Structura matematicii

Oana Constantinescu
February 6, 2012

Contents
1
2

Teorie deductiva. Generalitati

Geometria plana bazata pe notiunea de distanta

2.1

Motivatie

2.2

Geometrie de incidenta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.3

Geometrie metrica

2.4

Sistemul axiomatic al lui Birkho pentru planul euclidian

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .

13

Teorie deductiva. Generalitati

Pentru a preciza structura matematicii, este esential conceptul de sistem deductiv sau

teorie deductiva .

O teorie deductiva este data de:

1. un sistem de

notiuni si de relatii

N R = {Na , Rb }

(diferentierea de

termeni are caracter lingvistic);

2. un sistem de

propozitii corect construite

siv) cu elemente din

3. un sistem de

reguli de constructie

4. un sistem de

reguli de deductie

5. un sistem de

P = {Pc }, exprimate (exclu-

N R;
C = {Cd };

D = {De };

propozitii adevarate

A = {Af },

ce indeplineste urma-

toarele conditii:
(a)

A P;

(b)

este stabila in raport cu

C,

adica prin aplicarea unor reguli de

constructie unor propozitii corect construite se obtin tot propozitii

corect construite;
(c)

este stabila in raport cu

D:

din propozitii adevarate, prin reguli

de deductie, se obtin tot propozitii adevarate.

subteorie

T0

a teoriei

este formata din subsisteme

N R0 N R, P 0 P, C 0 C, D0 D, A0 A
ce indeplinesc conditiile (a), (b), (c).
Pentru o teorie matematica deductiva
mita

logica teoriei

teoriei

T,

iar elementele din

T se poate separa o subteorie L nuT \L formeaza partea specica a

T.

Se numeste

axiomatizare a unei teorii

sistemele constitutive

NR , P , C , D , A

o subteorie

T0

in care ecare din

este nit dar care genereaza intreaga

T. Adica: folosind regulile de constructie C 0 , din propozitiile corect con0

struite P se obtin toate propozitiile corect construite P; aplicand regulile de
0
0
deductie D , din propozitiile adevarate A sunt generate toate propozitiile ade0
varate A; iterand de un numar nit de ori regulile de constructie din C , respectiv
0
pe cele de deductie din D , se obtin toate regulile de constructie din C, repectiv
0
toate regulile de deductie din D; pentru elementele din N R\N R se presupune
0
a exista denitii logice in care intervin doar elementele lui N R .
0
Elementele din N R se numesc notiuni (relatii) primare, iar cele din
0
N R\N R se numesc notiuni (relatii) derivate. Elementele din D0 se numesc
reguli de deductie primare. Elementele din A0 se numesc axiome. Ele0
mentele din A\A se numesc teoreme. O succesiune de reguli de deductie ce
0
porneste din A si ajunge la o teorema se numeste demonstratie a teoremei
teorie

respective.
Prin formalizare a unei teorii se intelege ca notiunile sale sunt considerate
entitati pur formale, simple simboluri.

Astfel, o propozitie corect construita

este o succesiune acceptabila de simboluri.

O regula de constructie exprima

cum putem inlantui succesiuni acceptabile de simboluri incat rezultatul sa ramana acceptabil. Modul in care se decide daca o propozitie corect construita
este adevarata constituie o chestiuna interna a teoriei respective, ce nu are semnicatii exterioare teoriei.
O teorie deductiva este

neformalizata daca toate notiunile si relatiile ei

provin din abstractizarea sau esentializarea unei realitati existente apriori. Caracterul unei propozitii de a  corect construita este o chestiune predominant
lingvistica, iar apartenenta ei la clasa propozitiilor adevarate admite si o interpretare in cadrul realitatii de start. Este de dorit ca, intr-o axiomatizare a
unei teorii neformalizate, propozitiile ce vor  incluse in clasa axiomelor sa aiba
un caracter evident. Logica unei astfel de teorii este cea uzuala si este numita

logica bunului simt.

Un exemplu de teorie axiomatica neformalizata este cea construita de Euclid
pentru geometrie.
O teorie axiomatica se numeste

semiformalizata daca logica ei este ne-

formalizata, ind cea a bunului simt, dar partea specica este formalizata.

Deci notiunile si relatiile primare sunt simboluri abstracte date initial in cadrul
teoriei, iar axiomele sunt propozitii adevarate date si ele de la inceput in cadrul
teoriei. Rationamentele devin sucient de riguroase, de aceea majoritatea teoriilor matematice actuale, precum algebra, geometria, analiza sunt teorii axiomatice semiformalizate. Ca exemple amintim sistemul axiomatic al lui Peano pentru
numerele naturale, sistemele axiomatice ale lui Hilbert si Birkho pentru geometria plana si in spatiu.
Numim

formalizata o teorie axiomatica in care sunt formalizate si partea

specica si logica.

