Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TRUE/FALSE
1) In opinia lui F.de Saussure vorbirea reprezinta aspectul social al limbajului.F
2) Axa raporturilor asociative (paradigmatice) este numita de R.Jakobson “axa a
selectiei”.A
3) Semnificatul se refera la imaginea acustica, corespunzatoare complexului sonor din
momentul emiterii mesajului.F
4) În sfera de interes a lingvisticii F. de Saussure a inclus numai elementele de lingvistica
interna.A
5) Perspectiva sincronica si cea diacronica de studiere a limbii se opun categoric în
viziunea
lui Saussure.A
6) Limba este interpretata de Saussure ca un sistem de semne.A
7) Functiile limbii se manifesta izolat unele fata de altele.F
8) Exista totdeauna o legatura naturala între secventa de sunete ce denumeste un obiect si
obiectul respectiv.F
9) Faptul ca acelasi obiect poarta nume diferite în limbi diferite constituie un argument în
sunetelor vorbirii.F
17) Morfemele sunt unitati minimale de expresie, fara sens.F
37) Cu ajutorul metodei comparativ-sincronice pot fi studiate simultan doua sau mai
multe
limbi, neaparat inrudite.F
38) Articularea unui sunet implica particularitati proprii de pronuntie.A
39) Numarul fonemelor dintr-o limba este infinit.F
40) Prin „etimologie populara” unele cuvinte sunt incadrate in familii lexicale din care,
de fapt,
nu fac parte.A
41) Fonetica studiaza sunetele din punct de vedere functional, ca sunete-tip, ca foneme.A
42) Fonologia studiaza sunetele concrete, din punct de vedere acustic si fiziologic.A
43) Numarul sunetelor dintr-o limba este infinit.A
44) Rostirea unui sunet este influentata de sunetele din vecinatate si de pozitia lui in
cadrul
cuvantului.A
45) Contactul dintre limbi nu poate fi rezultatul unor fenomene extralingvistice.A
46) Un cuvant nu poate avea niciodata mai mult decat o singura desinenta.F
47) Reduplicarea consta in modificarea sunetelor din radacina pentru a marca formele
gramaticale.F
48) Cuvintele care se pot substitui unele cu altele in mai multe propozitii diferite sunt
grupate in
clase distributionale.A
49) Distributia reprezinta totalitatea contextelor in care apare o unitate lingvistica.A
50) Prin analiza in consituenti imediati propozitia se descompune in „grup nominal” si
„grup
verbal”.A
51) Valoarea semantica a unui cuvant nu poate varia in functie de domeniul in care acesta
este
folosit.F
52) Elementele fonologice pot fi descrise in termeni fiziologici sau acustici.A
53) Sensul denotativ al cuvintelor are valoare subiectiva.F
54) Manifestarea concreta a competentei lingvistice poarta numele de performanta
lingvistica.A
55) Elementele de substrat dintr-o limba sunt relativ usor de identificat.A
56) Influenta slava asupra limbii romane este considerabila.A
57) Inlocuirea unui element lingvistic cu altul din acelasi plan poarta numele de
comutare.A
58) Învãtarea unei limbi strãine în scoalã reprezintã un caz particular al contactului
lingvistic.A
59) Analiza în constituenti imediati porneste de la enunt si are drept constituenti ultimi
fonemele.A
60) Un enunt e descris din perspectiva analizei în constituenti imediati drept o secventã
alcãtuitã dintr-un grup nominal si un grup verbal.A
61) Analiza semicã prezintã sensurile lexicale ca niste fascicule de seme.A
62) Elementele de superstrat sunt rezultate ale unui contact lingvistic indirect.A
63) Fonemele pot distinge semnificatii lexicale sau gramaticale.F
64) Numãrul de foneme dintr-o limbã este egal cu numãrul de sunete din limba
respectivã.F
65) Fonetica cerceteazã fonemele unei limbi.F
66) Anchetele dialectale pot fi realizate atât direct, pe teren, cât si indirect, prin
corespondentã.A
67) Toate afixele sunt morfeme dependente.A
68) Fonologia e o foneticã functionalã.A
69) Morfemul zero caracterizeazã termenii nemarcati ai opozitiilor gramaticale, în raport
cu cei marcati.A
70) Unitãtile semnificatului sunt fonemele.A
71) Saussure a avut în vedere – când caracteriza semnul ca liniar – mai ales
semnificatul.F
72) Semnificantul e considerat latura materialã a semnului lingvistic, iar semnificatul –
latura idealã.A
73) Cuvântul deznodasem e format din patru morfeme.F
74) Gramatica generativã acordã sintaxei o importantã deosebitã, subordonându-i o serie
de fapte cercetate, de regulã, de morfologie.A