Ministerul Învăţămîntului,

al Republicii Moldova

UniversitateaTehnicăaMoldovei

REFERAT
La Disciplina :Filosofia

Tema : «Meditatii asupra

lucrarii ,,Rostul Filosofiei’’
de C.Radulescu Motru »

A efectuat: st. gr. TLC -101Darie Diana.

A verificat:Confr.dr Luca Sergiu.

Chisinaг2012
 Stiu ca de multe ori v-ati pus intrebarea: Ce estefilosofia in general?
De exemplupentruAristotel, filosofia era cunoastereaprimelorprincipiisicauze -
aceleprincipii supreme care explicaintreagaexistenta.Pentru Kant, filosofia era
cunoastereprinconcepte; saucercetarealimitelorcapacitatilornoastre cognitive. Hegel
consideraca, filosofiaestecunoastererationala a absolutului. Wittgenstein consideraca,
filosofiaeste o activitate de clarificare a gandurilor. Filosofiianaliticiconsideraca,
filosofiaesteanalizalimbajuluistiintificsaucomun. Pentru Heidegger,
filosofiaesteanaliticaexistentiala, adicainvestigareaacelormodalitati de
existentacesuntpropriiexistentuluiuman (Dasein). Pentrureprezentantiiscolii de la
Frankfurt (Marcuse), filosofiaesteteoriecritica a societatiimodernesi a acelorforme de
reificaresialienareumanacestau la bazaaceastasocietate. Coltescu a consideratca, "In
esentaei, filosofiaesteaceastareflectie, aceasatameditatieprin care vremsaintelegem,
sadistingemsensullumiisial proprieinoastreexistentesiintelegand, sa ne eliberam, sa ne
cucerimautonomiaspirituala". Ceimai multi filosofi au consideratca,
filosofiaestecunoastere, diferenteleapar fie privindobiectuleisaumetodasaufacultateaei.
Dar, sa fie filosofialimitatadoar la o forma de
cunoasterecontemplativadezinteresatadintr-un punct de vederepracticsauaplicativ?
Tudosescuconsideraca:...numai in masura in care conditioneazareedifacarivalorice la
nivelulaltorforme de constiintasocialasi, respectiv, modificari in straucturatablelor de
valorilorculturale, astfelcaacesteasastimulezeschimbari cu caracteradanc in
structurasidinamicacivilizatiilor, putemspunecafilosofia are un caracteraplicativ.
Uniifilosofi au subliniatpropensiuneainspreuniversalitate, tendinta de a
acoperiintreagarealitate: filosofiaeste o conceptiegeneraladesprelume;
eaincearcasadiscearnacelemaigeneraledeterminatii ale realitatii, adica a naturii,
societatii, sigandirii. Determinatiilerealitatiicelemaigeneraleprivesc fie nivelul
fundamental necesar al realitatii, substanta, cepoateapartineniveluluimicrifizic,
sauunelecaracteristici ale universuluicaintreg, caoriginea, evolutiasaudevenireacosmica,
sifinalitatealui. Sau, saconsideratcafilosofiastudiazaexistenta in totalitateaei. Dar
Beaufretscriadespre Wolf: ...isipropunesafacarecesamantulessentialia-lor, adica a tot
cepoate fi spusdesprefiintacafiinta. Aceastastiintaeste, prinurmare,
stiintafiinteicaposibilitate....Se poatevorbidesprefiintafara a spune un
cuvantdespreexistentasa. Exista o anumitaautonomieintreunele discipline filosofice, asa
cum exista o anumita liberate in viataumana. Este morala o determinatiegenerala a
societatii?Artrebuisa fie. Trebuieimpusa o anumitamorala?Legilenaturii nu pot fi
incalcate, darlegile morale pot fi incalcate.O caracterizarealternativa a
filosofieiprivestescopurileei
Dar : De ce studiem noi filosofia ?Ce goluri astupa acesta disciplina ? Care este rostul
filosofiei pentru om? Multi dintre figurile culturale au cautat sa raspunda la aceste
intrebari.Unul dintre cei care a pus bazele unui inceput temeinic la raspuns este
Constantin Radulescu –Motru.El a fost animatorul unei vieţi mai adînc gîndite şi a unei
organizări mai raţional construite avind un merit netagaduit.In lucrarea sa „Caiete de
filososfie”el expune gindurile sale temeinice asupra acestor intrebari.
