Sunteți pe pagina 1din 22

Testul 1:Filosofie

1.Expuneti esenta filosofiei ca conceptie despre lume


Ca conceptie despre lume, filosofia este una din principalele forme a manifestarii spiritului uman, constiintei umane. Ea este teoria despre lume, om in unitatea lor dialectica. Denumirea de filosofie provine de la cuvintele din limba greaca phileo-dragoste, sophos intelepciune. Filosofia este modul de asimilare a lumii, este instrumental principal de perfectionare a omului si vietii sociale. Ea se ocupa cu asa probleme care se refera la lume in intregime, care ne dau posibilitate de a intelege ce prezinta lumea, care-I esenta ei, ce prezinta omul , care-I locul sau in aceasta lume, ce prezinta viata, fericirea, dragostea Filosofia se ocupa cu formarea conceptiei despre lume la oameni. Conceptia despre lume este totalitatea de idei despre lume in intregime, despre om, despre locul lui in lume, este totalitatea de cunostinte despre natura, societate si om si raportul fata de aceasta lume. Fundamentarea conceptiei despre lume si este filosofie. Ea e nucleul conceptiei despre lume si procesul de formare a ei.

2.Care este obiectul de studiu a filosofiei?


Filosofia este nucleul conceptiei despre lume, ea trebuie sa dee intr-o forma maximal generalizata tabloul lumii, omului si interactiunii lor. Obiectul filosofiei este generalul in sistemul lume-om. La rindul sau acest sistem este compus din 2 subsisteme distincte : lume si om. Fiecare din ele are nivelurile sale, iar interactiunea laturilor 4 aspecte: ontologic, gnoseologic, axiologic si spiritual-practic. Filosofia este o stiinta complexa, care trebuie sa dee raspuns la multe problem de aceea in filosofie intra asa discipline ca ontologia, gnoseologia, antropologia, sociologia, etica, estetica. In obiectul filosofiei intra cele mai generale legitati a existentei material si existentei omului. In obiectul filosofiei nu se include tot generalul din existent materiala, dar acel general care este legat de raportul omului, atitudinii lui cu lumea. Altfel spus, obiectul filosofiei contine acel general din realitatea materiala care ii ajuta omului in formarea conceptiei despre lume. Si daca problemele conceptual sunt specific ( ce prezinta lumea in intregime? Ce este omul? Ce este adevarul?) atunci si raspunsurile la ele sunt deosebite.

3.Numiti si caracterizati succinct domeniile reflectiei filosofice


Filosofia apare ca o stiinta universal si integra, dar din cauza ca realitatea existenta este diversa, din cauza ca atitudinea omului fata de aceasta realitatate , scopurile la fel sunt diverse, apoi si filosofia se evidentiaza in mai multe domenii de cunoastere: Ontologia stiinta despre existent Gnoseologia stiinta despre teoria cunoasterii Antropologia stiinta filosofica despre om Logica stiinta despre formele gindirii Etica stiinta despre morala Estetica stiinta despre arta, gustul artistic Praxiologia stiinta despre activitatatea practica a omului Toate impreuna alcatuiesc domeniul cunoasterii filosofice. In realitate e greu de intilnit system filosofic unde s-ar intilni toate aceste domenii. De regula intilnim doar citeva, in dependent de interesul filosofic dat si doar in 3 sisteme am putea sa le intilnim ca o integritate complexa : sistemul lui Aristotel, sistemul lui Toma dAquino, si a lui Hegel in epoca moderna.

4.Caracterizati esenta conceptuala a mitului


Conceptia mitologica includea in sine diferite cunostinte primitive , credinte si mituri nesistematizate. Miturile erau principalele modalitati de explicare a realitatii, serveau ca paradigm a activitatii umane.

