Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Filosofie
Specializarea: Studii Europene
Învățământ cu Frecvență (IF)

Valoarea Filosofiei.

Studentă:
Anul , Sem. , Grupa
Profesor coordonator:

BUCUREȘTI

- 2019 –
Cuprins
Introducere................................................................................................................................3
Capitolul 1, „Valoarea filosofiei”.
1.1 Semnificaţiile filosofiei........................................................................................................4
1.2 Incertitudinea filosofiei.......................................................................................................5
1.3 Consecinţe............................................................................................................................6
Concluzii.....................................................................................................................................7
Bibliografie.................................................................................................................................8
Introducere
Tema lucrării mele se intitulează ”Valoarea filosofiei”.
Motivul alegerii acestei teme derivă din dorința de documentare cu privire la
problematica deosebit de complexă în legătură cu acest subiect, deoarece este unul extrem de
important atât la nivelul specialiştilor în filosofie, cât și la nivelul oamenilor curioşi.
Scopul lucrării mele este de a aborda și aprofunda aspecte la nivel general privind
valoarea filosofiei şi motivul pentru care aceasta trebuie să fie studiată, determinând astfel şi
importanţa filosofiei.
Metodologia utilizată în elaborarea temei mele constă în cercetarea și documentarea din
mai multe cursuri universitare și a site-urilor în cauză.
Structura lucrării mele este formată dintr-un singur capitol, care este împărţit în trei
subcapitole, fiecare dintre acestea ajutând la o cât mai bună înțelegere a temei studiate. Capitolul
este intitulat “Valoarea filosofiei” şi în subcapitolele următoare voi încerca să exprim importanţa
filosofiei, dar şi modul în care aceasta trebuie privită pentru o mai bună înţelegere.
Nu în ultimul rând, ”concluziile” prezintă propriile mele opinii care s-au desprins din
cercetarea întreprinsă.
Capitolul 1.
Valoarea filosofiei

1.1 Semnificaţiile filosofiei

Filosofia cuprinde multe semnificaţii. O putem considera o utopie? Se poate, căci


filosofia se referă la multe lucruri încă neîmplinite, aflate în viitor. Sunt convinsă că toate fiinţele
umane, chiar dacă nu în mod conştient şi fără să aibă vreun titlu în acest sens, sunt filosofi. Sunt
de părere că fiecare om care şi-a pus întrebări şi a conversat cu sine însuşi, dorind să afle răspuns
la întrebarea Cine sunt?, a dat naştere unui filosof.

Dincolo de multiplele concepte folosite de-a lungul istoriei pentru a o explica, dincolo de
multitudinea de finalităţi care i-au fost atribuite, Filosofia este marea artă, marea ştiinţă, o
atitudine în faţa vieţii. O atitudine ce implică o ştiinţă, căci, dacă cineva îşi pune întrebări,
doreşte să şi răspundă la ele. Presupune deopotrivă o anume artă, deoarece la întrebările vieţii nu
se poate răspunde oricum.

Ca şi celelalte activităţi de cercetare, filosofia tinde în primul rând spre cunoaştere.


Cunoaşterea spre care tinde este de tipul care dă unitate şi sistemicitate corpului ştiinţelor şi care
rezultă din examinarea critică a temeiurilor convingerilor, prejudecăţilor şi opiniilor noastre. Nu
se poate însă susţine că filosofia a înregistrat foarte mari succese în încercările ei de a oferi
răspunsuri precise la întrebările ei, acest lucru se explică în parte prin faptul că, de îndată ce un
subiect poate fi cunoscut în mod precis, el încetează să fie numit filosofie şi devine o ştiinţă
separată.

Filosofia ne ajută să înţelegem atâtea lucruri. Noi ca fiinţe umane vrem să fim înţelepţi,
buni, tindem mereu spre perfecţiune, de aceea este greu să ne acceptăm defectele sau să ne
recunoaştem greşelile, doar prin intermediul cunoaşterii putem trece peste aceste obstacole ale
vieţii pe care le întâmpină orice om. Înţelepciunea există şi că nu o deţinem, fiindcă atunci ne
punem în mişcare. Dragostea de cunoaştere ne îndeamnă să ne eliberăm şi să rupem barierele
egoismului, „eu iubesc asta şi nu altceva”, „mie îmi place asta şi nu alta”, „pe mine mă preocupă
asta mai presus de orice”. Când începem să privim universul cu alţi ochi, ni se deschid multe
porţi interioare, dar la fel de multe exterioare şi, pe măsură ce creşte înţelegerea propriei
persoane, se dezvoltă în noi capacitatea autentică de a ne înţelege şi semenii.
1

1
Bertrand Russel, „Valoarea filosofiei” (cap. 15), în Problemele filosofiei, trad. M. Ganea, Ed. ALL, 2004, pp. 136-
143
2
https://www.noua-acropola.ro/filosofia-educatie-pentru-viata/, accesat la data de 7. 01, la ora 19:30
1.2 Incertitudinea filosofiei

Timpul nostru este dominat de conflictul dintre filosofie şi ştiinţă. Exagerând, s-ar putea
afirma că toate se datorează succesului copleşitor al ştiinţei. În orice caz, nemulţumirea
filosofilor este într-atât de mare încât nu încetează să se interogheze asupra esenţei filosofiei,
uneori renunţând chiar la această întrebare traumatizantă şi transformând filosofia într-un
,,succedaneu” al ştiinţei. La ce poate servi astăzi filosofia într-o lume în care ştiinţa domină? În
primul rând, la a impregna existenţei umane o mai profundă dimensiune filosofică, pentru că noi,
oamenii, suntem cu toţii filosofi. Există în fiecare din noi o năzuinţă către absolut, către
perfecţiune sau cum spunea Socrate ,,fiecare om se naşte cu înţelepciunea de om.”

Există multe nelămuriri - şi printre ele acelea de cel mai profund interes pentru viaţa
noastră spirituală - care, din câte ne putem da seama, trebuie să rămână insolubile pentru
intelectul uman dacă puterile lui nu vor atinge un ordin cu totul diferit decât cel pe care îl au
acum. Are universul vreo unitate sau un plan sau un scop, sau este doar o aglomerare
întâmplătoare de atomi? Este conştiinţa o parte permanentă a universului, oferind speranţa unei
creşteri nelimitate a înţelegerii, sau este doar un accident trecător pe o mică planetă pe care viaţa
trebuie să devină în cele din urmă imposibilă? Au binele şi răul vreo importanţă pentru univers
sau numai pentru om? Filosofia pune asemenea probleme, cărora filosofi diferiţi le răspund în
mod diferit. S-ar părea însă că, indiferent dacă răspunsurile sunt sau nu accesibile, nu se poate
demonstra că cele sugerate de filosofi sunt adevărate. Şi totuşi, oricât de slabă ar fi speranţa de a
descoperi un răspuns, o parte din sarcina filosofiei este de a continua cercetarea acestor
probleme, de a ne face să înţelegem importanţa lor, de a examina toate abordările lor şi de a
menţine viu acel interes speculativ faţă de univers, care poate fi distrus dacă ne limităm la
cunoaşterea ce poate fi întemeiată cu certitudine. Putem spune că valoarea filosofiei trebuie
căutată în mare măsură în incertitudinea ei.

3
Bertrand Russel, „Valoarea filosofiei” (cap. 15), în Problemele filosofiei, trad. M. Ganea, Ed. ALL, 2004, pp. 136-
143
4
FILOSOFIE ŞI STIINŢA SAU PARADOXUL CONTEMPORANEITĂŢII, http://cogito.ucdc.ro/ , accesat la data
de 7.01, la ora 21:30
1.3 Consecinţe

Pentru majoritatea oamenilor filosofia este o experienţă intimă a inimii şi a minţii – o


formă tainică de creştere pe dinlăuntru a sufletului, ca o floare de mină. Majoritatea oamenilor
rămân toată viaţa lor în condiţia de ascultători («acustikoi», cum erau numiţi novicii în Şcoala lui
Pitagora) – dar, uneori, experienţa lor de gândire poate fi mai avansată decât aceea a unui
«profesor de filosofie» (tare mai degrabă în materie de informaţii şi referinţe bibliografice decât
în materie de idei).

Omul care nu a învăţat nici un dram de filosofie trece prin viaţă încătuşat în prejudecăţi
derivate din simţul comun, din convingerile obişnuite ale epocii sau naţiei sale şi din
convingerile pe care şi le-a însuşit fără cooperarea sau consimţământul raţiunii sale. Pentru un
astfel de om, lumea tinde să fie precisă, finită, banală; obiectele obişnuite nu ridică nici un fel de
întrebări, iar posibilităţile nefamiliare sunt respinse cu dispreţ. Dimpotrivă, de îndată ce începem
să filosofăm, descoperim că până şi cele mai obişnuite lucruri ridică probleme la care se pot da
numai răspunsuri foarte incomplete. Poate filosofia nu poate să ne spună cu certitudine care este
adevăratul răspuns la îndoielile pe care le ridică, dar ne oferă multe posibilităţi care ne lărgesc
orizontul gândirii şi o eliberează de tirania obişnuinţei. Astfel, indiferent de răspunsurile nesigure
pe care le primim, ne este sporită mult cunoaşterea şi ne este menţinută vie capacitatea de a ne
mira, de a ne pune întrebări şi de a ne afla în continuă evoluţie.

Filosofia ne permite să fim liberi, să fim deschişi unii cu alţii, să avem curajul de a
întreba şi de a înţelege şi atunci când nu înţelegem. Filosofia creează oportunităţi pentru noi şi ne
sprijină dorinţa de cunoaştere.

5
http://izvoaredefilosofie.blogspot.com/p/opinii.html, accesat la data de 7, 01, la ora 22:22
6
Bertrand Russel, „Valoarea filosofiei” (cap. 15), în Problemele filosofiei, trad. M. Ganea, Ed. ALL, 2004, pp. 136-
143
Concluzie

După toate cele spuse, putem rezuma deci discuţia valorii filosofiei: filosofia are multe de
oferit, filosofia există în noi toţi, fiecare om poate avea gânduri filosofice, de care este sau poate
nu este conştient. Filosofia merită studiată nu de dragul unor răspunsuri precise la întrebările ei,
deoarece, de regulă, nu se poate şti că astfel de răspunsuri precise sunt adevărate, ci mai degrabă
de dragul întrebărilor înseşi; deoarece aceste întrebări lărgesc concepţia noastră asupra a ceea ce
este posibil, ne îmbogăţesc imaginaţia intelectuală şi diminuează siguranţa dogmatică ce
împiedică mintea să speculeze; dar cel mai important lucru este că mintea noastră devine
pregătită de acea uniune cu universul care este binele suprem.
Bibliografie
I. Cărți:
Bertrand Russel, Problemele filosofiei, trad. M. Ganea, Ed. ALL, 2004

II. Webografie:

1. https://www.noua-acropola.ro/filosofia-educatie-pentru-viata/
2. http://cogito.ucdc.ro/
3. http://izvoaredefilosofie.blogspot.com/p/opinii.html

S-ar putea să vă placă și