Se obtine un maxim de rigoare dar urmarirea axiomelor,

teoremelor si demonstratiilor devine extrem de dicila. Este cazul axiomatizarii

formalizate a teoriei multimilor, facuta de Zermelo.

Analiza unei teorii axiomatice (structura interna, proprietatile ei, relatiile cu

alte teorii) poarta numele de

metateorie. Va invitam sa parcurgeti materialul

bibliograc pentru a aa mai multe despre metateoria sistemelor axiomatice.

Se numeste

structura matematica o multime prevazuta cu anumite relatii,

astfel incat elementele sale si relatiile date satisfac un sistem de axiome. Considerand ca notiuni primare elementele multimii date, relatiile primare relatiile
date, si drept axiome cele precizate, se obtine teoria axiomatica a structurii
matematice. Notiunea de structura matematica este folosita de Bourbaki pentru clasicarea teoriilor matematice.

Geometria plana bazata pe notiunea de distanta

2.1 Motivatie
Incepand cu clasa a VI-a, geometria euclidiana plana este introdusa pornind
la la notiunile primare de punct, dreapta, plan, relatia primara de apartenenta
(incidenta) a unui punct la o dreapta. Axiomele de incidenta sunt prezentate ca
propozitii evidente. Toate aceste elemente ale teoriei axiomatice sunt date initial
intr-un mod intuitiv. Apoi profesorul explica elevilor ca punctul, dreapta, planul
vor  privite ca niste concepte abstracte. Pe parcursul intrgului an, cel mai dicil
obiectiv al predarii geometriei va  tocmai formarea conceptelor abstracte.
Dupa argumentarea (pe baza axiomelor) pozitiilor relative a doua drepte in
plan, se introduce axioma riglei ce arma existenta unui sistem de coordonate
pe orice dreapta. Aceasta armatie nu socheaza elevii, deoarece inca din clasa
I ei au reprezentat numerele naturale pe o dreapta, au masurat apoi lungimi de
segmente. Deci, intr-un mod intuitiv, neriguros, elevii au fost familiarizati cu
ideea de distanta si sistem de coordonate. Dar de abea acum, in clasa a VI-a,
se introduce printr-o axioma acest adevar deja familiar lor. De asemenea se
deneste distanta intre doua puncte ale unei drepte.
Faptul ca exista o bijectie intre multimea punctelor oricarei drepte si multimea numerelor reale, va ajuta la introducerea unei alte relatii, acum derivate,
aceea de a  intre pe multimea punctelor.

Chiar daca elevii nu cunosc o

constructie riguroasa a multimii numerelor reale, ei stiu sa compare numere

rationale. Relatia de ordine pe multimea numerelor rationale, cat si cea pe multimea numerelor reale (chiar daca neriguros introdusa) ii ajuta sa simta cand
un punct-abstract este situat intre alte doua puncte-abstracte.
Ideea este deci de a incerca construirea unei teorii deductive axiomatice
folosind proprietatile numerelor reale, deoarece elevii au lucrat deja multi ani
cu conceptul abstract de numar (ce-i drept, cel mult rational).

Avand acest

concept deja format, treptat ei vor ajunge sa simta si punctul, dreapta, planul
ca niste concepte abstracte.

Facand aceasta paralela intre proprietatile nu-

merelor si a notiunilor primare geometrice, vor invata sa demonstreze o propozitie matematica adevarata doar pe baza axiomelor si a propozitiilor adevarate
deja demonstrate (teoreme).

Intr-un cuvant, se vor obisnui cu demonstratiile

riguroase.
Deoarece modul de predare al geometriei plane in clasa a VI-a se bazeaza pe
sistemul axiomatic al lui Birkho, iar acesta este un exemplu de tratare metrica
a geometriei plane, vom face o incursiune, consideram utila, in aceasta metoda
de constructie a unei teorii deductive.
Nu vom prezenta in totalitate sistemul axiomatic al lui Birkho, dar vom
puncta aspectele esentiale, apoi vom incerca o comparatie cu sistemul axiomatic
al lui Hilbert.

Pentru tratarea completa a celor doua sisteme axiomatice, va

invitam sa parcurgeti materialele din bibliograa precizata.

2.2 Geometrie de incidenta

(S, L) cu S o mulime nevida ale carei elemente le numim
A, B, . . .) i L o colecie de submulimi nevide ale lui S
notam a, b, . . .).

Consideram perechea

puncte

(i le notam

numite

drepte

(i le

P S se numesc coll L a.. P l. n caz contrar ele se numesc necoliniare.

ca A = (S, L) este o geometrie abstracta daca sunt satisfacute

Deniie i) Elementele unei submulimi de puncte

iniare

daca

ii) Spunem
condiiile:

A1) orice dreapta are cel puin doua puncte distincte:

a..

Al

A2) orice doua puncte distincte sunt coliniare:

AL

l L A, B S, A 6= B

B l;
A, B S , A 6= B , l L

a..

B L.

Exemple de geometrii abstracte:

E = (R2 , LE )
unde LE = {La , Lm,n / a, m, n R} este multimea dreptelor
2
verticale : La = {(x, y) R / x = a}
2
si neverticale: Lm,n = {(x, y) R / y = mx + n}.
Se verica imediat ca E este o geometrie abstracta.

I. Planul euclidian

II. Planul hiperbolic

H = (H, LH )
H = {(x, y) R2 / y > 0} semiplanul (euclidian) superior,
LH = {a L, c Lr , / a, c, r R, r > 0} multimea dreptelor hiperbolice:

cu

drepte de tipul I: a L

= {(x, y) H / x = a}

(semidrepte euclidiene verti-

cale);

= {(x, y) H /(x c)2 + y 2 = r2 } (semicercuri

euclidiene cu originea pe dreapta euclidiana y = 0.
Va invitam sa vericati ca H constituie o geometrie abstracta. Observam
ca date doua puncte distincte P, Q H, centrul dreptei de tip II ce trece

drepte de tipul II: c Lr

prin cele doua puncte se obtine ca intersectia dintre mediatoarea euclidiana

a segmentului

(P Q)

si dreapta euclidiana

y = 0.

In ambele exemple anterioare se remarca unicitatea dreptei ce trece prin doua

puncte date. E usor de vericat si ca oricare ar  o dreapta a geometriei respective, exista puncte exterioare ei.

III. Sfera lui Riemann

(sfera unitate a spatiului

R = {S2 , LR } S2 = {(x, y, z) R3 / x2 +y 2 +z 2 = 1}
euclidian), iar LR = {C/C cerc mare al sf erei},

C = {(x, y, z) S2 / ax + by + cz = 0, a2 + b2 + c2 > 0}.

Deci dreptele acestei geometrii sunt cercurile euclidiene mari ale sferei,
obtinute ca intersectia dintre sfera si planuri euclidiene prin centrul sferei.
Vericati ca si

este o geometrie abstracta. Observatia ca exista puncte

distincte, si anume cele diametral opuse in sfera, prin care trec o innitate de
drepte.

IV. Geometria celor trei puncte

G3 = (S = {A, B, C}, L = {{A, B}, {A, C}, {B, C}).

Este probabil unul din-

tre cele mai simple exemple de geometrii abstracte nite. Deci aici spatiul este
format din 3 puncte distincte, iar dreptele sunt submultimile formate din cate
doua puncte distincte din cele trei date.

V. Alt exemplu de geometrie nita

G1 = (S = {A, B, C}, L = {{A, B, C}})

Aceasta geometrie are doar o dreapta.

Observam ca in exemplul III avem o geometrie abstracta in care ecare dreapta
admite puncte exterioare dar in care exista puncte distincte prin care trec mai
multe drepte (mai exact o innitate).

In cazul geometriei abstracte de la V,

dreapta data nu admite puncte exterioare, deci toate punctele sunt coliniare.
Se simte necesitatea introducerii unei alte denitii, care sa diferentieze diversele geometrii prezentate anterior:

Denitie Spunem ca o geometrie abstracta

dena

(S, L)

este o

geometrie de inci-

daca in plus sunt satisfacute si axiomele:

A3) dreapta

l data de axioma (2) este unica; (in acest caz notam l = AB

aceasta

dreapta);
A4) exista 3 puncte distincte necoliniare.
Din cele expuse pana acum, se observa ca planul euclidian, planul hiperbolic,
geometria celor trei puncte sunt exemple de geometrii de incidenta, pe cand sfera
lui Riemann si geometria nita de la V nu sunt geometrii de incidenta.
Geometria plana studiata in clasele VI-VII are ca model geometria de incidenta

E.

Credem ca recunoasteti in axiomele (A1)-(A4) axiomele de incidenta

prezentate ca propozitii adevarate in clasa a VI-a.

Denitie Dreptele distincte

paralele

(notam

a k b)

dac

a, b L
a b = .

ale unei geometrii abstracte se numesc

Propoziie Fie dreptele a, b intr-o geometrie de incidena a.. mulimea

a b are cel puin doua puncte distincte. Atunci a = b.
Demonstraie: Fie P, Q a b, P 6= Q. Din (A3) avem a = P Q = b.

Corolar ntr-o geometrie de incindena, doua drepte distincte sau sunt paralele sau se intersecteaza in exact un punct.
Astfel regasim pozitiile relative cunoscute pentru geometria euclidiana plana:
doua drepte pot  confundate, paralele sau concurente.

Observatie 1) In cazul planului euclidian, printr-un punct exterior unei

drepte trece o singura paralela la acea dreapta. Vericati!
In cazul planului hiperbolic, printr-un punct punct exterior unei drepte
hiperbolice trec o innitate de drepte hiperbolice paralele cu dreapta data (sunt
drepte de tipul II). Vericati!
Pentru sfera lui Riemann, printr-un punct exterior unei drepte sferice nu
trece nici o dreapta paralela cu dreapta data. (Intr-adevar, oricare doua cercuri
mari ale unei sfere se intersecteaza, deci nu pot  paralele).
Se vede de aici necesitatea introducerii unei axiome a paralelelor. Apar astfel
trei geometrii: euclidiana, hiperbolica si sferica.
2) Relatia de paralelism pe multimea dreptelor unei geometrii abstracte nu
este intotdeauna tranzitiva. De exemplu:

S = {A, B, C, D, E}, L = {{A, B}, {A, E}, {C, D}}.

{C, D}, {A, E} k {C, D} si {A, B} {A, E}.

Se observa ca

{A, B} k

2.3 Geometrie metrica

Deniie i) Numim

metric a

sau

distan a

pe

o funcie

d : SS R

cu

proprietaile:

d(A, B) 0 A, B S ; d(A, B) = 0 A = B ;
d(A, B) = d(B, A) A, B S ;
(S, d) se numeste spaiu metric.

D1. (pozitivitatea)
D2. (simetria)
Perechea

Observatie:
unghiulara.

in unele carti apare ca axioma a distantei si inegalitatea tri-

Aceasta insa se poate demonstra ulterior folosind si alte axiome

diferite de cele de incidenta.

Denitii: i) Un spaiu metric este

d(A, B) M .

d)
ii) Funcia : (S, d) (S,

marginit

daca

M > 0

a..

intre doua spaii metrice este o

este surjectiva si invariaza distana:

A, B S

A, B S :

izometrie

daca

d(A, B) = d((A),
(B)).

Observaie Demonstrati ca orice izometrie este injectiva i deci orice izometrie este bijeciva.

Exemple de distante:

1. Fie

S = R i d : RR R, d(x, y) = |y x|. Se verica imediat axiomele

(R, | |). Observam ca (R, | |) este

de spaiu metric pe care il vom nota

nemarginit.

2. Exemple de distante pe planul euclidian

(a)

E:

distanta euclidiana:

A = (x1 , y1 ), B = (x2 , y2 ), dE (A, B) =

(x1 x2 )2 + (y1 y2 )2 ;
(1)

(b)

distanta taxiului :

A = (x1 , y1 ), B = (x2 , y2 ), dT (A, B) = |x1 x2 | + |y1 y2 |;

(c)

(2)

distanta maximului:

A = (x1 , y1 ), B = (x2 , y2 ), dM (A, B) = max{|x1 x2 |, |y1 y2 |}.

(3)

Exercitiu: Vericati ca functiile denite prin (1), (2) respectiv (3) sunt dis-

E. Reprezentati intr-un sistem de axe ortogonale multimea S 1 = {A =

(x, y) R2 / d(A, O) = 1}, unde O = (0, 0), pe rand pentru cele trei distante
date. Recunoasteti ca este vorba despre cercul cu centrul in origine si raza 1.
tante pe

Sa retinem deci ca pot exista mai multe functii distanta pentru o aceeasi
geometrie.

Deniii i) Fie (S, L, d) o geometrie de incidena care este spaiu metric i

l L. Se numeste sistem de coordonate (sau rigla) pe dreapta l orice izometrie
f : (l, d|l ) (R, | |). Deci f : l R este bijectie (sucient sa cerem surjectie)
si

A, B l : d(A, B) = |f (B) f (A)|.

Numarul
donate

f (A)

se numeste coordonata lui

Al

relativ la sistemul de coor-

f.

ii) Tripletul

(S, L, d)

se numeste

geometrie metrica

daca verica

riglei:

(AR) l L admite un sistem de coordonate.

axioma

Observaie
1) O parametrizare pe

l L este o functie bijectiva : R l cu proprietatea

ca

d((x), (y)) = |x y|, x, y R.

Daca
lui

este un sistem de coordonate pe

i reciproc, daca

tem de coordonate pe

l.

atunci

f 1 este o parametrizare a
l atunci 1 este un sis-

este o parametrizare a lui

Deci intr-o geometrie metrica orice dreapta admite o

parametrizare.
2) Un sistem de coordonate

pe dreapta

tul de vedere al spaiilor metrice a lui

permite o identicare din punc-

cu dreapta reala

R.

Teorema (E, dE ), (E, dT ), (E, dM ) sunt geometrii metrice.

Demonstratie: Stim deja ca avem trei geometrii de incidenta si ca cele trei
functii sunt distante pe planul euclidian. Mai ramane sa demonstram ca pentru
orice dreapta putem determina un sistem de coordonate.
Pentru

dE :

fm,n : Lm,n R,
p
fm,n (x, mx + n) = 1 + m2 x.

e dreapta

Lm,n

si

Evident aceasta este o bijecie. Pentru

dE (A, B)

ceea ce arata ca

=
=
=
fm,n

A = (x1 , y1 ), B = (x2 , y2 ) Lm,n

p
2
(x2 x1 )2 + (mx2 +
n mx1 n)
=
2
2
|x2 x1 | 1 + m = | 1 + m x2 1 + m2 x1 | =
|fm,n (B) fm,n (A)|,

dT :

Lm,n .
fa : La R, fa (a, y) = y.

este un sistem de coordonate pe

Pentru o dreapta verticala este si mai simplu:

Pentru

avem:

denim

fm,n : Lm,n R, fm,n (x, mx + n) = (1 + |m|)x.

