Sunteți pe pagina 1din 4

Bursele de valori si rolul lor pe piata de capital Rolul pietei de capital in finantarea si dezvoltarea economiei.

Bursa de valori - principala piata financiara secundara. Influenta statului pe piata de capital. Globalizarea pietelor internationale de capital. 1. Rolul pietei de capital in finantarea si dezvoltarea economiei. Economia nationala, indiferent de nivelul de dezvoltare, se caracterizeaza prin existenta si functionarea unor piete specializate, unde se intalnesc cererea si oferta de active financiare, necesare crearii de resurse pentru dezvoltarea productiei de bunuri si servicii. Piata de capital furnizeaza statului cash monetar si ofera posibilitatea corporatiilor si persoanelor aparte sa obtina profit din plasamentul mijloacelor banesti temporar libere. Deci, resursele financiare existente intr-o economie, se transfera intre cei care le detin, catre acei agenti economici, care le folosesc, fie pentru initierea unei activitati, fie pentru intretinerea si dezvoltarea unei afaceri existente. Astfel apare o relatie intre utilizatorii de fonduri si investitorii initiali, prin distribuirea profitului obtinut in urma folosirii resurselor financiare. Dar obtinerea profitului poate fi riscant, in cazul unei utilizari neprofitabile a fondurilor financiare. Astfel, cei doi devin prin propria vointa doua parti ale unui circuit financiar, a carui finalizare poate fi profitul sau esecul. Tranzactiile intre acesti participanti si fluxul financiar se realizeaza prin intermediul pietelor financiare. In structura contemporana a pietei financiare, un rol deosebit il joaca Piata Valorilor Mobiliare, ce se caracterizeaza printr-o marfa specifica Valorile Mobiliare. Valorile Mobiliare emise in vederea atragerii de capital sunt negociabile, adica se vand si se cumpara de catre participantii la Piata Valorilor Mobiliare, asigurandu-se un flux permanent intre investitori si utilizatori. Valorile Mobiliare ofera detinatorilor dreptul de proprietate, sunt un izvor de profit. Piata de capital se caracterizeaza prin tranzactii pe termen mediu si lung, cu titluri mobiliare specifice: actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur s. a. Clasificarea Pietelor Valorilor Mobiliare este asemanatoare cu clasificarea insusi a valorilor mobiliare. In dependenta de plasarea geografica, valorile mobiliare pot fi internationale, regionale, nationale. In dependenta de tipul valorilor mobiliare se deosebesc pietele anumitor instrumente financiare (actiuni, obligatiuni si altele), pietele valorilor mobiliare de stat si corporative, pietele valorilor mobiliare primare si derivate, precum si alte clasificari. Se deosebesc piete financiare primare si secundare. Piata primara este piata primelor emisiuni. Pe aceasta piata majoritatea operatiunilor sunt extrabursiere. Piata primara este strans legata de piata secundara, unde circula valori mobiliare plasate. Pe piata secundara tranzactiile trebuie sa fie cat mai usoare si rapide posibil, astfel incat participantii sa obtina maximul efect in minimum timp. Existenta unui loc bine determinat si centralizat, in care cererea si oferta sa se intalneasca permanent, pentru ca finalul sa reflecte echilibrul real, evitandu-se speculatiile sau influentele. Dezvoltarea economiei se caracterizeaza prin activitatea diferitor piete printre care un rol important il joaca piata de capital. Aici principalul rol il joaca Bursa de Valori, care este un sprijin principal pe piata de capital, deoarece datorita ei, fara intervenirea statului, se poate de colectat capitalul si de-l indreptat in investitii, ce promit cel mai bun profit. O piata de capital dezvoltata ofera posibilitatea intreprinzatorilor si statului mai usor sa obtina mijloacele intr-un termen anumit. 2. Bursa de valori - principala piata financiara secundara. Bursele de Valori sunt piete special organizate, in cadrul carora se pot incheia tranzactii cu valori mobiliare: actiuni, obligatiuni, certificate de tezaur. Bursa apare ca o asociatie organizata a comerciantilor, industriasilor, agricultorilor, agentilor de asigurari pentru negocierea de valori pe piata capitalului. 1. 2. 3. 4.

