Sunteți pe pagina 1din 2

Ce este filozofia?

E o intrebare retotic care nu presupune un raspuns exact dup cum nu ai putea rspunde cu fermitate ce este viaa? Fiecare dintre noi ar putea formula o definiie relativ care ar reflecta concepia personal asupra filozofiei. Mai multi gnditori de-a lungul secolelor au formulat mai multe idei privind esena filozofiei. Pentru Aristotel, filosofia era cunoasterea primelor principii si cauze - acele principii supreme care explica intreaga existenta. (Coltescu, 2002, p.160) Pentru Kant, filosofia era cunoastere prin concepte; sau cercetarea limitelor capacitatilor noastre cognitive. Hegel considera ca, filosofia este cunoastere rationala a absolutului. Wittgenstein considera ca, filosofia este o activitate de clarificare a gandurilor. Filosofii analitici considera ca, filosofia este analiza limbajului stiintific sau comun. Pentru Heidegger, filosofia este analitica existentiala, adica investigarea acelor modalitati de existenta ce sunt proprii existentului uman (Dasein). Pentru reprezentantii scolii de la Frankfurt (Marcuse), filosofia este teorie critica a societatii moderne si a acelor forme de reificare si alienare umana ce stau la baza aceasta societate. Coltescu a considerat ca, "In esenta ei, filosofia este aceasta reflectie, aceasata meditatie prin care vrem sa intelegem, sa distingem sensul lumii si al propriei noastre existente---si intelegand, sa ne eliberam, sa ne cucerim autonomia spirituala". (Coltescu 2002, p.21). Cei mai multi filosofi au considerat ca, filosofia este cunoastere, diferentele apar fie privind obiectul ei (primele principii, absolutul, universalul etc.) sau metoda ei (ex., prin concepte, fenomenologie etc.) sau facultatea ei (ratiunea, simturile etc.). Dar, sa fie filosofia limitata doar la o forma de cunoastere contemplativa dezinteresata dintr-un punct de vedere practic sau aplicativ? Tudosescu considera ca: ...numai in masura in care conditioneaza reedifacari valorice la nivelul altor forme de constiinta sociala si, respectiv, modificari in strauctura tablelor de valorilor culturale, astfel ca acestea sa stimuleze schimbari cu caracter adanc in structura si dinamica civilizatiilor, putem spune ca filosofia are un caracter aplicativ. (Tudosescu 1997, p.169). Unii filosofi au subliniat propensiunea inspre universalitate, tendinta de a acoperi intreaga realitate: filosofia este o conceptie generala despre lume; ea incearca sa discearna cele mai generale determinatii ale realitatii, adica a naturii, societatii, si gandirii. Determinatiile realitatii cele mai generale privesc fie nivelul fundamental necesar al realitatii, substanta, ce poate apartine nivelului micrifizic, sau unele caracteristici ale universului ca intreg, ca originea, evolutia sau devenirea cosmica, si finalitatea lui. Sau, sa considerat ca filosofia studiaza existenta in totalitatea ei. Dar Beaufret scria despre Wolf: ...isi propune sa faca recesamantul essentialia-lor, adica a tot ce poate fi spus despre fiinta ca fiinta. Aceasta stiinta este, prin urmare, stiinta fiintei ca posibilitate....Se poate vorbi despre fiinta fara a spune un cuvant despre existenta sa. Aceasta din urma nu constituie decat un ,, complementum possibilitatii. (Beaufret, 1999, p.11) Un dicionar de filosofie ar putea defini filosofia drept: una din principalele forme ale manifestrii spiritului uman. ntrebarea cum se poate defini filosofia este chiar i ea una filosofic. Pentru introducerea conceptului putem spune c este studiul nelesurilor i justificrilor sau credinelor despre cele mai generale

sau universale aspecte ale lucrurilor, un studiu care nu este realizat prin experimente i observare atent, ci prin formularea problemelor i oferirea soluiilor lor, argumentarea soluiilor oferite i discuia dialectic a tuturor acestora. Filosofia studiaz concepte generale precum existena, buntatea, cunoaterea sau frumuseea. Pune ntrebri precum "Ce este buntatea, n general?" sau "Este cunoaterea posibil ?". n termeni generali, filosofia este studiul critic, speculativ sau analitic al exteriorului i interiorului n plus fa de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte. n prezent filosofia este dominat de teme, nu de sisteme. Filosofia actual este una orientat spre aciunea social, cutndu-i aplicaii in toate domeniile, de la afaceri si pn la problemele ecologice. Suntem asadar obligati sa conchidem ca , desi s-a facut filosofie atat de multa vreme si avem la dispozitie opere remarcabile filosofice , nu putem da o definitie clara distincta si generala conceptului de filozofie. Problema conceptului de filozofie a facut obiectul cercetarilor unor ganditori cunoscuti. Astfel , pentru Titu Maiorescu , filosofia este "nazuinta spre inelepciune". L. Blaga spunea ca filosofia este unul din modurile umane fundamentale pentru a rezolva "ceea ce este". C-tin R. Matru - ea este o conceptie in care adevarurile vechi sunt imbracate intr-o forma noua. Filosofia a aparut ca raspuns la intrebarile oamenilor, intrebari cum ar fi : Ce este existenta ? Care este raportul dintre existenta subiectiva si obiectiva ? Cum se constituie valoarea de adevar bine, frumos, dreptate ? Care sunt cauzele nefericirii omului pe pamant ? Ce este fericirea ? In jurul acestor probleme s-a constituit filosofia incercand sa dea raspunsuri incat filosofia vizeaza raportul omului cu lumea cu existenta. Filosofia incearca sa explice in ce consta conditia umana, conceptul de conditie umana, deasemenea situatiile obisnuite si limita. In acelasi timp filosofia se preocupa de locul si rolul omului il ajuta pe acesta sa ierarhizeze lumea. Filosofia il ajuta pe om sa opteze in cunostinta de cauza de ce oamenii opteaza pentru anumite realieri. Filosofia il ajuta pe om sa se cunoasca pe sine sa-si formeze o cunostinta de sine care sunt propriile sale realari dar raportata la realitatea sociala, sa-si formeze constiinta alteritatii care este constiinta respectului pentru ceilalti alaturi de care traiesti. Filosofia s-a format in antichitate la inceput in obiectul filosofiei erau puse cunostinte din toate domeniile treptat s-a produs o departajare intre discursul filosofic si cel stiintific.

S-ar putea să vă placă și