1.

3)Stiluri de filozofare

*Stilul filosofic este influenat de idealul de cunoatere adoptat de
gnditorii pui n discuie. Putem vorbi de stilul sintetic, specific filosofiei
constructive, sistematizatoare de tip Aristotel, Hegel, Blaga etc., i stilul analitic,
specific filosofiei critice, edificatoare, de tip Platon, Kant, Wittgenstein. Aceste
stiluri au trsturi comune (ambele se raporteaz la aceeai realitate) i
specifice:
*a) filosofia constructiv ambiioneaz s confere ordine lumii, coeren
experienei, fr recurs la un sistem argumentativ; de exemplu, Metafizica lui
Aristotel, sau Monadologia lui Leibniz; filosofia critic nu urmrete realizarea
unei construcii, ci desfurarea unei analize logice, critice riguroase,
argumentate, verificarea legitimitii unor presupoziii; de exemplu, filosofiile
lui Hume, Zenon, Kant etc.;
*b) filosofia constructiv rezum ce putem spune despre lume, filosofia
critic sintetizeaz ce nu putem spune, ce nu avem dreptul s susinem n
explicarea legitimitii teoretice a informaiilor, metoda sa fiind deconstrucia;
*c) filosofia constructiv presupune monologul, filosofia critic cultiv
dialogul;
*d) filosofia constructiv poate fi apologetic sau subiectiv, cea critic
nu poate fi dect subversiv.
**Dup forma de prezentare putem distinge mai multe tipuri de filosofie:
*a) ca filosofie oral (Socrate, P. uea);
*b) filosofia ca dialog (o specie a filosofiei orale, dar redat sub forma
unor dialoguri imaginare pe anumite teme; Platon);
*c) filosofia ca poem (L.Carus, Nietzsche);
*d) filosofia ca jurnal (Kierkegaard, C. Noica, G. Liiceanu);
*e) filosofia ca eseu (Jh.Locke, E.Cioran);
*f) filosofia ca aforism (Schopenhauer, G. Papini, C. Noica, E. Cioran);
*g) filosofia ca scrisoare (K. Marx, Leibniz, Heidegger);
*h) filosofia ca sistem (Aristotel, Kant, Hegel);
*k) filosofia implicit (profesat de creatori din alte domenii prin scrieri
care aparin obinuit altor genuri tiinifice, religioase i literare dar care au
un mesaj pregnant filosofic).
*A. Dumitriu distinge, dup criteriul domeniului i al modului de
abordare, dou stiluri de a filosofa: a vorbi despre existen (caracteristic
iubitorilor de filosofie) i a fi n existen (caracteristic nelepilor).
*De asemenea, funcie de criteriul claritii i al intensitii gndirii,
Paulsen identific: stilul obscur, propriu filosofiei germane, i stilul accesibil,
caracteristic filosofiei franceze i engleze; pentru ca n final s recomande ca
model ideal stilul lui Schopenhauer.