Astfel rostul filosofiei este comunicarea, perceperea fiintei,iluminarea prin iubire,
dobandirea seninatatii.Filosofia urmareste in studiul sau totul existential: stiinta urmareste
anumite aspecte sau secvente ale existentei ridicand intrebarile si considera ca
 raspunsurile sale nu sunt definitive.Astfel filosofia ne confera o atitudine cognitiva,
deschisa.Filosofia este pentru toate varstele, oamenii fiind preocupati de existenta lor,
destinul lor, de sensul vietii lor, de posibilitatile de realizare a fericirii si demnitatii
umane.Prin sintagma ´cunoaste-te pe tine insutiµ,Socrate ne invata ca scopul omului nu
este acumularea unui mare numar de cunostiinte, ci dragostea de intelepciune-´filosofia.
Aceasta virtute,ce este stiinta
despre bine si adevar, consta in efortul omului de a se studia pe sine, spre a descoperi in
propriul sau suflet ceea ce este insasi firea sa, valoarea universala si
eterna;Binele.Cautarea neintrerupta a binelui si adevarului da nastere comportamentelor
juste si virtuoase. Nimeni nu face raul in mod voit-spune Socrate-ci din nestiinta;din
faptul ca ignora cautarea binelui si a adevarului.Conceptul de filozofie pentru Platon
includea celelalte stiinte, considerate simple stadii pregatitoare ale cunoasterii, iar pentru
Aristotel era substantial diferit. Filosofia duce si la justa intelegere a structurii si a nevoilor
unui stat:si pentru ca numai filosofii poseda adevarata intelepciune si capacitatea de a-i
indruma pe oameni spre cunoasterea lumii ideilor numai ei ar trebui sa conduca
statul.Platon mai considera filosofia ca fiind cel mai pretios bun care a fost dat muritorilor
de rand sau filosofia ca o arta a rasucirii despre simturi catre ratiune, catre lumea
inteligibila.Filosofia asigura libertatea si fericirea. Autorul sustine ca omul fără
aspiraţiuni este oarecum omul neisprăvit.Aspiraţiunile spre ideal, între care se prenumără
şi aspiraţiunile spre unitate.Cine aspiră la împlinirea unui ideal, aspiră de sine şi la
împlinirea unei opere de unire: din unire răsare însăşi viaţa.Filosoful nu se mulţumeşte să
recapituleze sau să pună în bună ordine cunoştinţele ştiinţifice din timpul său; ţinta lui este
mai pretenţioasă:să cunoască doar legile naturii, ci vrea să cunoască şi rostul omului în
mijlocul naturii.. Pentru el cunoştinţele au valoarea pe care o are raţiunea. Este raţiunea pe
primul plan, şi el este aşadar un raţionalism cunoştinţele sunt atunci bine apreciate.. Pe toţi
filosofii îi interesează mai intii nu conţinutul obiectiv al adevărului, ci legătură adevărului
cu viaţa şi destinul omului. Sintezele filosofice au toate ca centrul de interes pe om, de
aceea ele sunt şi unitare. Si se spune ca pentru a ajunge la asemeni sinteze, nu este destul
ca cineva să aibă curiozitate ştiinţifică, sau pasiune de lucruri noi, ci el trebuie să aibă o
vocaţie specială de reformator al sufletelor, trebuie sa inteleaga unele aspecte ascunse ale
vietii . Omul de rind prin intermediul filosofiei ia cunoştinţă de progresele artei, ştiinţei şi
a tehnicei. Sintezele filosorice determină curentele de opinie publică; ele servesc la
formularea programelor politice şi sunt la baza tuturor proiectelor propuse pentru reforma
educaţiei. Astfel în zilele noastre, toată lumea întrebuinţează cuvintele de: materialism,
spiritualism, idealism, personalism, evoluţionsm, pozitivism, raţionalism, iraţionalism,
pragmatism, totalitarism, ... şi alte multe de felul lor, care nu sunt decît denumiri de sinteze
filosofice, ele circulă de sine, cu valoarea lor proprie filosofică.Fiecare popor este mindru
