Planuri, Niveluri, Stratificare

1. Care sunt planurile limbii si ce denumiri alternative poarta ele?

Cele doua planuri ale limbii sunt :
-planul expresiei, denumit si semnificant/ latura materiala/ latura Sonora
-planul continutului, denumit semnificat/ latura ideala/ latura semantica

2. Care este relatia dintre planurile limbii?

Intre cele doua planuri ale limbii exista o legatura indisolubila.

3. Ce reprezinta comutarea si care este rolul sau?

Daca inlocuim morfemul 0 cu mofermul e in planul expresiei, in acelasi context

chibrit, nu se produce o modificare in planul continutului, cee ace inseamna ca cele doua
morpheme nu comuta, acestea fiind echivalente functional (indeplinesc aceasi functie de
marci ale sg romanesc)

Echivalente antonym pt distincte

Nu comuta , =/ comuta

Comutarea este un raport lingvistic prin intermediul caruia verificam daca inlocuirea
unei unitati lingvistice cu alta in planul expresiei si in acelasi context, atrage o modificare in
planul continutului. Daca da, spunem ca unitatile comuta si sunt unitati lingvistice distincte.
Daca nu , atunci unitatile lingvistice nu comuta si sunt echivalente functional ( indeplinesc
aceeasi functie)
Astfe, daca inlocuim fonemul p cu fonemul b/l/c/s in planul expresiei, in acelasi
context “at” se produce o modificare in planul continutului. Deci, fonemele p/s/l/c/ si s
comuta si sunt foneme distincte.
In schimb daca inlocuim morfemul zero (0/) cu morfemul “la” in planul expresiei si in
acelasi context “sanda” nu se produce nicio modificare in planul continutului. Cele 2 morfeme
nu comuta si sunt echivalente functional (indeplinesc aceeasi functie de marci ale sg.
Romanesc)

Eleve

Fonem fonem morfem, marcheaza pl.

Nu are sens, nu
Inseamna nimic si Fonemului ii lipseste p. continutului. Morfemului nu-I
este doar un sunet lipseste nimic.

Fonemul este cea mai mica unitate lingvistica dotata doar cu planul expresiei (nu are continut)
Morfemul este cea mai mica unitate lingvistica dotata atat cu planul expresiei cat si cu planul
continutului.

4. La ce se refera principiul stratificarii?

Stratificarea reprezinta un principiu organizator prin intermediul caruia limba se structureaza
pe etaje ierarhice, de la mic la mare.
Unitatile limbii
Unitatile lingvistice
Enunturi

Cuvinte

Morfeme

Foneme

Unitatile monoplane ale limbii sunt fonemul (monoplane de expresie) si semantemul

(monoplane de continut), iar unitatile biplane ale limbii sunt morfemul, cuvantul si enuntul
( atat continut cat si expresie).

Orice unitate de rang superior in limba, poate fi alcatuita din 1 sau mai multe unitati de rang
inferior.
Tot conform principiului stratificarii, limba contine unitati de rang superior care pot
fi alcatuite dintr-una sau mai multe unitati de rang imediat inferior.

Unitati neflexibile alcatuit dintr-un singur morfem (in general propozitiile, adverbele,
conjunctiile)
Pronumele este partial flexibil.

Fonemele pot fi descompuse in trasaturi care generic se numesc distinctive.

- De expresie

In planul expresiei fonemul poate fi descries ca o suma de trasaturi distinctive de expresie

(trasaturile lui articulatorii)
- De continut

(concept)
In mod similar, in planul continutului, orice concept se poate descompune intr-o suma de
trasaturi distinctive de continut numite si seme care impreuna genereaza semantemul
(conceptul insusi).

TRASATURILE NU SUNT UNITATI!

 Sistem si structura
Sintagma si paradigma

Sistemul reprezinta un ansamblu de elemente organizate dupa anumite reguli si care

toate conlucreaza in vederea indeplinirii unui scop comun.
Structura reprezinta modalitatea de ordonare, combinare a elementelor din s
srtrstem. (pe baza unitatilor)

“De la baza pana la varf, de la sunete pana la formele de expresie cele mai complexe,
limba este o aranjare sistematica a partilor. Ea se compune din elemente formale articulate in
combinatii variabile, dupa anumite principii de structura… Se intelege prin structura: tipuri
particulare de relatii articuland unitatile unui anumit nivel” (E. Benveniste)

“Relatiile paradigmatice (sau…sau) alcatuiesc sistemul, iar relatiile sintagmatice (si…

si) alcatuiesc structura” (J. Lyons)

Mintea umana se organizeaza in cee ace Saussure denumeste “serii asociativevirtual

existente”.
Pentru alcatuirea unui mesaj extregem pe rand cate un singur element din fiecare serie
in baza relatiilor de tip sau un element sau altul. Aceste relatii se numesc relatii paradigmatice
si ele stau la baza alcatuirii paradigmei sau a sistemului. Elementele astfel extrase se combina
in baza relatiilor de tip si un element si celalalt numite relatii sintagmatice care stau la baza
alcatuirii sintagmei sau a structurii.