Rolul burselor creste deoarece: 1. la bursa cererea si oferta se intalneste pe baza legilor liberei concurente; 2. tranzactiile in cadrul bursei se incheie in baza unor reguli bine cunoscute, ceea ce confirma increderea intre vanzatori si cumparatori; 3. nivelul preturilor si cursurilor pentru valorile mobiliare tranzactionate in afara burselor pot fi influentate de cotatiile bursiere; 4. bursa este sursa de informatie economica, financiara, politica; 5. are loc redistribuirea fondurilor de capitaluri spre domeniile de activitate cu o eficienta mai mare. Prima bursa fondata pentru obligatiuni a aparut in London in 1773. Apoi au aparut bursele americane, germane, franceze. In prezent cele mai mari burse dupa nivelul capitalizarii sunt bursele din Tokyo, New-York, London, Paris. Bursa de valori reprezinta locul, unde vanzatorul si cumparatorul se intalnesc reciproc, unde preturile se stabilesc conform cererii si ofertei, iar singur procesul se reglementeaza de anumite norme, adica putem spune, ca aceasta piata are o forma organizata. In calitate de marfa apar valorile mobiliare, iar preturile lor sunt reprezentate de cotarile acestor valori mobiliare la bursa. Ce este comun intre bursa si piata, si intre bursa si o licitatie? Comun pentru o bursa si in general o piata este stabilirea preturilor in baza cererii si ofertei. Insa in comparatie cu piata, la bursa se pot vinde nu toate marfurile, dar numai acele, care sunt admise si metodele de vanzare-cumparare la bursa sunt cu mult mai numeroase, decat la piata, dar si mai reglementate. In ceia ce priveste licitatia, forma de stabilire a pretului prin strigare se aseamana cu cel de la bursa. In secolul electronicii asa metoda pare a fi numai ca una traditionala, insa reprezentantii bursei considera ca aceasta metoda are si functii utile: formeaza o atmosfera de piata, formeaza o forma publica a tranzactiilor. Deci bursa la baza sa are atat caracteristici specifice cat si caracteristici din practica predecesorilor sai (piete, licitatii, iarmaroace). Semnificatia burselor de valori pentru economia de piata depaseste hotarele pietei de valori organizate. Bursele de valori au efectuat o revolutie si in problema lichiditatii capitalului. Minunea consta in faptul, ca pentru investitor practic a disparut diferenta intre alocarile mijloacelor banesti pe termen lung si scurt. In scopul dezvoltarii relatiilor bursiere s-au stabilit posibilitati cand pentru fiecare actionar investitiile au un caracter intr-atat de lichid, ca si banii cash, deoarece pot fi in orice moment vandute la burse. Daca in conditiile economiei de piata sa ne privam de burse, atunci resursele intreprinderilor vor fi reduse la cele proprii, ceea ce va duce la micsorarea profiturilor. Bancile pot completa capitalurile prin credite, insa capitalul propriu nu vor putea sa-l ofere. Dar prin emisia valorilor mobiliare ce se coteaza la bursa investitiile profitabile pot fi realizate. Astfel rolul burselor in economie este considerabil si practica mondiala confirma acest fapt. 3.Influienta statului pe piata de capital. Activitatea pietei capitalurilor de imprumut este influentata de factori pe termen lung si scurt. Tendintele principale ale pietei se stabilesc in functie de volumul de producere, oscilatiile ciclice, internationalizarea relatiilor, integrarea si nivelul de influenta a statului in economie. Intr-o masura mai mica implica influenta inflatia, conjunctura, miscarea rezervelor valutare, monopolurile etc. Piata de capital, permanent se afla in dinamica, insa schimbarea brusca nu-i este caracteristica. Statul ocupa un loc important si influent pe piata mondiala a capitalurilor, aparand ca creditor, debitor, garant si reglator. Oferind subsidii si ajutor tarilor in curs de dezvoltare, statul apare pe piata mondiala de capitaluri in calitate de: 1. creditor;

