Functia practica a filosofiei

-Incercarea de a creea o punte intre filosofia ca activitate teoretica si

viata cotidiana
In Antichitate discursul filosofic si modul de viata nu erau
separate,de ex dragostea de intelepciune.”A duce o viata buna in
legatura cu virtutea” era mai important decat a discuta filosofie.
Filosofia avea menirea de a disciplina individual.Pentru antici filosofia
era traita direct,acest mod de viata era dublat de o intelegere a lumii.
In dialogurile lui Platon gasim o permanenta invitatie la
dialog,gandirea formandu-se pe baza regulilor ratiunii.Acesta este
scopul unui astfel de demers.Ideea de baza este de a descoperii
adevarul .Apare o descoperire ,in metoda dialogurilor lui platon se
iveste si semnificatia filosofica.Menirea filosofiei antice era aceea de a-
si indruma disicpolii de a-si rezolva problemele existentiale. Filosofia
te ajuta sa inveti sa traiesti bine.
Existau 2 metode diferite paidea?,cazul sofistilor-predau cultura
generala.Sofistii ii invatau pe oameni sa traiasca in cadrul
cetatii.Socrate ii face ape oameni constienti de nestiinta lor.Sofistii
ignorau componenta psihologica a dialogului.,intrucat invatatura
sofistilor impunea invatarea unui adevar in prealabil.
Personajele din dialogurile lui platon ajung sa aiba adevarul prin
raspunderea la intrebarile ce li se pun.Oamenii discutand cu Socrate
devin consitientide ei insisi,sunt intr-o permanenta cunoastere de
sine.Rolul filosofiei antice este de ai permite partenterului de dialog sa
inteleaga ceea ce este cu adevarat important in viata.Filosofia se putea
manifesta in societate ,pentru ei filosofia era cea pe care o traiai zi de
zi.
Penttru Platon a trai filosofia insemna a actiona conform
virtutii,acea stare in care gandirea ,vointa si actiunea sunt
complementare.Anticii credeau ca o permanenta dezbatere este inutila
daca nu este in concordanta cu viata de zi cu zi.
Pentru epicureici,filosofia reprezenta o experimentare si o
alegere.Experienta nu era doar experienta placerii sau a durerii ci insusi
a individului.Pentru ei experienta nu poate fi detesata de
suflet.Individul este pus in miscare tocmaide aceasta experienta. Rolul
filosofiei era acela de a te invata sa cauti intr-o maniera potrivita
placerea de “a exista.” Filosofia trebuia sa tea jute sa te bucuri de viata
pe care ai.
Pentru epicureici cauza nefericirii este ignoranta placerii.Menirea
filosofului era una terapeutica,in asa fel incat viata sa devina o viata
placuta ,altel riscam san e irosim viata in cautarea unor placeri
efemere.Dezideratul ultim este experimentarea unei stari de libertate.
Pentru stoici-sunt mai aproape de socrate-fericirea este un soi de
supunere,trebuie sa facem ceaa cea ratiunea ne dicteaza.Un singur
lucru care depinde de noi-a face bine- numai asa putem ajunge la
coerenta cu sine.Pentru stoici a trai in conformitate cu ratiunea insemna
sa vrei mereu aceleasi lucruri sis a respingi mereu aceleasi
lucruri.Intentia morala este a noastra.Ceea ce sta in sfera indiferentului
nu sta in puterea noastra.Pt stoici functia filosofiei este aceea de a
exersa mintea petrnu a actiona conform cu ratiunea,san e gandim di
abia apoi sa actionam.
In Evul Mediu apare o prima forma de academicizare a
filosofiei.Inceputul filosofiei medievale a fost marcat de doua
evenimente importante: caderea imperiului roman si aparitia
crestinismului.In aceasta perioada se incerca reconcilierea filosofie
antice cu crestinismul.Daca in Antichitate dezideratul ultim era sa
traiesti intelept,in Evul Mediu idealul este o viata religioasa.Filosofia
vizeaza tot binlee si adevarul dar isi redefineste scopul.Binele se
raporteaza mereu la norma relogioasa crestina.
Filosofia ca studio de viata de transforma intr-o practica
religioasa.Discursul filosofic ca spune un adevar unic,ce trebuie sa fie
insusit de fiecare din noi.
Pt scolastici scopul principal era sa afle raspunsul la o intrebare sau
sa rezlve o contradictie.Binele si adevarul sunt unul singur.Nu mai
suntem in cautarea lor dar avem nevoie de lamuriri. Scolasticii aveau
2metode de predare : “lectio”,neinteractiva,cand profesorul recita un
text,si ”disputatio” ce reprezenta miezul filosofiei
scolastioce.Profesorul era expert in interepretarea textelor,ce erau
argumente.Elevii raspundeau acestor argumente si astfel discutia