din faptul că în producţia sa culturală, apar asemenea sinteze, fiindcă originalitatea şi
continuitatea de apariţie a acestora dovedesc o energie vitală a oamenilor. Prin aceste
gindiri Radulescu-Motru dovedeste rolul esential a sintezelor filosofice insa el considera
ca acestea trebuie puse in practica care ne vor crea niste credinte proprii fiecarui
om.Adevărurile ştiinţifice nu se impun, credinţele însă se impun.Ameliorările confortului
din viaţa practică sunt rezultatele ştiinţei. Lumina electrică e un progres imens faţă de
lumina gazului, viteza locomotivei a făcut ridiculă viteza căruţelor de odinioară. Avem
case mai bine construite, şi îmbrăcăminte mai igienică, de cît lumea cea a trăit înainte de
noi. Astazi maladiile dacă nu sunt mai puţin numeroase, sunt totuşi mai cunoscute şi astfel
ne este crescută puterea noastră de a apărare faţă de dînsele. Pămîntul e făcut mai fructifer
prin ajutorul chimii, şi vegetaţiunile sale sunt mai bine utilizate de ştiinţa noastră agricolă.
Cu un cuvînt datorim rezultatelor ştiinţifice tot confortul în care trăim astăzi. Si cu toate
aceste omul doreste alt viitor mai bun mai ideal cu noi realizari.Insa se isca intrebarile :De
ce ne torturează gîndul, că omul din viitor va avea o altă concepţie despre viaţă, de acum o
avem noi? De ce cu indiferenţa cu care gîndim la perfecţionarea confortului material nu
gîndim şi la perfecţionarea morală.Autorul raspunde astfel la aceste intrebari ca realizarea
idealurilor filosofice formează cultura fiecărui popor; de aceea, istoria filosofiei se şi
confundă cu istoria culturii omeneşti.”Dar rostul sintezilor filosofice nu ar fi pe deplin
înţeles, dacă am trece cu vederea abuzurile care pot naştere.Unul din abuzuri este dorinte
de a pasii hotarului aici confudinduse idealul cu realul dar alt caz este si abuzul
rationamentului.Inlocuirea realului cu ideal, în loc să fie luată drept abuz, este considerată
de unii publicişti drept ultimul cuvînt al gîndirii filosofice.. Sintezele determină curentele
opinii publice: inspiră proiectele de organizarea ale educaţiei şi programele de activitate
politică; sunt în tot cursul vieţii acelora, care le împărtăşesc motive de reflectare, de
comparaţie, de hotărîre.
Dar cum se obtin aceste sinteze filosofice? Radulescu sustine ca prin munca vor fi
percepute.Insa omul nu are instinctul muncii; dimpotrivă, el se naşte cu aversiune faţă de
muncă şi nu devine muncitor decît treptat prin deprindere. Munca adevărată este înlocuită
cu munca de mîntuială. Munca incepe cu organizarea in scoli, omul cult, după idealul
acestei organizări şcolare, trebuie să fie un om complet, din punct de vedere formal.Insa in
zilele noastre deprinderile care se iau din scoli contin abuzuri ,idei false sub povara
acestei enciclopedii de cunoştinţe, tînărul părăseşte şcoala cu capul plin de clişee pe care
apoi le va reproduce în viaţă. Gîndirea filosofică nu cunoaşte margini în această
privinţă.Din filososfie se desprind o multime de raţionamente, de afirmaţii care
interesează pentru un anume scop şi se întrebuinţează apoi, luată izolat, ca şi cum ar
cuprinde un principiu de valoare universala .
In acesta lucrare C.Radulescu-Motru aduce in discutie si parerile lui Kantv despre rostul
filosofiei prin urmare, Kant sustine ca rezultă din însuşi definiţia obiectului ştiinţei,
identitatea ştiinţei cu Matematica. Insa exita persoane care neaga faptul acesta. Rostul
încercarile de a defini cai întortocheate si impregnate de absurditate pentru atingerea ei
fericirii
Rostul ei este să exprime gânduri, rod al raţiunii, care însă nu egalează măreţia vieţii