asigurator, pentru o oarecare remunerare, a riscului neachitarii sau nerambursarii mijloacelor imprumutate; 3. garant, statul acopera un oarecare procent de pierderi la operatiunile firmelor private straine si garanteaza bancile-creditoare; 4. statul, prin organele centrale si locale de putere, Trezorerie, Banca Centrala si alte institutii, reglementeaza structura institutionala a pietei de capital, formele de operatiuni, rata dobanzii, cursurile unor valori mobiliare, transforma depunerile, regleaza accesul debitorilor la sursele de capital pentru efectuarea programelor investitionale de stat. Prin mijloacele bugetare statul regleaza sursele externe de formare a capitalurilor. Insa influenta statului poate modifica structura si mecanismul financiar al pietei de capital. Mecanismul reglementarii de stat difera de la stat la stat, insa exista procese comune pentru majoritatea tarilor. O inovatie este prognozarea depunerilor de capital nationale si internationale (in cadrul Uniunii Europene) ceea ce inseamna perspective comune in diferite sfere, inclusiv si in domeniul politicii financiare. Principala directie a reglementarii de stat este cresterii ritmului dezvoltarii economice. Insa la fondarea Burselor (mai ales in tarile cu economie in tranzitie) este necesar ca activitatea lor sa se bazeze pe instrumente de piata si sa nu se transforme in instrumente de administrare publica a investitiilor. Bursele de valori nu trebuie sa devina un instrument de finantare a deficitului bugetar de stat. Ele trebuie sa presteze servicii financiare si sa contribuie la dezvoltarea pietei de capital. Principiile de reglementare a pietei de capital in orice stat depind de conditiile politice si economice existente. Insa in acelasi timp aceste principii trebuie sa reflecte si practica istorica de functionare a pietei de capital international, a carei principii fundamentale de activitate sunt: 1. diferenta metodelor de reglementare a relatiilor emitent-investitor si emitent-participant profesionist pe Piata Valorilor Mobiliare; 2. utilizarea larga a procedurilor de divulgare a informatiei despre participantii pe piata, ce contribuie la primirea hotararilor corecte; 3. stabilirea concurentei ca un mijloc sigur de imbunatatire a calitatii serviciilor si micsorarii preturilor lor, care se efectueaza prin faptul ca nu se adopta acte normative ce ofera preferinte unor participanti aparte ai pietei; 4. impartirea optimala a functiilor de reglementare intre organele de stat ti alte organe. 4. Globalizarea pietei internationale de capital. Sensul economic si rolul pietei internationale de capital consta in redistribuirea resurselor in volum global. Practic in toate tarile industrial dezvoltate pietele de capital au ramificari internationale. Nerezidentii au dreptul de a procura valori mobiliare pe pietele nationale, iar unele valori mobiliare emise in tara data, pot fi obiectul emisiunilor paralele si in centre financiare straine sau obiectul cotarilor pe pietele secundare internationale. Tehnologiile electronice noi intr-o mare masura sporesc posibilitatile prezente a pietelor de capital, oferind participantilor pietei o informatie momentana, veridica despre starea pietelor de capital in orice tara si face posibila prelucrarea datelor rapid, in corespundere cu tendintele noi de liberalizare a economiei. Astfel, apare tendinta internationalizarii pietelor statelor industrial dezvoltate, la care se asociaza tot mai multe alte state. In ultimii zece ani dezvoltarea economiei mondiale a dus la aparitia noilor factori, la care se refera ,in primul rand, revolutia tehnologica, care se caracterizeaza prin folosirea larga a computerului si noilor mijloace de comunicatii. Piata internationala a valorilor mobiliare, mai ales piata actiunilor si obligatiunilor, devin globale. La bursele din strainatate zilnic se coteaza milioane de valori mobiliare ale companiilor americane. La sfarsitul anilor 90 ai sec. XX N.Y.S.E., Bursa din Chicago, N.A.S.D.A.Q. si alte burse, operau 24 ore pe zi. In prezent unii investitori straini pot cumpara sau vinde orice actiuni accesibile,

2.