continua.Studentii nu cautau adevarul in sine,nu se investigau pe sine,ci
ei cautau adevarul in spusele profesorului.Definirea de sine nu se mai
face acum in functie de propriile descoperiri.Studentii nu investigheaza
ce cred ei despre acel ceva,trebuie sa accepte totul ca un stil de
viata,valoarea psihologica este redusa la minim.Scolastica ramane
captive dezideratului de a unifica filosofia cu teologia.Aceasta trebuie
sa fie o algere care sa aparitna individului.
Filosofia moderna-empirism,rationalism –marea trecere este tocmai
aceasta.Filosofia moderna duce discutia in planul stiintei.Ideea de
dialog incepe sa dispara ,scrierilefilosofie sunt doar sub forma unor
doctrine.Miza acestei epoci este cunoastereaprin system complex care
sa poate furniza o explicatie pentru tot.
Filosofia luiDescartes este un set de principii.Descartes considera ca
prin ordonarea mintiii are loc un soi de obietivare stiintifica a eului si a
actiunilor sale,o scindare intre sinele din viata cotidiana si a sinelui
analitic.Acest proces menit sa puna in evidenta trasaturile sinelui nu
ajunge la u process de reconstructie si se opreste la jumatatea
drumului.Sinele,sufletul ramane o entitate abstracta.Aceasta
perspective va duce la criza filosofiei existentialiste.Se pierde esenta
individuala.In acest context descoperirea de sine se face stiintific si
rezultatul este acelasi.Toate acest trasaturi care ne alcatuiesc ca indivizi
se pierd.
Urmeaza o incercare de reconcilere a acestei rupturi ,intre filosofia
ca stil de viata si teoretica.
Hermeneutica,arta interpretarii a parut in antichitate si a luat in
vizor culturile antice si culturile clasice.Hermeneutica a jucat un rol
important acordand o functie dialogului ca metoda de formare a sinelui.
Un prim pas il face Martin Luther care pune in discutie interpreteaza
textile biblice si afirma ca fiecare cititor percepe textul altfel
,internalizarea plidelor se face intr-un fel unic.Pentru Luther intelegerea
unui text se face pe capacitatea individului de a-si gasii propria cale de
a intelege textul.
Baptista Vico- a te intelege pe tine se faceintr-un context istoric,nu
ma pot intelege pe mine daca nu inteleg valoarea societatii in care
traiesc.
Schleiermacher considera ca intelegerea unei culture presupune o
atitudine deschisa fata de faptul ca cea ce pare coerent poate sa fie
suprafata unor lucrui care in realitate ne sunt nefamiliare.Pentru a
dobandii o atitudine deschisa trebuie o hcestionare continua.Idealul pe
care il urmareste este o eliberare a stiintelor umaniste de stiintlele
naturii.
Fenomenologia-a fost inteleasa ca o metoda obiectiva de cercetare e
esentelor si intelesurilor,o deschidere psihologica profunda,o analiza a
constiintei,sau ca o metoda de abordare a vietii traite concret.
Fenomenologia este studiul structurilor constiintei asa cum sunt date
ele in experienta traita la persoana 1.
Pentru Husserl strucura de baza a constiintei este intentionalitatea-in
cazul fiecarui individ constiinta este mereu indreptata catre
ceva.Metoda fenomenologica impliaca din partea individului o
suspendare a atitudinilor naturale cu scopul de a permite reflectiei
rationale sa aiba acces la credintele si convingerile care stau in spatele
credintelor individului.Aceasta autoanaliza nu vizeaza sinele ca atare si
vizeaza sinele asa cum interactioneaza el cu lumea.Fenom credeau ca
pot fi examinate critic presupozitiile si reintemeiate.Discursul theoretic
este vazut ca oferind sprijin introspectiei.
FILOSOFIA PRACTICA-CONSILIERE

Socratismul consta in cautarea raspunsului la intrebarea “cum este bine

sa traim?”
Oamenii ca si pe vremea lui socrate actioneaza conform convingerilor
lor.Noi traim astazi intr-o lume a relativismului,nu exista un singur
raspuns.Toate credintele sunt bune atata timp cat nu ii deranjam pe
ceilalti.Filosofia s-a retras sper academii,filosofii s-au indreptat spre
teorie. Oamneii au crezut in continuare ce spunea traditia.Filosofii s-au
intors in viata publica proclamand ca nu exista convingeri absolute.
Filos moderna-1981 Germania Achenb a inceput sa stea de vorba cu
oamenii contra cost-s-a raspandit in multe alte tari-sute de mii de
practicieni –cautarea intelepciunii in maniera socratica.
Trasatura importanta in sedintele de consiliere-se filosofeaza,are loc
un dialog liber care urmareste acelas scop ca in antichitate-lamurirea de
sine.