Mitul este o legenda, o povestire, o istorie sacra despre aparitia lumii si fenomenelor naturii, zeilor si eroilor. Mitul descopera o taina, arata careva forte supranaturale care aveau o comportare exemplara. Miturile sunt niste evenimente care niciodata nu s-au intimplat, dar permanent au loc. Ele sunt metafore a ceea ce este imposibil de a explica cumva. Se deosebesc urmatoarele mituri : despre animale, despre fenomenele cereti, cosmogonice si antropogonice, despre sfirsitul lumii, moarte, marele potop, despre zamislirea neprihanita, despre zei murind si inviind. Miturile se transmiteau din generatie in generatie si trebuiau strict executate. Dupa o legenda, sufletele stramosilor strict supravegheau executarea miturilor si aspru pedepseau pt incalcarea poruncilor stramosilor. Conceptia mitologica indeplinea mai multe functii, asigura succesiunea spiritual a generatiilor, consolida un anumit system de valori, mentinau un anumit comportament in societate. 5.Caracterizati succint esenta conceptual a religiei. Conceptia religioasa apare pe baza celei mitologice, generalizeaza diferite mituri si credinte primitive formulind o teorie integral despre toata realitatea. Ea reesa din impartirea lumii in : cea naturala si supranaturala. Specific pentru aceasta conceptie este nu numai admiterea existentei unei forte supranaturale, dar si atribuirea ei unui sens specific: ca lumea este supranaturala este adevarata lume, ca este primordial si determina lumea naturala si sociala. Lumea supranaturala, ori divina, dirijeazacu dezvoltarea naturii, vietii umane. Toate fenomele si procesele realitatii erau explicate de pe pozitiile acestei conceptii. 6.Care sunt asemarile si deosebirile dintre filosofie si stiinta? Filosofia i tiina reprezint dou moduri distincte de a pune probleme teoretice. O deosebire important ntre filosofie i tiin const n aceea c fiecare filosof trebuie s-i pun problema metodei nc o dat,n timp ce omul de tiin are la dispoziie un repertoriu de metode n care are ncredere ca ntr-un dat de mai presus de el. Aspirnd la ntemeiere,fiecare filosofie va cuta nceputul fr de presupoziii,srind din acesta "printr-un act de optare,ce echivaleaz cel puin cu o anticipaie de natur metodologic". Metoda nu se poate justifica originar n chip eficient ,ci "se legitimeaz mai mult de facto , prin puterea ei de a organiza datele cunoaterii i de a cldi o lume".Filosofii pot opta fie pentru purismul metodologic(ca Parmenide, Bergson ,Hegel),fie pentru expansiune metodologic (ca Platon, Plotin).O alt difereniere ntre tiin i filosofie pe baza discursului popperian s-ar putea face n ce privete termenul de "adevr".tiina nu e episteme,ea nu atinge adevrul ,ci utilizeaz acest termen n sens de norm, de limit ideal n procesul cunoaterii .Filosofia n schimb cldete adevrul n timp ce-l dezvluie. Stiinta este conceput ca o serie de soluii date unor probleme. Pentru a fi filosofie un ansamblu de reflecii trebuie s se constituie ca creatie universal, integral, un sistem absolut al intelectului. Pentru a fi universal, trebuie ca filosofia s-i asume constitutiv obligaia de a se confrunta cu orice problem. Aceasta ns presupune un risc. Exist posibilitatea ca lumea s fie o problem n sine insolubil. Pentru filosofare are primat contiina problemei, iar nu soluia, care se poate s nu fie dat la un moment dat. Pragmatismul, n cadrul cruia o problem insolubil nu este problem, nu este considerat de Ortega filosofie , ci teoria sincer n care se exprim modul cognitiv al tiinelor particulare.