Prima unitate lingvistica ce se poate califica este cuvantul.

Sintagma trebuie sa indeplineasca simultan 2 conditii:

- Unitate dotata cu sens
- Sa se poata descompune in alte unitati dotate cu sens

Ingalbenit = sintagma
Eleve = sintagma
Chibrituri = sintagma
Peste = nu este sintagma
Acum = nu este sintagma

Paradigma poate fi interpretata:

- In sens larg ca si ansamblu de unitati intre care se stabilesc relatii paradigmatice de
tip sau…sau
- In sens restrans paradigma reprezinta totalitatea formelor flexionare ale unei parti de
vorbire flexibile.

Ex: Scrieti paradigma vb. A visa la timpul indicativ present (conjugarea): visez, visezi,
viseaza, visam, visati

Selectia elementelor dintr-o paradigma se face respectand:

- Criteriul corectitudinii gramaticale
- Criteriul acuratetii semantice

Este limba un sistem?

Limba este un sitem de subsisteme iar subsistemele limbii sunt chiar nivelurile ei.

Numarul de unitati de la un anumit nivel al limbii este invers

proportional cu gradul de sistematizare de la acel nivel: cu cat numarul de
unitati este mai mic cu atat gradul de sistematizare este mai mare.

La nivel fonologic datorita numarului foarte mic de unitati, gradul de sistematizare

este foarte mare. De pilda, vocalele romanesti se sistematizeaza in triunghiul vocalic. Se vede
aici cum fiecare vocala are individualitate determinate de modul si locul articularii (trasaturile
distinctive)

Cel mai mare grad de

sistematiza, schimbarii
minime
Miezul limbii, baza limbii -
constanta
 La nivel morfologic numarul de unitati este deja foarte mare iar ca exemple de
sistematizare in sfera vorbirii avem morpheme specific fiecarei conjugari, fiecarui mod, timp,
nr., fiecarei personae.

La nivel lexical unde nr. De unitati este foarte mare, sistematizarea este dificila.
Ex: vocabular fundamental si masa vocabularului, campuri lexicale, familii de cuvinte,
sinonime, antonime, paronime, omonime etc.

La nivel sintactic sistematizarea se face dificil iar ca metode avem diviziunea in

propozitii principale, secundare, affirmative, negative, interrogative etc.
OBS: Doamna Burada la nivel sintactic – enunturile se formeaza dupa un tipar sintactic
(limitate ca nr.)
Tatu – practica vorbirii nr. De unitati de la nivelul sintactic este infinit.

6. Principiul avantaj al caracterului sistematic al limbii este economia de: timp, efort,
mijloace

Coja 7. Cele doua tendinte care guverneaza orice sistem lingvistic sunt tendinta spre
economie si tendinta spre comunicare

Manifestata pe axa sintagmatica prin enunturi Manifestata prin enunturi lungi, exagerat
scurte si concise si pe axa paradigmatica prin de explicite care asigura trasnferul corect
omonimie, polisemantism, derivare. Si complet al sensului mesajului.
 Limba si vorbire

1. In opinia lui Saussure:

Limba Vorbire
Produs inregistrat pasiv Act de vointa
Produs social Produs/ act individual
Este un sistem Este o structura
Paradigma Sintagma
Competenta Performanta
Acircumstantiala= Circumstantiala
2. = deasupra oricaror circumstante, nu se
raporteaza la circumstante.

3. Coseriu rafineaza distinctia saussuriana limba – vorbire. Pentru el limba este schema
iar vorbirea este uzaj (utilizarea schemei). Mai mult decat atat Coseriu spune ca intre
limba si vorbire se situeaza norma care reprezinta modalitatea de regularizare a limbii
pentru preluarea corecta a unitatilor in vorbire. Norma fonologica se gaseste in
dictionare si indreptare ortografice. Norma morfologica si sintactica (morfo-sintactica)
se afla in cartile de gramatica iar norma lexicala in dictionarele lexicale. Dex,
sinonime etc.
Asadar pentru Coseriu distinctia se face intre schema, norma si uzaj.

5.Originea tuturor schimbarilor din limba se afla in vorbire, la vorbitori.

6. Lingvistica studiaza limba.

Limbile sunt conservatoare

3rd seminar – limba este acircumstantiala si vorbirea este circumstantiala

- Exista o distinctie pe care Coseriu o face intre schema, norma si uzaj
- Sfera vorbirii – schimbare
- Lingvistica studiaza limba