Aceasta funcie este bijecie. In plus

dT (A, B)

= |x2 x1 | + |mx2 + n mx1 n| = |x2 x1 | + |mx2 mx1 | =

= (1 + |m|)|x2 x1 | = |(1 + |m|)x2 (1 + |m|)x1 | =
= |fm,n (B) fm,n (A)|.

Pentru dreptele verticale sistemul de coordonate se deneste ca si pentru distanta euclidiana.

Exercitiu: determinati un sistem de coordonate pe dreapta

distanta

Lm,n

pentru

dmax .

Deci pe spatiul de puncte al unei geometrii de incidenta putem construi o

functie distanta astfel incat sa obtinem o geometrie metrica. Insa nu orice functie distanta pe o geometrie de incidenta verica axioma riglei.

Contraexemplul urmator sprijina cele armate:

Fie spaiul metric (S, d). Atunci



d (A, B) =

d(A, B),
1,

d(A, B) 1
d(A, B) > 1

este o metrica pe S i nu exista o geometrie de incidena a.. (S, L, d? ) sa e

geometrie metric a.

Demonstraie Pozitivitatea i simetria lui d? sunt evidente. Partea a doua

(R, | |)
M = 1.

a concluziei este consecina faptului ca

iar

(S, d? )

este spaiu metric marginit

este spaiu metric nemarginit,

Pentru a determina o metrica pe planul hiperbolic, construim mai intai o

parametrizare pentru ecare tip de dreapta, apoi obtinem sisteme de coordonate
pe ecare dreapta si, in sfarsit, ajungem la o formula pentru distanta hiperbolica.

H = (R2+ , LH , dh ), cu


 y 

ln
,
daca A, B a L

 y1 
,
dh (A, B) =
 x c+r 

y2

 , daca A, B c Lr
ln x1 c+r

y

Teorema Tripletul

formeaza o geometrie metrica:

Demonstraie Fie a f

geometria hiperbolica plana (modelul semispaiu).

R, a f (a, y) = ln y . Observam ca aceasta
y > 0. Cum funcia logaritm este bijecie (cu
rezulta ca a f este bijecie. Avem:

aL

funcie este corect denita caci

inversa functia exponeniala)

dh (A, B) = | ln

y2
| = | ln y2 ln y1 | = |a f (B) a f (A)|,
y1

deci a f este un sistem de coordonate pe a L.

Pentru partea a doua a demonstraiei sa observam ca

sinh t
cosh t

2


+

1
cosh t

2
=1


i parametrizam c Lr astfel:

sinh t
x c = r cosh
t ,
1
y = r cosh
t

Fie

c fr
Avem c fr (x, y)

: c Lr R, c fr (x, y) = ln

t R.
xc+r
.
y

cosh t
= ln r sinh t+r
= ln et = t, deci c fr este bijecie.
r
 x c+r 
2




y2
dh (A, B) = ln x1 c+r
 = |c fr (B) c fr (A)|.


y
1

10

In plus

Observatie: Putem construi o functie distanta si pe sfera lui Rieman, dar neavand o geometrie de incidenta nu putem vorbi de o geometrie metrica.

In

S2 / , relatia de echivalenta
A = (x, y, z) B = (x1 , y1 , z1 ) A = +/ B). Dreptele vor  multimea

schimb denim spatiul proiectiv real (spatiul cat

ind

claselor de echivalenta corespunzatoare punctelor cercurilor mari ale sferei. Se

obtine astfel o geometrie de incidenta pe care putem deni o metrica. Cei interesati pot studia [3].
Sa facem cateva observatii utile asupra formei sistemelor de coordonate pe o
geometrie metrica generala:

Propoziie Fie (S, L, d) o geometrie metrica, punctul P S i dreapta l

prin P . Atunci r R+ exista Pr l a.. d(P, Pr ) = r.
Demonstraie Fie numarul real fl (P ) r . Cum fl este surjectiva exista
Pr l a.. fl (Pr ) = fl (P ) r |fl (Pr ) fl (P )| = r. Cum |fl (Pr ) fl (P )| =
d(P, Pr ) rezulta d(P, Pr ) = r.
Corolar Daca (S, L, d) este o geometrie metrica atunci orice dreapa l L
este mulime innita (din axioma 1 a deniiei unei geometrii abstracte tim
doar Card(l) 2).
Corolar

metrica.

Pe un spaiu metric nit sau numarabil nu putem avea o geometrie

Propoziie Fie f : l R un sistem de coordonate pe dreapta l, = 1

i a R. Atunci funcia hf,,a : l R, hf,,a (P ) = f (P ) + a este sistem de
coordonate pe l.

x R oarecare i numarul real xa

. Cum f este surf (A) = xa

h
(A)
=
x.
Deci
h
f,,a
f,,a este surjecie. Fie

Demonstraie Fie

A l a..
A, B l oarecare:

jectiva

|hf,,a (B) hf,,a (A)| = |f (B) f (A)| = |||f (B) f (A)| = d(A, B).
Astfel,

hf,,a

este un sistem de coordonate pe

Exemple:

hf,1,0 = f , hf,1,a

l.

este translaia de marime

a,

iar

hf,1,0

este

simetria faa de origine.

Teorema riglei Fie dreapta l intr-o geometrie metrica i A, B l distincte.

Atunci exista un sistem de coordonate g pe l cu g(A) = 0 i g(B) > 0.
Demonstraie Fie

l, a = f (A) i hf,1,a sishf,1,a (A) = f (A)

daca hf,1,a (B) < 0 luam

un sistem de coordonate pe

temul de coordonate dat de propoziia anterioara. Avem

a = 0.

Daca

hf,1,a (B) > 0

luam

g = hf,1,a ,

11

iar

g = hf,1,a = hf,1,a .
Deniie Sistemul de coordonate

dat de teorema riglei se numete

temul de coordonate cu originea A i B pozitiv.

sis-

Propoziie Fie l o dreapta in geometria metrica (S, L, d) i f , g doua sisteme de coordonate pe l. Atunci {1, +1} i a R a.. g = hf,,a .
Demonstraie Fie

P0 l

a..

f (P0 ) = 0

i e

a = g(P0 ).

Avem pentru

P S :
|f (P )| = |f (P ) f (P0 )| = d(P, P0 ) = |g(P ) g(P0 )| = |g(P ) + a|,
f (P ) =
 (g(P ) + a). Presupunem prin
f (P1 ) = g(P1 ) + a
S\{P0 } a..
. Avem:
f (P2 ) = g(P2 ) a
adica

d(P1 , P2 )

|f (P2 ) f (P1 )| = | g(P2 ) a g(P1 ) a| =

|g(P1 ) + g(P2 ) + 2a|.

fals.

g(P2 ) g(P1 ) = g(P1 ) g(P2 ) 2a g(P2 ) = a = g(P0 )

Cazul II.

P0 = P2

P1 , P2

g(P2 ) g(P1 ) = g(P1 ) + g(P2 ) + 2a g(P1 ) = a = g(P0 )

Cazul I.

P0 = P1

=
=

reducere la absurd ca

fals.

Deci P S avem sau f (P ) = g(P )+a g = hf,1,a

g = hf,1,a .

sau

f (P ) = g(P )a

In momentul de fata avem construita o geometrie metrica

(S, L, d)

si am

determinat toate tipurile de sisteme de coordonate existente pentru o astfel de

geometrie xata. De asemenea am demonstrat teorema de asezare a riglei.
Axiomele precizate pana acum pentru studiul unei geometrii metrice sunt:
axiomele de incidenta (A1)-(A4), axioma distantei ce precizeaza existenta
unei functii

d : SS R

cu proprietatile (D1) si (D2) cat si axioma riglei

(AR). Am dat modele pentru o geometrie de incidenta metrica: planul euclidian

cu cele trei metrici, planul hiperbolic cu

dh .

In continuare ne vom referi la planul euclidian inzestrat cu metrica euclidiana, dar precizarile pe care le vom face sunt satisfacute pentru orice geometrie
de incidenta metrica.

12

2.4 Sistemul axiomatic al lui Birkho pentru planul euclidian

Nu avem intentia de a detalia riguros intreaga constructie axiomatica a geometriei plane urmand sistemul axiomatic al lui Birkho, ci doar sa precizam
principalele etape. In anul I cursul de geometrie analitica incepea cu prezentarea
sistemului axiomatic al lui Hilbert pentru geometria in spatiu. Daca ne limitam
doar la axiomele referitoare la geometria plana, putem compara cele doua sisteme axiomatice.
Sa reamintim, pentru sistemul axiomatic al lui Birkho:

Notiuni primare: punct, dreapta, plan.

Relatie primara: apartenenta unui punct la o dreapta (A

d).

Axiomele de incidenta:
(A1) orice dreapta are cel puin doua puncte distincte:

a..

Al

(A2) orice doua puncte distincte sunt coliniare:

AL

l L A, B S, A 6=

B l;
A, B S , A 6= B , l L

a..

B L;

(A3) oricare ar  doua puncte

A, B S,

exista cel mult o dreapta care le

contine;

(A4) exista 3 puncte distincte necoliniare.

(A5) Axioma distantei: exista pe

S o funcie d : S S R cu proprietaile:
d(A, B) 0 A, B S ; d(A, B) = 0 A = B ;
d(A, B) = d(B, A) A, B S.

D1. (pozitivitatea)
D2. (simetria)

(A6) Axioma riglei: Orice dreapta admite un sistem de coordonate.

In acest moment introducem relatia derivata  a

 intre:

Denitie Punctul B se aa intre punctele A si C (notam

A, B, C

sunt puncte coliniare si

A B C)

daca

d(A, B) + d(B, C) = d(A, C).

Folosind bijectia intre multimea punctelor dreptei si multimea numerelor

reale, bijectie data de un sistem de coordonate, se demonstreaza urmatoarele
proprietati ale relatiei a  intre:

Teorema 1) Daca

A B C,

atunci

C B A.

2) Dintre oricare trei puncte de pe o dreapta, unul si numai unul este situat
intre celelalte doua.

13

3) Oricare puncte de pe o dreapta pot  notate intr-o ordine A, B, C, D astfel

A B C D.
4) Daca A, B sunt doua puncte oarecare, atunci exista un punct C astfel ca
A B C si exista un punct D astfel ca A D B.
5) Daca A B C, atunci A, B, C sunt coliniare si diferite.
In toate aceste demonstratii este esentiala proprietatea: (f (A) < f (B) <
f (C)) (f (A) > f (B) > f (C) A B C.

ca

Sa facem o prima

comparatie cu sistemul axiomatic al lui Hilbert. In cazul

acestui sistem axiomatic, relatia a  intre este o relatie primara, data prin
intermediul unui set de axiome, numite axiome de ordine. Ele contin cu aproximatie proprietatile incluse in teorema de mai sus.

(Revedeti cursul din anul

I!!) In plus, aceasta grupa de axiome mai contine si axioma lui Pash care, vom
vedea, este o teorema in cazul sistemului Birkho.
In ambele sisteme axiomatice se introduc notiunile derivate de segment,
semidreapta, unghi si triunghi.
unei drepte si

R,

Datorita bijectiei dintre multimea punctelor

introducerea notiunii de semidreapta este mult mai simpla in

cazul sistemului Birkho.

A, B este notat cu (AB) si se deneste prin

A, B l, l L. Semidreapta (AB (semidreapta
de la A spre B) se deneste prin (AB = {C / C A B}, unde am notat prin
C A B negatia relatiei a  intre (A nu se aa intre C si B ).
De exemplu, segmentul de capete

(AB) = {C / A C B}.

Fie

Se introduce o noua axioma:

o dreapta

intr-un plan

P,

(A7) axioma de separare a planului: Data

multimea punctelor planului ce nu apartin dreptei

este reuniunea a doua multimi

P1 , P2

ecare dintre ele este convexa

daca

A P1

si

B P2 ,

dreapta

l.

(AB) l 6= .

atunci

Fiecare din cele doua multimi

disjuncte, a.i.

P1 , P2

poarta numele de semiplan marginit de

Cu ajutorul notiunii de semiplan se denesc notiunile derivate: inte-

riorul unui unghi, respectiv al unui triunghi.

Teorema lui Pash (ce apare ca axioma de ordine a sistemului axiomatic
Hilbert) poate  acum demonstrata:

Teorema Fie un triunghi

tine un punct

intre

si

C,

ABC

si

atunci

o dreapta din acelasi plan. Daca

intersecteaza sau pe

(AB),

sau pe

l con(BC).

Facem observatia ca in lucrarile lui Pash aceasta teorema apare ca o axioma,

si axioma de separare a planului este o teorema demonstrata cu ajutorul axiomei
lui Pash, exact ca in cazul sistemului axiomatic al lui Hilbert.

14

Pe baza proprietatilor de separare prezentate anterior, se mai pot demonstra

numeroase probleme de incidenta, pe care va invitam sa le studiati [1].
Congruenta segmentelor apare ca o relatie derivata (pe multimea segmentelor),

(AB) si (CD) sunt con(AB) (CD). Daca introducem ante-

introdusa prin intermediul distantei: doua segmente

gruete daca

d(A, B) = d(C, D).

Notam

rior acestei denitii pe aceea a lungimii unui segment (distanta intre capetele
sale), este preferabil sa denim congruenta a doua segmente prin intermediul
lungimii segmentelor respective. Se demonstreaza o serie de proprietati legate
de relatia de congruenta a segmentelor:
1. Congruenta segmentelor este o relatie de echivalenta;

(AB) si semidreapta
(AB) (CE). Urmariti

2. Teorema de constructie a unui segment: e segmentul

(CD.

Exista un unic punct

E (CD

astfel incat

in manualul de clasa a VI-a modul in care aceasta teorema este data ca o

problema de constructie a unui segment congruent cu un segment dat.

A B C, A0 B 0 C 0
(AC) (A0 C 0 ).

a.i.