7. In ce consta problema fundamentala a filosofiei?

Problema fundamentala a filosofiei raportul dintre gindire si existent, constiinta si materie. Lumea inconjuratoare prezinta o totalitate de procese si fenomene materiale si spirituale. Problema fundamentala avea diferita formulare pe parcursul istoriei. In antichitate ea se formula ca raportul dintre trup si suflet, natural si supranatural. F.Bacon considera ca problema fundamentala este problema dominatiei omului asupra naturii prin diferite inventii. Pentru Helvetius problema fundamentala e problema fericirii omenesti, iar pt J.J Russo este problema inagalitatiisociale si caiile depasirii ei. A.Camus avea in vedere sub problema fundamental problema sensului vietii, problema sinuciderii. Lucian Blaga era de parerea ca problema fundamentala este Universul ca un tot intreg. Alt filosof roman Ion Petrovici considera ca raportul dintre spiritual si corporal este problema cheie a

oricarei filosofii. L. Feuerbach reducea problema fundamental la problema omului, la problema corelatiei dintre psihic si fizic. PF are 2 laturi : ontologica si gnoseologica. Prima trebuie sa raspunda la intrebarea care-I factorul prim, cine pe cine determina(material constiinta sau invers)? in dependenta de aceea ce se ia ca factor primordial materia sau idea toate sistemele filosofice se impart in materialism si idealism. Materialismul e un current filosofic care in explicarea lumii reesa din recunoasterea existentei, materiei ca factor prim si cauza a realitatii , idealismul afirma contrariul. Existenta, lumea sunt infinite, necreabile si indistructibile. Materialismul afirma ca constiinta este secundara ca produs al dezvoltarii materiale, ca reflectare a lumii materiale. Idealismul afirma primordialitatea spiritualului, ratiunii in raport cu materia. Se disting 2 varietati a idealismului: obiectiv si subiectiv. Idealismul obiectiv(Platon, Hegel) afirma primordialitatea ratiunii universal, ideei care exista obiectiv. Idealismul subiectiv(Berkeley, Hume, Mach) considera primar constiinta, senzatiile subiectului, ca nu exista nici o existent, nici materiala nici spirituala in afara si independent de constiinta umana, independent de retrairile subiectului. 8.Enumerati si caracterizati succint functiile filosofiei. Deoarece filosofia este o teorie despre lume in intregime, om si raportul lui cu realitatea, ea indeplineste mai multe functii: ontologica, gnoseologica, metodologica, antropologica, sociologica, etica, estetica, axiological, praxiologica Toate aceste functii pot fi reduse la 3 momente: Sinteza cunostintelor si crearea tabloului lumiiunic c ear coincide nivelului de dezvoltare a stiintei, culturii si experientei istorice. Fundamentarea, justificarea si analiza conceptiei despre lume. Formularea metodologiei generale a cunoasterii si activitatii omului in lumea inconjuratoare.

Filosofia permanent primeste si prelucreaza informatia din diferite domenii, integreaza diverse cunostinte umane si formeaza un tablou stiintific al lumii unic. In acelasi timp, filosofia nu pretinde la rolul stiintei stiintelor, de a nu include in sine toate cunostintele. Filosofia generalizaza generalizarile stiintelor concrete. Ea insa nu trebuie sa rezolve problema stiintelor concrete, ea actioneaza asupra lor prin conceptia filosofica, care influienteaza viziunea savantului, atitudinea lui catre lume si cunoastere. 9.Caracterizati succinct specificul gindirii filosofice orientale antice. In orientul Antic filosofia apare in sec. 6 a.Ch, in acelasi timp in care ea apare in Europa, la greci. Modul de viata oriental, caracterul orinduirii sociale, influienta religiei asupra constiintei sociale, modul de raspuns au influientat in modul cel mai direct caracterul gindirii filosofice antice. De aceea, intre gindirea filosofica oriental antica si gindirea filosofica europeana(a Greciei Antice) exista anumite deosebiri. In Orient, filosofia apare ca o continuare a gindirii religioase, rationalizare, teoretizare a cunoasterii religioase. Aceasta exista separat de stiinta, spre deosebire de filosofia Greciei antice. Totodata, cunostintelor obtinute despre natura li se atribuia un caracter practice, fiind folosite in diferite domenii de activitate: cunostintele matematice si astronomice in navigatie. Filosofia avea aplicatie practica : cunostintele ei erau folosite pentru elaborarea unor modalitati de gindire si conduita sociala caracteristice diferitor grupuri sociale ce formau societatea antica oriental. La baza culturii Indiei stau vedele sistem de cunostinte sacre, care desriu norme morale, traditii, obiceiuri, idealuri caracteristice diferitor grupuri sociale antice caste, precum si o multime de mituri consecrate zeilor. Astfel, in perioada specificata, in India este indeosebi pronuntata gindirea religioasa. Spre deosebire de India, in China filosofia poarta amprenta sociala. Primele idei filosofice sunt expuse inca in mitologia

