Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Colegiul Politehnic Bli

Referat
Tema:
1. Istoria apariiei filosofiei
2. Identificarea i comentarea funciilor filosofiei
3. Identificare i definirea noiunilor cheie

Elaborat: Bajurean Vadim

Profesoar: Chilaru Tatiana

Bli, 2015

1. Istoria apariiei filosofiei

Filosofia este o componenta a culturii, a vietii spirituale, alaturi de stiinta literaturii,
arta, religie, acestea formeaza cultura si viata societatii.
Ea se afla n interelatii cu celelalte componente dar nu se confunda cu niciuna dintre ele.
nca din sec. V .h. Platon spunea ca filosofia este cel mai frumos dar pe care l-au dat
zeii oamenilor.
Hegel spunea ca filosofia este floarea cea mai nalta a culturii. Alti filosofi au spus ca ea
este Kiutesenta unei culturi. Daca vrei sa cunosti cultura unui popor te duci la filosofia
acestuia.
L. Blaga spunea ca filosofia este unul din modurile umane fundamentale pentru a
rezolva "ceea ce este".
C-tin R. Matru - ea este o conceptie n care adevarurile vechi sunt mbracate ntr-o
forma noua.
Filosofia a aparut ca raspuns la ntrebarile oamenilor, ntrebari cum ar fi :
Ce este existenta ?
Care este raportul dintre existenta subiectiva si obiectiva ?
Cum se constituie valoarea de adevar bine, frumos, dreptate ?
Care sunt cauzele nefericirii omului pe pamnt ?
Ce este fericirea ?
n jurul acestor probleme s-a constituit filosofia ncercnd sa dea raspunsuri nct
filosofia vizeaza raportul omului cu lumea cu existenta. Filosofia ncearca sa explice n
ce consta conditia umana, conceptul de conditie umana, deasemenea situatiile obisnuite
si limita. n acelasi timp filosofia se preocupa de locul si rolul omului l ajuta pe acesta
sa ierarhizeze lumea. Filosofia l ajuta pe om sa opteze n cunostinta de cauza de ce
oamenii opteaza pentru anumite realieri.
Filosofia l ajuta pe om sa se cunoasca pe sine sa-si formeze o cunostinta de sine care
sunt propriile sale realari dar raportata la realitatea sociala, sa-si formeze constiinta
alteritatii care este constiinta respectului pentru ceilalti alaturi de care traiesti.
Filosofia s-a format n antichitate la nceput n obiectul filosofiei erau puse cunostinte
din toate domeniile treptat s-a produs o departajare ntre discursul filosofic si cel
stiintific. Tot pe parcursul istoriei s-au constituit domeniile meditatiei filosofice.
Parti componente
Ontologia (grecescul antos = existenta) si care este teoria existentei ca existenta.
Gnaseologia (cagnas = cunoastere) este teoria filosofica a cunoasterii ca raspuns la
ntrebarea cum ar fi daca omul poate sa cunoasca sau nu lumea, cum o cunoaste, pna
unde este adevarul.
Axiologia (axis = valoare) este teoria filosofica a valorilor arata cum se nasc florile,
cum se clasifica si importanta lor pentru om.
Filosofia istoriei care studiaza legile progresului istoric.
Logica - este teoria principiilor gndirii corecte.
Etica - teoria despre morala.
Estetica - teoria filosofica a artei.
Problemele teoretice ale filosofiei sunt n legatura n principal cu raportul dintre
existenta obiectiva si existenta subiectivaac. Raport a fost numit ca fiind problema

fundamentala a filosofiei. Pentru Kant problema fundamentala a fost : "Cum pot sa