ziua sau noaptea, in dependenta de faptul, unde ea se coteaza la moment Tokyo, Londra, New-York sau in alta parte. Se poate sa ne asteptam, ca pietele ce domina astazi se vor integra pana intr-atat, ca vor pierde esenta sa nationala. Avem exemplul cand preturile la General Motors in Londra si Tokyo intr-o masura mare se vor aprecia prin comercializarea in New-York. Expertii presupun, ca in timpul apropiat preturile la Hitachi in Londra si New-York vor prelungi sa se aprecieze fata de cererea si oferta din Tokyo. Cand se vorbeste despre anumite piete de capital, se subinteleg pietele tarilor industrial dezvoltate, insa sunt multe alte centre internationale de piete de capital. Majoritatea investitorilor sunt cunoscuti prin bursele Canadei (din Toronto si Montreal unde valorile mobiliare se coteaza zilnic), unele burse cunoscute din Mexic, Australia, Israel. In ultimii ani a crescut interesul fata de pietele de capital a tarilor din Europa Centrala si de Est. Unii experti europeni cred ca piata de capital a Rusiei va evolua in ascendenta in urmatorii 10 ani. In perioada80 pana la sfarsitul anilor 90 ai sec. XX pe piata mondiala de capital au avut loc unele schimbari structurale, majoritatea tarilor dezvoltate si tarilor in curs de dezvoltare si-au reformat Piata Valorilor Mobiliare. Dupa anii 1987-1988 au crescut investitiile din America de Nord, Japonia si Europa, iar volumul mondial de capital a crescut de la 48 miliarde dolari in 1981 pana la 235 miliarde dolari in 2000. Inca 10 ani in urma mai mult de 2/3 din resursele pietei internationale de capital se plasau in tarile in curs de dezvoltare si anume in America Latina, Asia de Sud-Est si tarile producatoare de petrol. In prezent debitorii principali de mijloace pe pietele internationale de capital sunt bancile si companiile financiare a tarilor Organizatiei de Colaborare si Dezvoltare Economica, iar cei ce furnizeaza capitalurile sunt guvernele, puterea locala si organizatiile internationale financiare. Internationalizarea relatiilor economice, largirea necesitatilor in alocari de mijloace in know-how duc la dezvoltarea Pietei Valorilor Mobiliare. Cu sustinerea bancilor a fost fondata Asociatia Internationala a Cluburilor Investitionale. Comitetul de experti a clubului, periodic efectueaza analiza comparativa a pietelor de capital, si a constatat ca fiecare piata de capital este un organism specific, fondarea si functionarea lui intr-o mare masura depinzand de dreptul de stat si privat, traditii, istoria financiara a tarii. Dar necatand la diferenta nationala a pietelor, ele au si caracteristici comune: 1. nivel inalt de monopolizare; 2. cresterea rolului statului ca debitor, creditor si garant; 3. cresterea rolului investitorilor institutionali; 4. tendinta spre unificare si internationalizare. In acest scop tarile efectueaza reforme bancare, a sistemelor economice si creditare, a burselor de valori. In prezent investitorii isi pot vinde valorile mobiliare pe o piata globala in proces de evolutie. Tehnologiile informationale largesc posibilitatile investitorilor in evaluarea riscurilor financiare. Prin noile metode de asigurare a riscurilor, investitorii pot efectiv sa supravegheze riscurile, legate de anumite tranzactii. Totodata are loc aprofundarea integrarii regionale in Europa, America de Nord, in tarile Oceanului Pacific. A aparut tendinta de formarea serviciilor unice a pietei de capital, care s-au transformat intr-un izvor important de mobilizare a resurselor investitionale. Internationalizarea economiei a obtinut un continut calitativ nou si a atins astfel de volume, incat se poate vorbi despre o economie global-integrata.