descrisă prin muzică, literatură, poezie; universul se descrie, nu se discută.
In final autorul concluzioneaza ca rostul filosofiei este condiţionat de sănătatea
intelectuală a poporului. Este o filosofie pentru sănătoşi şi este o filosofie pentru bolnavi.
La cei sănătoşi ea ajută la sporirea simţului critic, în care dezvoltarea culturii îşi găseşte o
orientare spre perfecţiune; la cei bolnavi, ea ajută la decăderea inteligenţei spre formele în
care ea a fost odată în starea de primitivitate. Sănătatea conştiinţei sufleteşti a omului este
în temelia gîndirii filosofice, dacă această gîndire este să se continuie pe o lungă durată de
timp. Unde sănătatea există, avem o varietate de sisteme filosofice şi o legătură strînsă
între filosofie şi cultură; unde sănătatea lipseşte, avem sisteme filosofice luate cu
împrumut şi fără nici o legătură cu cultura fiecărei naţiuni. De acea originalitatea unui
popor nu se exprimă nicăieri mai lămurit ca pe terenul filosofiei. Căci aceea ce numim
 originalitatea unui popor este însăşi gradul de sănătate de care se bucură sufletul lui. Se
spune ca filosofia este alaturi de stiinta,religie,arta,un domeniu specific al culturii,o
manifestare a spiritului uman.Etimologic, stiu ca "filosofie" inseamna "dragoste de
intelepciune". Pe langa aceasta acceptiune,ganditorii greci i-au dat si alte intelesuri cum ar
fi "cunoasterea a celor ce sunt ca fiind ceea ce sunt " , "cunoasterea a celor divine si
omenesti" ,"pregatrea pentru moarte". Filosofia ofera modele de viata demna,repere si
critici valorice deoarece "intrucat nu putem trai oricat, nu putem trai oricum".Definitia
provenita din scopurile si aspiratiile mai indepartate ale filosofiei indeamna fiinta umana la
"asemanare cu divinitatea ,pe cat ii sta omului in putinta",adica la autoperfectiune
spirituala si implinire morala. Dupa parea mea am putea crede ca nu se stie ce este
filosofia sau ca acest concept de filozofie este prea complex pentru a fi cuprins total intr-o
simpla definitie .Dar o concluzie din cele mai rezonabile pare sa fie aceea ca sub acelasi
nume au fost grupate o serie de discipline foarte deosebite , o serie de „filosofii”,care nu
pot fi unite si exprimate printr-un concept comun.Filosofia incerca demult sa ne raspunda
la intrebari despre viata , aparitia omului ,despre lume in general.
Profesorul C. Rădulescu-Motru are însă un merit de netăgăduit, asupra căruia o istorie a
culturii noastre va trebui să se oprească mai mult.
El a fost animatorul unei vieţi mai adînc gîndite şi a unei organizări mai raţional
construite.Nimeni nu va putea contesta astfel, neobosita sa muncă şi chinuitoarea sa luptă,
de a scoate culturalitatea noastră din haosul ameţitor al copiilor spiritului nostru.
Aceasta opera ma impresioanat prin simplitatea descrierii problemei rostului
filosofiei,sunt puse exemple concrete ,sunt folositi termeni simpli ,si idei oarecum clare..
In final concluzionez ca filosofia este una din principalele forme a manifestării spiritului
uman, conştiinţei umame. Ea este teoria despre lume şi om. Omul în viaţa şi activitatea sa
foloseşte mai multe moduri de asimilare a lumii. Practica ne dă folosul, cunoaşterea
ştiinţifică ne dă adevărul, estetica reflectă realitatea prin frumos, morala prin bine, virtute,
religia – prin credinţă . Filozofia reflectă realitatea prin înţelepciune ea se bazează pe
ştiinţele concrete, generalizează rezultatele lor pentru a evidenţia cele mai universale
legităţi, cunoştinţe din diferite domenii ale activităţii umane şi formează o concepţie
generală despre lume.