gndesc unitar cerul nstelat deasupra mea si legea morala din mine."
Acest raport n linii mari implica 3 aspecte.
1. Problema primordialitatii este existenta de factor primordial sau cea sub
Filosofia se mparte n conceptii filosofice maniste care pot fi materialiste si idealiste si
dualiste care pun la baza lumii 2 principii care exista paralel.
2. Concordanta dintre cei 2 factori respectiv posibilitatea cunoasterii lumii.
3. Rolul omului n creatia valorilor si sensul vietii.
Exista mai multe criterii de apreciere a filosofilor.
Specificul filosofiei - chiar din sensul etimologic al termenului care este ngemanarea a
2 cuvinte din limba veche greaca.
philo - iubire pentru ntelepciune
sophia - ntelepciune
Specificul filosofiei - din specificul interogatiilor - din nsati domeniul care-l studiaza.
Deoarece filosofia studiaza existenta n general, legile cele mai generale ale existentei,
ea reprezinta o conceptie generala despre lume deasemeni cunoasterea filosofiei este o
cunoastere generala n sensul ca surprinde trasaturile generale si esentiale ale
existenteinationale, sociale si umane.
Cunoasterea filosofiei spre deosebire de cunoasterea stiintifica care este profunda si
verificabila cum filosofia este generala ea se sprijina pe cuvnt stiintific dar nu numai pe
acesta ci I-a n considerare si practica social istorica, experienta umana este cuvntul
prin care se raporteaza lumea la om si se afla locul si rolul omului n acea lume. De-a
lungul timpului s-a constatat ca stiinta are nevoie de filosofie, de viziunea ei generala
despre lume, multi filosofi au fost si oameni de stiinta si n acelasi timp filosofia se
sprijina pe datele stiintei dar nu le preia.
Istoria filosofica pune n evidenta drumul parcurs de gndirea umana, informarea
constiintei filosofice si a constiintei n general. Ne arata cum
s-au format treptat conceptele cu care filosofic pentru ca este mai usor sa vezi cum se
fac lucrurile ncetul cu ncetul dect daca le ei gata formate. Istoria filosofica ajuta la
ntelegerea si interpretarea literaturii. Eminescu marturisea cine nu cunoaste filosofia lui
Platon.
Istoria filosofica ajuta la formarea unei conceptii adecvate despre lume, l face mai
receptiv, mai deschis, sa se cunoasca pe sine.
Istoria filosofica ne ajuta sa raspundem la o serie ntreaga de probleme, sa ntelegem
schimbarile radicale care se produc n stiinta, sa ne creem un echi interior ca sa putem
comunica cu exteriorul.

Platon, reprezentat al filosofie antice.

2. Identificarea i comentarea funciilor filosofiei

Domeniile principale ale reflectiei filosofice. Functiile si metodele de cunoastere a
filosofiei.
Ontologia-teoria generala a existentei;
Gnosiologia-teoria generala a cunoasterii;
Antropologia-stiinta despre om;
Metodologia-stiinta despre metodele de obtinere a cunostintelor;
Logica-stiinta despre formele gindirii si legile gindirii corecte;
Axiologia-stiinta despre valori;
Etica-stiinta despre morala;
Estetica-stiinta despre arta si frumos.
Functiile:
Functia teoretica-ii permite filosofiei sa explice legitatile universale ale dezvoltarii
naturii,societatii si cunoasterii in baza acestei functii filosofia este definita ca forma
superioara a creatiei spiritului uman
Functia ontologica-originea si esenta lumii
Functia gnoseologica-abordeaza probleme ale cunoasterii lumii
Functia axiologica-principalele orientari valorice
Functia praxiologica-investigarea actiunilor umane de pe pozitiile eficacitatii lor
Functia hermeneuca-reflectia asupra simbolurilor religioase,motivelor si expresiilor
umane
Functia metodologica-sistematizeaza cunostintele filosofice.metoda generala-dialectica
Functia umanista-problemele cotidiene ale individului
Functia conceptuala,sintetica.
Functia cognitiv.
Functia de justificare, de ndreptire ideologic.
Functia de orientare umanistic poate fi considerat de baz, ea are funcia de a susine
omul ideatic
Metoda n filosofie
Prin metod se nelege n general, un drum, o cale sau un procedeu de nfptuire a unei
aciuni, de atingere a unui scop. nsi etimologia termenului vine din grecescul
methodos care nseamn drum, cale. n domeniul filosofiei, metoda este cale pe calea pe
care o urmeaz gndirea n perpetua sa micare spre adevr. n istoria filosofiei au fost
propuse metode multiple i diferite. Acestea pot fi ns grupate
nmetode dialectice i metafizice. Cele dialectice propun nelegerea realitii ca fiind
ntr-o continu devenire, micare. Devenirea este determinat de nsi tensiunile
interioare ale realitii. Prin metoda dialectic micarea este de fapt o automicare i nu
o for imprimat din transcendent, din afara realitii. Metafizica dimpotriv propune
nelegerea realitii ntr-un mod static, fragmentar, lipsit de posibilitatea aflrii sursei
micrii n interiorul realitii. Dialectica i metafizica sunt dou metode raionale.
Aceasta este i trstura ce definete filosofia spre deosebire de religie. Religia ca i
filosofia se ambiioneaz s ofere o imagine asupra realitii. Metodele lor sunt ns
diferite. n timp ce religia face apel la credin (afectivitate), filosofia se construiete pe
cale raional.

