Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga

Povestea începe în vremuri îndepărtate, pe vremea în care exista un crai și un împărat, frați
aflați la margini de lumi diferite. Împăratul se numea Împăratul Verde, iar acesta nu avea decât două
fete, neavând astfel cine să-i moștenească împărăția. Fratele său, Craiul avea trei băieți, din acest motiv
Împăratul Verde, aflat la capătul puterilor, a trimis de veste că vrea ca unul dintre feciorii Craiului să-i
preia împărăția.

Auzind acestea, Craiul a transmis vestea către cei trei feciori ai săi. După o încercare prin care i-a
trecut ca să vadă dacă sunt capabili să devină împărați, cei mai mari dintre ei nici bine nu au plecat la
drum, că s-au și întors acasă înspăimântați. Îmbrăcat în blană de urs și ieșindu-le în cale pentru a vedea
dacă aceștia sunt vrednici să plece la drum, craiul s-a convins de lipsa abilităților celor doi fii mai mari de
a deveni împărați.

Fiul cel mic, sfătuit de o bătrână cerșetoare cum să procedeze ca să nu mai pățească rușinea prin
care au trecut frații săi, merge la tatăl său și îi cere calul, armele și hainele din tinerețe. Craiul, uimit de
acest lucru și spunând că nu ștIe dacă ar putea să se folosească de calul său de care nici nu mai știe dacă
trăiește, totuși se pune de acord cu fiul cel mic și îi pune la dispoziție cele necesare.

După acordul tatălui său, mezinul pregătește armele, frâiele, căpăstrul și o tavă de jăratic și
merge la herghelie, unde pune tava cu jăratic între cai, iar dintre toți caii, vine să mănânce cel mai
bătrân și gârbov cal. Cu toate că fiul cel mic îl lovește în repetate rânduri încercând să-l alunge, calul se
dovedește a fi un cal fermecat care are să-l poarte cu el în siguranță pe tărâmuri îndepărtate. Supus la
încercarea tatălui său care se îmbracă în blană de urs și îi iese în cale, nici acesta și nici calul nu se
sperie, iar Craiul mândru îl binecuvântează pe fiu să plece la drum, spunându-i să se ferească de omul
roș, dar mai ales de omul spân.

Fiul cel mic pleacă la drum, cutreieră mult timp, până când în codru îi apare omul spân în față de
3 ori sub înfățișări diferite, păcălindu-l în cele din urmă pe fiul Craiului să meargă la drum împreună.
Această alegere se întoarce împotriva sa, în momentul în care spânul îl păcălește pe fecior să coboare
într-o fântână pentru a se răcori, moment în care pentru a-i cruța viața, spânul îl obligă să i se supună, își
schimbă hainele între ei și îl botează Harap Alb.

Cei doi pleacă la drum spre Împăratul Verde cu identitățile schimbate, iar odată ajunși la
împărăție, Spânul este primit cu voie bună, iar Harap Alb este trimis la grajduri. Pentru a-l impresiona pe
Împărat, Spânul îi spune împăratului că are cea mai bună slugă și îl trimite pe Harap Alb să meargă în
Grădina Ursului, pentru a-i aduce o salată rară, pe care Împăratul cu greu putea să o dobândească, iar
mai apoi, o piatră nestemată din fruntea cerbului. Aceste două sarcini extraordinar de grele aveau să îl
expună pe Harap Alb la un pericol de moarte. Totuși, ajutat de bătrâna înțeleaptă din nou, care se
dovedește a fi Sfânta Duminică, acesta trece cu bine și spre uimirea Împăratului și a omului spân, vine la
împărăție cu lucrurile mult dorite.

În cele din urmă, Harap Alb este expus și la a treia încercare după ce este ridiculizat de omul
Spân, aceia de a o aduce la împărăție pe fata omului Roș, aflată la o altă margine de lume și cunoscută ca
fiind o mare vrăjitoare. Astfel, Harap Alb pleacă spre împărăția Omul Roș, iar în drumul său spre acesta,
Harap Alb face mai multe fapte bune. Prima dată, fiind nevoit să treacă peste o nuntă de furnici pentru
a-și continua drumul, acesta hotărăște să ocolească podul pe care erau furnicile, iar mai apoi, ajută un
roi de albine cărora le-a construit un loc în care să locuiască. Ca și consecință a faptelor sale, Harap Alb
primește de la furnici și de la crăiasa albinelor câte o aripă fermecată, care aveau să îi fie de ajutor în
drumul său spre Omul Roș.

Continuându-și drumul spre îndepărtatul tărâm, Harap-Alb întâlnește rând pe rând cinci făpturi
ciudate care se oferă să îl însoțească și să-l ajute să ajungă la destinație cu bine. Numele acestor făpturi
sunt sugestive pentru modurile în care ar putea să îl ferească de rele: Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă și
Păsări-Lăți-Lungilă. Cu ajutorul acestora Harap Alb trece de încercări grele pe care i le-a scos drumul în
cale, astfel că ajunge la Omul Roș. La rându-i, Omul Roș, de asemenea îl supune la o serie de probe
dificile, pe care de asemenea le depășește, iar într-un final reușește să plece spre împărăția lui Verde-
Împărat cu fata Omului Roș.

Pe drum, Harap Alb și fata omului Roș prin drag unul de celălalt, iar de-ndată ce ajung la
împărăție, fata dezvăluie adevărata identitate al lui Harap Alb, iar Spânul, nervos că a fost trădat de
către acesta, se repede și îi taie capul. La rândul său, Spânul este ucis de către calul lui Harap Alb, care îl
azvârle pe Spân din înaltul cerurilor.

În cele din urmă, fata Împăratului Roș îl readuce la viață pe Harap Alb cu apa moartă și apa vie,
pe care Harap Alb le obținuse în încercarea de a primi binecuvântarea de a lua fata cu el . Astfel, Harap
Alb se trezește și se căsătorește cu fata Împăratului, totodată primind binecuvântare și împărăția lui
Verde-Împărat.