UNIVERSITATEA : DUNAREA DE JOS GALATI

CATEDRA :
GRAFICA MECANISME SI TOLERANTE
DISCIPLINA :
MECANISME

REGULATORUL
DE TURATIE

REGLAREA OSCILATIILOR PERIODICE ALE VITEZEI MASINII

Trecerea motorului dintr-un mecanism, de la regimul de mers in gol la regimul de mers in
sarcina, face ca turatia motorului sa scada si este necesara mentinerea constanta a vitezei acestuia.
Miscarea este determinata de relatia care exista intre masele elementelor mecanismului si
fortele ce actioneaza asupra lor. Miscarea variabila a elementului motor produce reactiuni dinamice
suplimentare.
Reglarea vitezei consta in mentinerea variatiei vitezei in anumite limite.
Limitarea oscilatiilor mari se face prin alegerea convenabila din faza de proectare a
maselor elementelor mecanismului si a legilor de variatie a fortelor si momentelor ce actioneaza
asupra masinii.
Miscarea elementului de reducere in faza de regim este cu atat mai apropiata de o miscare
uniforma cu cat partea constanta I0 a momentului de inertie redus este mai mare in raport cu partea
variabila.
Se defineste gradul de neuniformitate a turatiei motorului ca fiind:

 = ( max min ) / med

med = ( max min ) / 2
Majorarea momentului de inertie in practica se efectuiaza prin montarea unui volant.
REGLAREA OSCILATIILOR NEPERIODICE ALE VITEZEI MASINII
Daca echilibrul fortelor exterioare se modifica datorita variatiei rezistentei tehnologice sau
a momentului motor, regimul de miscare se modifica corespunzator crescand sau scazand dupa
caz.
Mentinerea turatiei motorului in limitele gradului de neuniformitate se face prin
mentinerea si a celorlalte forte la aceiasi valoare cu forta care a suferit modificarea.
Prin aceasta se realizeaza o noua egalitate intre lucrul mecanic produs (motor) W M si cel
consumat (rezistent) WR in timpul ciclului energetic si masina reintra in miscare de regim sau
permanenta. Restabilirea echilibrului se realizeaza in mod automat cu ajutorul regulatorului de
viteza.
Utilizarea regulatoarelor pentru automatizarea reglajului miscarii este absolute necesara in
cazul in care fortele exterioare depend de pozitia elementului initial sau procesul tehnologic
necesita o turatie constanta.

CLASIFICAREA REGULATOARELOR DE TURATIE

A. Dupa natura fortelor care realizeaza reglajul regulatoarele se clasifica:

Regulatoare centrifuge la care reglarea se face prin rotirea unor greutati in jurul axei
Regulatoare de inertie

Fc = Fc2 Fc1
a) Regulator cu arc tip Tolle

b) Regulator de inertie

Regulatorul intra in actiune numai dupa ce turatia a deposit intr-un sens sau celalalt max
sau min .
La regulatoarele de inertie forta de reglaj este data de forta de inertie respective momentul
fortelor de inertie.
Aceste regulatoare sunt mai sensibile deoarece intra in actiune chiar in momentul
producerii dezechilibrului, darn u pot mentine turatia in anumite limite decat daca acceleratia sau
deceleratia sunt sufficient de mari ca sa invinga frecarile din articulatii.
In caz contrar viteza poate creste sau scadea fara ca regulatorul sa poata intervene.
Din acest motiv regulatoarele de inertie se construesc combinate cu regulatoarele
centrifugale.

B. Dupa natura fortelor portante regulatoarele se clasifica:

Regulatoare cu greutai de tip Watt
Regulatoare cu arc

Regulatoare cu greutai de tip Watt

C. Dupa dispunerea greutatilor regulatoarele se clasifica:
Regulatoare centrifugale spatiale

a) in repaos

b) in mers

Elemente componente ale regulatorului centrifugal spatial:

1. axul motorului;

2.
3.
4.
5.
6.

suport ax contragreutati;
culisa;
contragreutati;
parghie comanda;
resoarte.

Regulatoare centrifugale plane

D. Dupa modul de actiune asupra mecanismului de distributie

Regulator cu actiune directa
Regulator cu actiune indirecta
Regulatoarele centrifugale cu actiune directa se folosesc atunci cand frecarile din articulatii
sunt mici.
La regulatoarele cu actiune indirecta organele dedistributie sunt antrenate tot de un
mecanism articulat, dar intre acestea si regulator se interpun in paralel un releu (R) si un
servomotor (S).

Schema regulatorului cu actiune

indirecta

Schema moderatorului
de avion

E. Dupa scopul urmarit

Regulator pentru mentinerea constanta a vitezei
Regulator pentru mentinerea echilibrului intre cuplul motor sic el rezistent
pentru turatii variabile
Mentinerea vitezei constante se face prin actionarea asupra mecanismului de distributie al
masinii motor reducand cuplul motor la nivelul cuplului rezistent sau prin actiunea asupra cuplului
rezistent pe care il aduce la valoarea initiala.

