Verbele tranzitive și intranzitive

Prof. Diaconu Ramona Ileana

Școala Profesională Daneți, Conuna Daneți, Jud. Dolj

· Se numesc verbe tranzitive acele verbe care pot primi un complement obiect direct,
construit fără prepoziţie (excepţie face prepoziţia pe când precedă un nume de persoană sau
un pronume).
Există verbe tranzitive la care complementul direct poate lipsi din text (el se subînţelege):
a citi, a mânca, a scrie, a vedea, a spăla, a picta, a urca, a desena etc. şi altele care presupun
obligatoriu apariţia acestuia în context: a datora, a consulta, a contempla, a cotropi, a
cutriera, a decapita, a decepţiona, a defăima, a demonta, a delega, a deruta, a desemna, a
detalia, a destitui, a exercita.
Se pot construi şi prepozițional (cu prep. pe), cu condiția ca G prep. să fie
substituibil printr-un clitic pronominal cu formă de A. De exemplu: a ajuta, a anunța, a
asculta, a pofti, a ruga.
Ajut pe Ion. Îl ajut.
Ascult pe Maria. O asculta.
Nu sunt tranzitive verbele care nu admit substituirea: a se bizui, a se baza, a
conta, a se înfuria, a se supăra (cer c. prep.).
Mă bazez pe Maria. *O mă bazez.
Mă bizui pe Ion. *Îl mă bizui.
Verbele tranzitive absolute
Acceptă determinarea printr-un OD şi permit în context neexprimarea acestuia
(c.d. neexprimat): a citi, a învăŃa, a scrie, a trimite ş.a.
Ion citeşte o carte.
Ion citeşte.

Tranzitivitatea prezintă grade diferite

Tranzitivitatea forte se verifică prin 3 criterii:

1. posibilitatea construcției regentului cu un OD, realizabil prin clitic pronominal în A:

Citesc cartea.O citesc.
2. posibilitatea dublării OD printr-un clitic ce are rolul de a anticipa sau relua obiectul:
Citesc cartea. Cartea o citesc.
3 acceptarea pasivizării:
Citesc cartea. Cartea este citită de mine.
Au relevanță pentru tranzitivitate criteriile 2 şi 3. Sunt tranzitive forte: a citi, a lăuda, a
restitui, a verifica (admit dublarea şi pasivizarea). Tranzitivitatea slabă este caracteristică
pentru verbele care, deşi admit dublarea, nu acceptă pasivizarea:
1. verbe de posesie: a avea, a poseda, a deŃine
O am pe bunica acasă. *Bunica este avută acasă.
2. verbe modale: a vrea, a putea, a trebui
Casa o vreau pentru copii. *Casa este vrută de mine pentru copii.
3. verbe de senzație fizică: a-l durea, a-l ustura
Mă doare piciorul. *Sunt durută...
4. verbe de senzație psihică: a-l mira, a-l uimi
Mă miră situația. *Sunt mirată de situație (nu are sens pasiv).
5. verbe de echivalență: a constitui, a reprezenta
Noutatea o constituie apariŃia romanului X. *Noutatea este constituită de apariŃia
romanului X. (nu are sens pasiv)
6. verbe cu două OD (OD şi O sec.): a anunța, a întreba, a învăța, a ruga, a sfătui
(pe cineva, ceva)
M-a anunțat rezultatul concursului. *Eu am fost anunțată rezultatul concursului.
7. verbe cu forme nepersonale (infinitiv, supin, participiu, gerunziu)
Pot citi cartea. Citind cartea, am aflat multe.
Se apucă de citit cartea.
La participiu tranzitivitatea este inexistentă, fie ca urmare a folosirii verbului cu
valoare pasivă, fie ca urmare a diminuării şi mai mare a naturii verbale.

Verbele intranzitive

Nu acceptă OD, deci ataşarea unui nominal cu formă de N-A, cu excepția

nominalului sub., n.p., c.p.o.
Sunt intranzitive:
a. verbele copulative precum: a fi, a deveni, a însemna, a se face
b. verbele zerovalente ca: a ploua, a ninge, a burniŃa, a viscoli
c. verbele bivalente, fără OD: a trebui, a-i plăcea, a-i conveni, a-i ajunge
d. verbele bivalente construite cu sub. şi c.prep.: a conta, a depinde, a se bizui, a
se gândi, a se sinchisi, a se supăra, a se teme
e. verbe reflexive care cer sub.: a se cuminŃi, a se domoli, a se însănătoşi, a se
văicări
f. verbe active, cu sub.: a cădea, a înota, a strănuta, a transpira, a tuşi
g. verbe active şi reflexive, cu circumstanțial: a locui, a intra, a ajunge, a cântări,
a măsura, a data, a proceda, a se comporta
h. verbe construite propozițional: a se cuveni, a se întâmpla