Sunteți pe pagina 1din 3

Informaia n limba romn

Referindu-se la situatia tarilor din sud-estul Asiei, G. Myrdal considera ca nivelul


dezltarii lor se explica prin relatiile cauzale dintre sase factori sau conditii: trei factori cu caracter
economic (productia si veniturile, conditiile productiei, nivelul de viata), doi factori cu caracter
neeconomic (atitudinea fata de viata si munca, precum si institutiile) si un factor mixt, care
imbina elementele din primele categorii (politicile guvernamentale). In functie de imprejurari,
cele sase conditii interdependente pot da nastere unor efecte cumulative (care se intretin si
sporesc reciproc), fie in sensul mentinerii activitatii economice la nivel scazut (stagnare) sau
chiar in sensul scaderii ("cercul vicios" sau "spirala subdezvoltarii"), fie in sensul antrenarii lor
reciproce in directia sporirii, respectiv a cresterii si dezltarii ("cercul virtuos" al dezltarii). In
viziunea lui G. Myrdal, originea subdezvoltarii trebuie cautata atit in conditiile interne ale tarilor
respective, nefarabile cresterii si dezvoltarii economice, cit si in atitudinea tarilor dezvoltate fata
de cele nedezvoltate si rolul comertului international si al fluxurilor internationale de capital in
geneza si agravarea subdezvoltarii. n acest sens, economistul suedez vorbeste despre
responsabilitatea colectiva a tarilor dezvoltate fata de cele subdezvoltate, inclusiv de
responsabilitatea stiintei conventionale fata de aceasta problematica.
Exact in perioada in care Malaiezia isi cucerea independenta, economistul Gunnar
Myrdal, laureat al premiului Nobel, prezicea in cartea sa Drama Asiatica volum cu certa
influenta in acea perioada un viitor sumbru pentru regiune.
Malaiezia dispune de resurse naturale bogate, dar cu mici exceptii asemenea tari sunt
lovite de asa-numitul "blestem al resurselor naturale": statele respective nu doar ca nu
performeaza conform asteptarilor, ci merg chiar mai rau decat cele fara un asemenea avantaj.
Desi resursele naturale ar trebui sa usureze crearea unei societati mai juste, tarile care dispun din
plin de resurse naturale sunt in medie caracterizate printr-o mai mare inegalitate.
In alta ordine de idei, societatea malaieziana multirasiala si multiculturala comporta un
potential de risc mai mare in ceea ce priveste conflictele civile. Evolutii conflictuale au putut de
altfel fi constatate in alte state multietnice si bogate in resurse, in momentul in care un grup etnic
incerca sa acapareze resursele pentru sine. In multe cazuri, minoritatile se straduiau din plin
pentru a se bucura de beneficiile bogatiei, in dauna majoritatii un exemplu in acest sens ar fi
Bolivia, una din multele tari bogate cu multi oameni saraci.
O data cu independenta, Malaiezia s-a confruntat insa si cu o insurgenta comunista.
Malaiezia trebuia sa castige "mintile si inimile" oamenilor din zona rurala, ceea ce insemna un
transfer al beneficiilor economice si o minimizare a "daunelor colaterale" pentru civilii
nevinovati iata o lectie pentru administratia Bush in Irak, asta daca ar fi dispusa sa asculte pe
cineva din afara cercului sau inchis.
Malaiezia a mai avut de suportat si o a treia lovitura. Tot vorbind despre "povara omului
alb", puterile europene au facut foarte putin pentru a imbunatati conditiile de viata din tarile pe
care le controlau. Scaderea dramatica a ponderii Indiei in PIB-ul global atunci cand se afla sub
dominatie britanica este doar exemplul cel mai vizibil la momentul respectiv, Marea Britanie a
introdus legi comerciale gandite sa favorizeze producatorii britanici de textile in dauna celor din
colonia sa.
Tactica de tip "divide et impera" aplicata de puterile coloniale a permis unor populatii
mici din Europa sa stapaneasca asupra unui numar mare de oameni din afara continentului,
exploatand resursele si investind doar putin in capitalul uman si social de care era nevoie pentru
o societate economic profitabila, democratica si in stare sa se autoguverneze. Cele mai multe
dintre fostele colonii au avut nevoie de cateva decenii pentru a depasi aceasta mostenire.

si atunci cum isi explica un economist succesul malaiezian? Economic vorbind,


Malaiezia a invatat mult de la vecinii sai. Prea multe foste colonii s-au indreptat spre Rusia si
comunism, respingand mostenirea coloniala. Malaiezia a adoptat insa un curs alternativ intelept
si s-a orientat inspre tarile de succes din Asia de Est. A investit masiv in educatie si tehnologie, a
stimulat o rata ridicata a economisirii si a adoptat politici macroeconomice sanatoase.
Malaiezia a admis, de asemenea, ca succesul presupune ca guvernul sa-si asume un rol
activ. A evitat schematismul ideologic si a tratat recomandarile externe cu pragmatism. In
perioada crizei financiare din 1997 s-a abtinut de la adoptarea politicilor FMI si ca atare a avut
cea mai scurta si mai putin profunda cadere din toate tarile afectate. Atunci cand si-a revenit,
sistemul economico-financiar al Malaieziei nu era grevat de datorii si companii falimentare, tare
de care sufereau statele vecine ei.
Evident ca succesul nu a tinut doar de factorul economic: daca Malaiezia ar fi urmat
recomandarile FMI in materie de politici publice, ar fi sfasiat textura sociala tesuta in ultimele
patru decenii.
Din aceste motive, succesul Malaieziei ar trebui studiat atat de cei care cauta prosperitate
economica, cat si de cei care incearca sa inteleaga cum lumea noastra poate convietui nu doar in
spiritul tolerantei, ci si in cel al respectului si al impartirii eforturilor pentru atingerea unor
obiective comune.

1968 . - " .
"
, . ,
, ,
. ,
, " ".
.
- , , .. -
,
.
, ,
. ,
, "...
". .
,
, ,
.
. , ,
. ,
.
. ,

. ,
.
.
. .
. ,

,
,
.
, . ,
.
1957 . ,
, 10-
(
).
1968 . : ("Asian
Drama: An Inquiry Into the Poverty of Nations").
,
,
,
- . , .
, ,
, . .,
, ,
, .

,
, , ,
.
, ,
.
60- . , ,
,
. , ,
- ,
.
, .,
,
. ,
, ,
,

.
, ,
, .