Mecanismul care reduce cuplul rezistent aducandul la valoarea initiala poarta numele de
moderator.
ANALIZA FUNCTIONARII
Analiza se face prin reducerea fortelor fie la manson, fie la centrele de greutate al bilelor.
Deoarece deplasarile relative ale barelor regulatorului au loc in plane perpendiculoare pe vectorul
vitezei de transport al carui sens este dat de reg , lucrul mechanic al tuturor fortelor in miscarea de
transport este egal cu zero astfel incat studiul echilibrului fortelor reduse se poate face luand in
considerare numai miscarea relativa.

Valoarea fortei centrifuge a unei bile:

Fi = G1 / g . ( e + a sin ) . 2 reg
Valoarea fortei centrifuge reduse la manson:
Fi red = G1 / g . ( e + a sin ) . a / b tg . 2 reg
Valoarea functiei de deplasare:
Fi red (z) = 2 reg . fi(z)
Valoarea fortei portante reduse la manson:
FG red = Gm + R . ( c / b tg ) + G1 ( a / b)
Valoarea fortei portante reduse la manson functie de deplasare:
___________
2
FG red (z) = Gm + G1 ( a / b) + R . { c z / [2b 1 ( z / 2b )2]} = fG(z)

Curba FG red (z) se numeste caracteristica regulatorului si are forma :

GRADUL DE NEREGULARITATE AL REGULATORULUI

Daca se noteaza cu reg max si reg min vitezele unghiulare intre care regulatorul are o pozitie
stabile se defineste gradul de neregularitate al regulatorului ca fiind:
= ( reg max - reg min ) / reg med
relatie pe care o putem scrie:
= (2 reg max - 2 reg min ) / 2 reg med
unde:
reg med = ( reg max + reg min ) / 2
2 reg = fG(x) / fi(z) = (z)
curba (z) este de echilibru a regulatorului:

INSENSIBILITATEA
Studiul miscarii regulatorului s-a efectuat fara a se lua in calcul frecarile din articulatii.
Daca se calculeaza fortele de frecare redusa la axul mansonului acesta va avea sens contrar
deplesarii mansonului.
Deplasarea in jos a mansonului datorita cresterii sarcinii se va face la viteza unghiulara
determinata cu relatia:
2reg1 fi(z) + Ff red fG(z) = 0
Deplasarea in sus a mansonului la scaderea sarcinii se face cu viteza unghiulara
determinata cu relatia:
2 reg2 fi(z) F f red fG(z) = 0
Dupa compararea relatiilor:
reg1 < reg < reg2
Relatia conduce la stabilirea unui interval de insensibilitate:
reg = reg2 - reg1
Corespunzator celor trei viteze 1(z), 2(z) si (z) se traseaza curbele de echilibru:

Spatiul dintre curbe se defineste ca domeniul de insensibilitate al regulatorului.

Gradul de insensibilitate al regulatorului se stabileste cu relatia:
= ( reg 2 - reg 1 ) / reg med = (2 reg 2 - 2 reg 1 ) / 2 reg med

unde:
reg med = ( reg 1 + reg 2 ) / 2
Influienta gradului de insensibilitate asupra gradului de neregularitate daca consideram
gradul de insensibilitate constant pe intervalul z max, z min va fi:
reg2 max = reg max ( 1 + / 2 )
reg1 min = reg min ( 1 - / 2 )
Gradul de neregularitate real va fi:
real = +
FUNCTIONAREA REGULATORULUI CENTRIFUGAL
LA MOTOARE CU ABURI SI ARDERE INTERNA
La trecerea motorului de la regimul de mers in gol la regimul de mers in sarcina, turatia
motorului scade urmand ca si forta centrifuga a contragreutatilor sa scada.
Acesta scadere de turatie, starea anterioara a echilibrului, va deplasa sistemul de parghii al
regulatorului de control marind debitul de combustibil pentru produce un moment suplimentar
petru a preveni oprirea motorului.
Motorul va functiona la turatie joasa in timpul cresterii sarcinii, datorita caracteristicii
arcului regulatorului folosind din energia inmagazinata punand in miscare parghia de alimentare
pentru un nou regim de functionare.
De aceea greutatile la turatii joase rebalanseaza impotriva arcului mai slab.
Daca sarcina la mers in gol este redusa, forta greutatilor creste iar motorul se tureaza si se
fixeaza regimul de acceleratie.
Greutatile vor forta provoacand o miscare axiala a unei parghii care actioneaza micsorand
debitul de combustibil.
Pe aceasta cale turatia maxima a motorului este controlata iar debitul de combustibil
descreste proportional cu scaderea sarcinii.
FUNCTIONAREA REGULATORULUI DE TURATIE PENTRU MOTOARELE
ELECTRICE
Controlul turatiei motorului electric se realizeaza prin controlul parametrilor tensiunii de
alimentare.
Schema regulatoarelor de turatie electronice:

Elemente componente :
1. motor electric;
2. regulator de turatie;
3. panou alimentare.
La motoarele electrice de mici dimensiuni regulatorul este incorporat in carcasa motorului

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate