Numele:…………………………………………...

Prezenta lucrare conține pagini

...........................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ……………............
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU Școala de proveniență: ………........................
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a ...........................................................................
Centrul de examen: .........................................
Anul școlar 2021 – 2022
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
Limba și literatura română Nume şi prenume asistent Semnătura

NUMELE ŞI PRENUMELE
A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) PROFESORULUI SEMNĂTURA

EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI PRENUMELE
B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) PROFESORULUI SEMNĂTURA

EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI PRENUMELE
C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) PROFESORULUI SEMNĂTURA

EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

Probă scrisă la limba și literatura română

1
  Toate subiectele sunt obligatorii.

 Se acordă zece puncte din oficiu.

 Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1
Şi de-a lungul, pe pământ
Tot aşa odată, iar, M-aşezai ca să-l descânt:
La un sfânt prin Făurar, - "Melc, melc,
Ori la sfinţii Mucenici Codobelc,
Târla noastră de pitici Ghem vărgat
Odihnea pe creastă, sus, Şi ferecat;
- Eu voinic prea tare nu-s. Lasă noaptea din găoace,
Rupt din fugă Melc nătâng şi fă-te-ncoace,
Subt o glugă Nu e bine să te-ascunzi
De-aluniş, pe-o buturugă Sub pereţii grei şi scunzi,
Odihnii Printre vreascuri cerne soare,
Şi eu curând... Colţi de iarbă pe răzoare,
Au zvâcnit şi muguri noi
Vezi, atunci mi-a dat prin gând Pun pe ramura altoi.
Că tot stând şi alergând Melc, melc,
Jos în vraful de foi ude Codobelc,
Prin lăstari şi vrejuri crude Iarna leapădă cojoace
S-ar putea să dau de el, Şi tu încă sub găoace!
Melcul prost, încetinel... Hai, ieşi
Din ungher adânc, un gând Din cornoasele cămeşi!
Îmi şoptea că melcul blând Scoate patru firişoare
Sub mormânt de foi, pe-aproape Străvezii, tremurătoare,
Cheamă omul să-l dezgroape... Scoate umede şi mici
Patru fire de arnici;
Şi pornii la scormonit Şi agaţă la feştile
(Cu noroc, căci l-am găsit!) Ciufulite de zambile,
Era tot o mogâldeaţă, Sau la fir de mărgărint
Ochi de bou, dar cu albeaţă: Îmbălatul tău argint...
Între el şi ce-i afar' Hai ieşi
Strejuia un zid de var. Peste gardurile vii,
- Ce să fac cu el aşa? Colo-n vii,
Să-l arunc nu îmi venea... Ori de vrei şi mai la vale,
Vream să văd cum se dezghioacă Pe tarlale
Pui molatic, din ghioacă : Haide-ntinde brâu de bale...
Vream să văd cum iar învie
Somnoros din colivie... I. Barbu- După melci

Probă scrisă la limba și literatura română

2
 Textul 2

Copil fiind mă jucam „Țară, țară, vrem ostaș”. Erau două lanțuri de copii față în față la o anumită
distanță. Una din tabere striga, iar cealaltă întreba „Pe cine?”. Din tabără se striga un nume din cea
adversă, iar acel copil trebuia să își ia avant, să vină în fuga mare încercând să „spargă” lanțul căutând
„verigă” slabă. Dacă reușea se întorcea la loc luând pe cineva, iar dacă nu, rămânea membru al taberei
adverse. Alt joc era cu batista. Copiii se învârteau în cerc cântând „Mi-am pierdut o batistuță, mă bate
mămica”; batista se scăpa din mână și cineva trebuia să fie pe fază.
Cei care au avut parte de o astfel de copilărie consideră că micuții de acum nu se bucura pe deplin
de vârsta pe care o au, ci lasă tehnologia să le domine viața. De asemenea, spun că activitățile în aer liber
sunt esențiale pentru dezvoltare.
„Pe vremea noastră erau mult mai puține jucării, deseori le inventam noi. Ne bucuram mult când,
în sfârșit, de Moș ni se aducea și nouă ceva nou. Chiar și un fular sau o căciulă nouă era mare mare
bucurie. Ne jucam jocuri simple în natură, jocuri creative. Ne cumpăram cu drag acuarele, ca să ne
colorăm zmeul.
Jucăriile durau pe toată perioada copilăriei, trecând de la cei mari, la cei mici. Ne cumpăram
vocabulare și creioane noi și ne jucam de-a profesoara. Școala era ceva serios și frumos pentru noi. Era
mult respect în clasă pentru profesori, diriginte, dar și între colegi. Aveam mult timp pentru joacă. În
clasele I-IV mai mult de patru-cinci ore nu făceam. Aveam teme de făcut, dar oricum rămânea timp și
pentru joacă. Ne jucam după-masa cu alți copii afară, fără părinți. Jocurile erau printre cele mai diferite:
elastic, „Tupu”, „Mâță”, „Țară, Țară”, „Rațele și vănătorii”, „Moara”, „Remmy”, „Păcălici” „Război”,
„Cruce”, patinam iarna, ne dădeam cu săniile. Făceam moș de zăpadă și ne bulgăream. Ne întorceam
acasă înghețați și cu picioarele umede, dar nu ne îmbolnăveam imediat ca și acum.
Ne jucam de-a doctorița, colecționam plante, aveam album botanic, deci. De asemenea,
colecționam timbre și clasoare. Televizorul era rar, mai mult pentru desene, la o anumită oră și gata.
Bineînțeles, nu exista internetul, mergeam să vorbim față în față cu persoanele. Le căutam afară, mergem
în vecini să întrebăm care pe unde e. În plus, părinții nu puteau să ne sune, așa că ne chemau strigând de la
fereastră. Ne chemau la masă, la cină. Dacă nu mergeam la al doilea, maxim la al treilea chemat erau
probleme serioase.
Aveam respect pentru părinți. Așteptam cu nerăbdare vacanțele, care erau petrecute majoritatea la
bunici la țară. Acolo contactul cu natura era și mai puternic. Ne jucam în câmp fără frică de nimeni, ne
jucam în copaci, printre prune, prin fân și paie. Am avut o copilărie unică și irepetabilă. Chiar în cadrul
activităților școlare existau activități de recreere, dar erau și educative. Făceam aerobică cu panglici, cu
cercuri, dansam și ne mișcam. Este ceea ce lipsește generației de acum: puțin mai mult timp liber, puțină
simplitate. Există un timp pentru toate și timpul pentru joacă este unic și important, nu se mai întoarce.
Tehnologia a adus o mare schimbare timpurilor noastre, este utilă și interesantă, dar ar trebui folosită în
mod inteligent, fără exagerări. Copiii trebuie să învețe ce înseamnă jocul în natură, jocul în companie.
Buna dezvoltare intelectuală, psihologică și culturală depinde de modul în care copilul a fost educat și
modul în care acesta s-a jucat”, spune Florentina N.

https://www.directmm.ro/comunitate/cum-era-copilaria-de-altadata

Probă scrisă la limba și literatura română

3
 A.

1. Notează, din textul 1, două cuvinte care se referă la timp. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Copilul se odihnește
a) în vârful dealului.
b) pe o buturugă
c) pe frunze
d) printre lăstari.

Răspunsul corect: 2 puncte

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Un joc din clasele I-IV este
a) „De-a profesoara ”
b) Batista
c) Moara
d) Fotbalul

Răspunsul corect: . 2 puncte

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Activitățile recreative din timpul activităților școlare erau
a) Aerobicul și dansul
b) Jocul în natură și jocul în companie
c) „Păcălici” „Război”
d) „Rațele și vănătorii”, „Cruce”,
Răspunsul corect: . 2 puncte

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Enunțul Corect Incorect
Copilul îi spune melcului că vine primăvara.
Copilul este voinic.
Copilul il indeamnă pe melc să scoată patru coarne.
Copiii colecționau plante și timbre.
Elevii iși petreceu vacanțele la bunici.
Iarna se imbolnăveau mai des.