A B C, A0 B 0 C 0
(BC) (B 0 C 0 ).

a.i.

3. Teorema de adunare a segmentelor: daca

(AB) (A B )

si

(BC) (B C ),

atunci

4. Teorema de scadere a segmentelor: daca

(AB) (A B )

si

(AC) (A C ),

atunci

5. Orice segment are un mijloc unic.

Pentru a deni congruenta a doua unghiuri, este necesara introducerea unei

functii masura a unghiurilor:

(A8) Axioma functiei masura a unghiurilor: Exista o functie

m : U [0, 180], U = multimea tuturor unghiurilor

cu proprietatile:

(AB o semidreapta ce margineste

P. Pentru orice numar real [0, 180], exista o semidreapta
\ = ;
(AC cu C P a.i. m(CAB)

(Ax. de constructie a unghiurilor) Fie

un semiplan
unica

(Ax. adunarii unghiurilor) Daca

\ atunci m(BAC)
\ = m(BAD)+
\
D IntBAC

\
m(DAC);

(Ax.

suplementului) Daca doua unghiuri sunt cu laturile in prelungire,

atunci ele sunt suplementare.

Folosind proprietatile masurii unghiurilor, se poate demonstra faptul ca relatia

de congruenta a unghiurilor este o relatie de echivalenta, cat si o teorema de
constructie a unui unghi congruent cu un unghi dat, o teorema de adunare si

15

una de scadere a unghiurilor.

In cazul sistemului axiomatic al lui Hilbert, relatia de congruenta a segmentelor este o relatie primara, data impreuna cu relatia de congruenta a unghiurilor, ale caror proprietati sunt date in grupa axiomelor de congruenta. Aceasta
contine 2 axiome legate de congruenta segmentelor (axioma de existenta a unui
segment congruent cu un segment dat, axioma adunarii unghiurilor), doua axiome legate de congruenta unghiurilor (axioma existentei unghiului congruent
cu un unghi dat, axioma de adunare a unghiurilor) si axioma LUL de congruenta a triunghiurilor, data evident dupa denirea relatiei derivate de triunghiuri
congruente.
Aparent, calea este mai directa in acest ultim set de axiome (Hilbert), dar
introducerea functiei masura a unghiurilor simplica demonstratiile.
Putem deni acum unghiul drept, e ca un unghi de masura 90, e ca un
unghi congruent cu suplementul sau. Pentru a obtine mai multe proprietati de
perpendicularitate, se deneste mai intai congruenta a doua triunghiuri apoi, introducand

(A9) Axioma L.U.L. se demonstreaza toate cazurile de congruenta

a triunghiurilor. Aceste cazuri sunt aplicate in teorema de existenta a perpendicularei duse dintr-un punct exterior unei drepte pe acea dreapta. Unici-tatea
acestei perpendiculare necesita insa introducerea axiomei paralelelor.
In cazul sistemului axiomatic al lui Hilbert, dupa introducerea celor 3 grupe
de axiome (de incidenta, de ordine si de congruenta), cu toate notiunile derivate
di teoremele deduse din ele, se contureaza ideea demonstrarii existentei unui
sistem de coordonate pe ecare dreapta si a unei functii distanta. Legatura cu

se face aici prin axiomele de continuitate: Cantor si Arhimede.

Deci, e ca tratam metric geometria plana, construind teoria deductiva (axi-

omatica) bazata pe geometria metrica

(S, L, d)

si restul de axiome, e pe cele

4 grupe de axiome (Hilbert), obtinem ceea ce se numeste geometria absoluta.

Alegand acum o axioma a paralelelor, putem obtine:

geometria euclidiana: (Ax. euclidiana a paralelelor): e dreapta l

punctul P
/ l, exista o singura dreapta l0 a.i. (P l0 ) (l0 k l).

si

geometria hiperbolica: (Ax. paralelelor a lui Lobacevschi): e dreapta

l si punctul P
/ l. Atunci exista cel putin doua drepte prin P, paralele cu l.
geometria sferica:

(Ax.

Paralelelor a lui Riemann): nu exista doua

drepte in acelasi plan care sa e paralele.

16

Exista o serie de modele pentru ecare dintre aceste geometrii si la inceputul

acestei sectiuni am construit cate unul pentru ecare.

Ne oprim aici cu fuga prin cele doua sisteme axiomatice. Speram ca v-am
trezit sucient interesul pentru a studia in detaliu cel putin unul dintre ele.

References
[1] E. Moise, Geometrie elementara dintr-un punct de vedere superior, E.D.P
Bucuresti, 1980;
[2] I. Vaisman, Fundamentele matematicii, E.D.P bucuresti, 1968;
[3] R.S. Millman, G.D. Parker, Geometry: a metric approach with models,
Springer-Verlag, 1982;
[Br] D. Branzei, Metodica predarii matematicii, Ed. Paralela 45, Pitesti, 2007.

17