3. Identificare i definirea noiunilor cheie

Autorii pun un accent deosebit pe relatia dintre limbajul obisnuit si cel filosofic, pe
marginea careia sunt frecvente dilemele elevilor: - cea a raportului dintre acestea, alaturi
de cea a utilitatii limbajului specializat si putin accesibil al filosofilor, atata vreme cat el
il contrazice deseori pe cel de zi cu zi; - cea a admiterii existentei religiilor in absenta lui
Dumnezeu sau cea a coexistentei dintre libertate si constrangere. Fara pretentia de a
rezolva in paginile cartii lor aceste probleme filosofice autentice, autorii au pornit de la
principiul ca limbajul filosofic nu neaga si nici nu contrazice limbajul obisnuit caruia,
cu atat mai putin, nici nu incearca sa i se substituie. Intrarile conceptuale cuprind: termeni pur tehnici (aperceptia, cosmologia, prolegomene...), pentru care se ofera doar
definitiile; - concepte de ordin mai general (iubire, persoana, opinie...), definite dar si

analizate si, pe de o parte, oferind o intelegere asupra articularii si filiatiei eventuale a

diferitelor sensuri ale termenului, iar pe de alta parte contribuind la inchegarea unei idei
asupra problemelor ridicate de abordarea filosofica a conceptului vizat, luand in
consideratie presupunerile autorilor care le uziteaza sau le-au introdus si miza
dezbaterilor pe care le-au suscitat. Astfel detaliate, conceptele de acest fel jaloneaza,
intr-o maniera dubitativa, parcurgerea operelor si a gandirii principalilor autori care au
luat in consideratie notiunea respectiva; - notiunile centrale, notiunile-cheie, aflate in
stransa legatura cu programa scolara pentru ultimele clase de liceu (arta, limbaj,
munca,...), sunt tratate intr-o maniera specifica: renuntandu-se la enumerarea
semnificatiilor acestora - restrictiva, prin forta imprejurarilor - a fost elaborata o
problematica mai consistenta, care permite prezentarea istoricului conceptului si apoi o
dezvoltare a diferitelor teze si dezbateri in favoarea unor explicatii pertinente; in felul
acesta, cele aproximativ 40 de notiuni din aceasta categorie beneficiaza de adevarate
cursuri specifice, cat mai complete si mai accesibile. Intrarile conceptuale sunt
completate de o rubrica care delimiteaza aria semantica a notiunii si indica corelatiile
sale; acestea din urma fac trimitere la alte intrari din cuprinsul dictionarului, utile in
egala masura pentru elucidarea notiunii. Intrarile de autori fac trimitere atat la marile
nume ale filosofiei clasice, cat si la acei oameni de stiinta la care se face referire in
procesul didactic; sunt incluse in aceasta categorie si personalitati contemporane filosofi, lingvisti, sociologi, psihologi - a caror opera alimenteaza constant reflectia de
natura strict filosofica; fisele bio-bibliografice cuprind o scurta nota biografica, un
rezumat al ideilor promovate de personalitatea respectiva si indicatii de lectura.
Expunerea sintetica asupra activitatii principalilor reprezentanti ai filosofiei este
completata de o prezentare a anumitor fragmente din operele lor majore (texte canonice
ale filosofiei). Intrarile de personaje simbolice completeaza ansamblul lucrarii, aducand
in prim plan statutul simbolic sau istoria personajelor respective - reale, imaginare sau
mitologice - aflate in stransa legatura cu istoria filosofiei.

Concluzii:
Odat cu apariia filosofie n mentalitatea oamenilor s-a produs o schimbarea care i-a
facut s vad mediul nconjurtor ntr-un mod diferit. Au aprut primele constatri
despre forma i dimensiunile Pmntului, au fost aduse multiple rspunsuri la ntrebrile
care deranjau oamenii din cele mai vechi timpuri, s-au format noi culture a persoanelor.