6. Transcrie două figuri de stil din primele două strofe, precizând felul lor. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română

4
7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între cele două texte.
6 puncte

8. Crezi că sunt importante jocurile în aer liber? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,
valorificând textul 2. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română

5
 Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

9. Asociază primul textul cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară,
prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o temă comună, prin referire la câte o secvență relevantă din
fiecare text. 6 puncte

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Conțțin diftong toate cuvintele din seria:
a) „asprimea”, „automobil”.
b) „căruia”, „picioare”.
c) „târziu”, „studiile”.
d) „tocmai”, „beneficiul”.

Răspunsul corect: . 2 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 3

6
 2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
Seria care conține doar diminutive este:
a) „aripile”, „gingaș”.
b) „copila”, „flăcăii”.
c) „încăpățânați”, „mici”.
d) „scăunelul”, „băsmăluța”.

Răspunsul corect: . 2 puncte

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sensul structurii subliniate în secvența „Dacă reușea se întorcea la loc luând pe cineva, iar dacă nu,
rămânea membru al taberei adverse.” este:
a) finaliza
b) izbutea.
c) promova.
d) trecea.
Răspunsul corect: . 2 puncte

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Există relație de polisemie între cuvintele subliniate în ambele secvențe din seria:
a) „ podul s-a dărâmat”; „stă în podul casei”.
b) „ avea o carieră strălucită”; „din carieră ies muncitorii. ”
c) „ieri mi-a fost frică”; „ de ce să-mi fi fost teamă”.
d) „a circulat pe prima bandă ”; „banda infractorilor a fost prinsă”.

Răspunsul corect: . 2 puncte

5. Selectează trei substantive din fragmentul următor, precizând cazul în care se află: „Avea calitățile pe care chiar și
musafirii zilnici ai cafenelelor […] le idealizau: era inteligent, harnic și cinstit.” 6 puncte

6. Transcrie propozițiile din următoarea frază și precizează felul lor: „ Tehnologia a adus o mare schimbare
timpurilor noastre, este utilă și interesantă, dar ar trebui folosită în mod inteligent”. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română

7
 7. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul „melc” să aibă funcțția de atribut substantival genitival (a) și un
enunțț imperativ, în care substantivul „creastă” să aibă funcțția sintactică de complement indirect (b). 6 puncte

(a)

(b)

9. Corectează greșelile de orice natură, rescriind enunțul! 6 puncte

“Teai întâlnit cu simpatici noștrii colegi? Mi-ar place să nu fi indiferent față de ei.

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Crezi că jocurile sunt importante în viața unui copil?

Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susții răspunsul la întrebarea de mai sus
prin două argumente, valorificând cele două texte și experiența personală/de lectură.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1
punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct;
lizibilitate – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în
cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Probă scrisă la limba și literatura română

8
Probă scrisă la limba și literatura română
9
Probă scrisă la limba și literatura română
10
 EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Anul şcolar 2022 – 2023
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală secalculează
prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I 70 de puncte
A.
1. câte 1 punct pentru notarea oricăror două cuvinte (de exemplu: prin Făurar, la sfinţii Mucenici, odată etc.)
2 x 1 punct = 2 puncte
2. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
3. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
4. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
5. câte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/incorectitudinii fiecăruia dintre enunțuri; notarea a două variante de
răspuns pentru un enunț – 0 puncte 6 x 1 punct = 6 puncte
Enunțul Corect Incorect
Copilul îi spune melcului că vine primăvara. x
Copilul este voinic. x
Copilul îl indeamnă pe melc să scoată patru coarne. x
Copiii colecționau plante și timbre. x
Elevii își petreceu vacanțele la bunici. X
Iarna se îmbolnăveau mai des. X

