Stiinta si arta in Grecia Antica

Cultura si stiinta greaca aveau ca element central cunoasterea omului si slavirea

acestuia. Stiinta s-a dezvoltat cu precadere in secolele VII-VI i.Hr. iar gandirea stiintifica
s-a detasat treptat de gandirea religioasa deoarece au incercat sa inteleaga omul, natura si
universul dincolo de explicatiile traditionale pe care le oferea religia.
Explicatia aparitiei lumii se bazau, in mod traditional, pe miturile homerice si ii
aveau ca element principal pe zei. Anumiti oameni de stiinta au incercat sa caute si
raspunsuri logice in ceea ce priveste aparitia lumii, facand asta prin abstractizarea
gandirii.
Pentru filosofi, filosofia era stiinta stiintelor, stiinta unita cu filosofia trebuia sa
reprezinte religia oficiala. Pana la Socrate insa nu a existat o delimitare a gandirii
stiintifice fata de gandirea filosofica.
Heraclit afirma ca elementul primordial al lumii este focul, lumea fiind din
punctul sau de vedere, un foc mereu viu deoarece universul era mereu in continua
miscare, el considerand focul ca simbol al miscarii continue.
Primul care a afirmat ca toate elementele lumii inconjuratoare sunt formate din
atomi in miscare a fost Democrit din Abdera. Acesta considera ca particulele care
alcatuiesc materia sunt mereu in miscare, cu mase egale, invizibile si care nu pot fi
descompuse.
Pitagora este cel care considera ca totul este numar, el si urmasii sai fiind cei
care au pus bazele matematicii grecesti, scoala de matematica cea mai activa fiind la
Atena. Baza matematicii o reprezenta existenta democratiei rationale. Disciplina
matematica era dezvoltata in cadrul Academiei lui Platon.
Sofistii sunt cei care au marcat gandirea filosofia si stiintifica la mijlocul secolului
V i.Hr. ideile lor nu sunt foarte cunoscute. Se stie insa ca acestia nu erau organizati in
scoli ci actionau independent. Acestia predau oratoria, cel care partcipa la cursuri de
oratorie ptand avea, din punctul lor de vedere, succes in viata sociala. Modul prin care
convingeau tinerii sa participe la astfel de cursuri erau spiritul critic, disputa, controversa
si critica permanenta.
Sofistii dispretuiau stiintele exacte si sustineau ca o mai buna cunoastere a lumii
se baza pe interpretarea simbolurilor si prin folosirea simturilor. Cursurile organizate de
ei pregateau tinerii atat pentru viata sociala cat si politica. Acestia au contribuit la
dezvoltarea logicii, la imbogatirea cunostintelor generale si la dezvoltarea gramaticii.
Unul dintre sofisti, Protagoras, enunta conceputul de pedeapsa ca mijloc de
intimidare a oamenilor si nu crede ca omul poate fi masura tuturor lucrurilor si ca acesta
poate cunoaste absolut totul despre stiinta si univers.
Socrate, desi nu a facut parte din randul sofistilor, folosea ca metoda de invatare a
oamenilor dialogul. In comunicarile sale condamna viciile, incultura, incearca sa
fundamenteze gandirea rationala si sustinea ca fericirea oamenilor consta in ratiune.
Platon a fost cel care a fondat academia care i-a purtat si numele unde a predat
gratuit timp de 30 de ani. A studiat pianul si a trait in preajmalui Socrate. Scrie numeroase
forme de dialog si scrisori pornind de la opozitia dintre aparenta si esenta, dintre realitate
1

si cunoastere. El considera ca a fi un om drept insemna sa iti domini impulsurile si sa iti

impui o masura a dorintelor.
Aristotel a fondat o scoala care i-a purtat numele care avea biblioteca si peste
2000 de discipoli.
El stabileste prin fizica pe care o sustine patru tipuri de miscare: cantitativa,
calitativa, locala si substantiala. Considera ca unversul este finit, etern, unic si perfect.
Mai sustine si faptul ca matematica studiaza canitatea lucrurilor. Numeste logica analitica
si o considera stiinta demonstrativa. A scris lucrari de logica, biologie, fizica, lucrarile
sale bazandu-se pe pricipiul ca omul este perfectiunea lumii.
Cel mai mare poet al lumii grecesti a fost Simonide. Un alt poet celebru a fost si
Pindar, pe care Horatiu si Cicero il considerau printul poetilor. Eschil este considerat ca
fiind parintele tragediei grecesti. Acesta a scris 90 de tragedii in care a dezvoltat dialogul
dramatic. Euripide este cel care promoveaza sensibilitatea moderna, in arta sa regasinduse mila, groaza, sentimentalismul. Cel mai important reprezentant al comediei grecesti
este Aristofan.

Aristotel

Referat realizat de http://www.referate-online.org