Stilul filosofic este influenat de idealul de cunoatere adoptat de gnditorii pui n discuie.

Putem vorbi de stilul sintetic, specific filosofiei constructive, sistematizatoare de tip Aristotel,
Hegel, Blaga etc., i stilul analitic, specific filosofiei critice, edificatoare, de tip Platon, Kant,
Wittgenstein. Aceste stiluri au trsturi comune (ambele se raporteaz la aceeai realitate) i
specifice:
a) filosofia constructiv ambiioneaz s confere ordine lumii, coeren experienei, fr recurs la
un sistem argumentativ; de exemplu, Metafizica lui Aristotel, sau Monadologia lui Leibniz;
filosofia critic nu urmrete realizarea unei construcii, ci desfurarea unei analize logice,
critice riguroase, argumentate, verificarea legitimitii unor presupoziii; de exemplu, filosofiile
lui Hume, Zenon, Kant etc.;
b) filosofia constructiv rezum ce putem spune despre lume, filosofia critic sintetizeaz ce nu
putem spune, ce nu avem dreptul s susinem n explicarea legitimitii teoretice a informaiilor,
metoda sa fiind deconstrucia;
c) filosofia constructiv presupune monologul, filosofia critic cultiv dialogul;
d) filosofia constructiv poate fi apologetic sau subiectiv, cea critic nu poate fi dect
subversiv.
Dup forma de prezentare putem distinge mai multe tipuri de filosofie:
a) ca filosofie oral (vezi Socrate, P. uea);
b) filosofia ca dialog (o specie a filosofiei orale, dar redat sub forma unor dialoguri imaginare
pe anumite teme; vezi dialogurile lui Platon);
c) filosofia ca poem (L.Carus, Nietzsche);
d) filosofia ca jurnal (Kierkegaard, C. Noica, G. Liiceanu);
e) filosofia ca eseu (Jh.Locke, E.Cioran);
f) filosofia ca aforism (Schopenhauer, G. Papini, C. Noica, E. Cioran);
g) filosofia ca scrisoare (K. Marx, Leibniz, Heidegger);
h) filosofia ca sistem (Aristotel, Kant, Hegel);
k) filosofia implicit (profesat de creatori din alte domenii prin scrieri care aparin obinuit altor
genuri tiinifice, religioase i literare dar care au un mesaj pregnant filosofic).
A. Dumitriu distinge, dup criteriul domeniului i al modului de abordare, dou stiluri de a

filosofa: a vorbi despre existen (caracteristic iubitorilor de filosofie) i a fi n existen

(caracteristic nelepilor).
De asemenea, funcie de criteriul claritii i al intensitii gndirii, Paulsen identific: stilul
obscur, propriu filosofiei germane, i stilul accesibil, caracteristic filosofiei franceze i engleze;
pentru ca n final s recomande ca model ideal stilul lui Schopenhauer.