6. – câte 2 puncte pentru extragerea celor două figuri de stil 1+1= 2 puncte

– câte 2 punct pentru precizarea felului lor 2 + 2 puncte = 4 puncte

7. – precizarea unei legături, la nivelul conținutului, care se poate stabili între cele două texte date (de
exemplu: jocul, copilăria etc.) 2 puncte
– prezentarea legăturii: prezentare adecvată și nuanțată – 3 puncte; schematică – 2 puncte; încercare de
prezentare – 1 punct; lipsa prezentării – 0 puncte 3 puncte
– respectarea numărului minim de cuvinte 1 punct
8. – menționarea răspunsului la întrebarea dată 1 punct
– justificarea răspunsului menționat: nuanțat și adecvat, cu valorificarea textului indicat – 3 puncte; schematic,
cu valorificarea textului indicat – 2 puncte; tendință de generalizare, încercare de justificare, lipsa de valorificare a
textului indicat – 1 punct; lipsa justificării – 0 puncte 3 puncte
– respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) 1 punct
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat 1 punct
Notă! Nu este necesară formularea unei concluzii.

9. – precizarea unui alt text literar asociat primului text, menționând titlul și autorul 1 punct
– câte 2 puncte pentru prezentarea temei comune: adecvat și nuanțat – 2 puncte; simpla precizare a asemănării – 1
punct; lipsa precizării – 0 puncte 2 puncte
– comentarea a două secvențe relevante 2 puncte
– respectarea normelor de ortografie, de punctuație și a numărului de cuvinte indicat (0 – 1 greșeli – 1
punct; 2 sau mai multe greșeli sau nerespectarea numărului de cuvinte – 0 puncte) 1 punct

Probă scrisă la limba şi literatura română

Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
B.
1. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
2. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
3. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
4. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
5. Selectarea din fragmentul indicat a celor trei substantive, cu precizarea cazului fiecăruia („calitățile” –
acuzativ, „musafirii” – nominativ, „ai cafenelelor” – genitiv) 6 puncte
– câte 1 punct pentru selectarea corectă a fiecărui substantiv 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru menționarea cazului fiecărui substantiv 3 x 1 punct = 3 puncte
6. -1 punct pentru delimitarea corectă a propozițiilor 3x1= 3puncte
- 3 precizarea corectă a tipurilor de propoziții 3 x 1 = 3 puncte
7. Alcătuirea unui enunț asertiv, în care substantivul „melc” să aibă funcția de atribut substantival genitival(de
exemplu: Cochilia melcului este rigidă.) și a unui enunț imperativ, în care substantivul „creastă” să aibă funcția
sintactică de complement indirect (de exemplu: — Acordă-i crestei respectul cuvenit!) 6
puncte
– câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de enunț cerut – 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru respectarea fiecărei funcții sintactice indicate – 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru corectitudinea logică și gramaticală a fiecărui enunț – 2 x 1 punct = 2 puncte
8. Câte 1 punct pentru completarea formelor corecte (Te-ai/simpaticii/noștri/mi-ar/plăcea/ nu fii)
Subiectul al II-lea 20 de puncte
Conținutul compunerii – 12 puncte
− formularea opiniei 2 puncte
− câte 3 puncte pentru prezentarea a două argumente care să susțină opinia formulată
2 x 3 puncte = 6 puncte
• câte 1 punct pentru enunțarea fiecărui argument – 2 x 1 punct = 2 puncte
• câte 1 punct pentru dezvoltarea fiecărui argument – 2 x 1 punct = 2 puncte
• câte 1 punct pentru valorificarea textului 2 și a unei experiențe personale/de lectură – 2 x 1 punct = 2 puncte
− enunțarea unei concluzii adecvate 2 puncte
− utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct; lipsa
conectorilor – 0 puncte 2 puncte
Redactarea compunerii – 8 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor 1 punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– lizibilitatea 1 punct

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Probă scrisă la limba şi literatura română

Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2