chineza, unde sint inaintate primele idei cosmologice. Toate lucrurile in univers sunt compuse din IAN si IN. IAN-soare, lumina, adevarul si inceputul masculin; In pamintul, intunerikul, raul si inceputul feminine. Dar fiecare lucru reprezinta unitatea acestor 2 particule ce determina caracteristica fenomenelor din univers. 10.Dati o caracteristica succinta a Vedelor . Numiti cartile principale ale Vedelor Vedele - sunt o culegere de texte originare din Vechea Indie. Sunt cele mai vechi scripturi ale hinduismului. n prezent, textele vedice sunt venerate de hindui din ntreaga lume. Versurile lor sunt recitate n cadrul rugciunilor i slujbelor religioase. Cuvntul veda nseamn nelepciune sau cunoatere. n termeni mai generali nseamn Cunoatere sacr, nvtur sfnt, scripturile hinduilor. Monier-Williams o definete mai exact ca Un numr de opere apreciate, care constituie baza primei perioade a religiei hinduse. Este derivat de la vid-, a ti n sanscrit. Ar putea fi ns derivat din cuvntul proto-indo-european "*weid-", care nseamn a vedea sau a cunoate. In filosofia Indiei se disting 4 vede : Rig-Veda, Sama-Veda, Yajur-Veda, i Samhitele Atharva-Veda. Samhita Rig-Veda este cel mai vechi dintre textele indiene care au supravieuit. Este o colecie de 1028 imnuri vedice n sanscrit, cu 10.600 versuri n total, organizate n zece cri (sanscrit : mandale). Imnurile sunt dedicate zeitilor Rigvedice. Yajur-veda - Exist dou revizuiri ale acestei Vede, cunoscute ca Yajur-Veda alb i cea neagr. Originea i semnificaia acestor denumiri nu sunt clare. Yajur-Veda alb conine doar versurile i incantaiile necesare sacrificiului, n timp ce explicaiile se afl n alt Brahmana. Este foarte diferit de Yajur-Veda neagr, care conine i explicaii, de multe ori imediat dup veruri. Au supravieuit patru revizuiri majore ale Yajur-Vedei negre, toate cu acelai aranjament, dar diferenindu-se n aspecte precum discuia individual a ritualurilor, fonologie i accent. Sama-Veda (n sanscrit smaveda) este Veda scandrilor sau Cunoaterea prin melodii. Numele acestei Vede provine din cuvntul sanscrit sman, care nseamn un imn metric sau o od. Scopul ei era liturgic i practic, de a servi drept o carte de cntece pentru preoii care luau parte la liturgie. Artharva-Veda este cunoaterea atharvanelor i Angirasei. Artharva-Veda sau Atharvangirasa este textul aparinnd poeilor Atharvan i Angirasa. Apte definete un atharvan ca pe un preot care venera focul i Soma. Etimologia cuvntului Atharvan este neclar, dar conform lui Mayrhofer are legtur cu Avesta athravan (rauuan); el neag orice legtur cu preoii focului. Atharvan a fost un termen antic desemnnd un anumit Rishi chiar i n Rigveda. (literatura veche i considera preoi care venerau focul).

11.Numiti directiile si scolile filosofice din india antica. Descrieti succint esenta budismului.
Filosofia in India antica apare in primul mileniu inaintea erei noastre. Societatea indiana foarte timpurie se diferentiaza in caste si grupuri sociale: brahmani, cshatrii, shudri. Primele idei filosofice se gasesc in literatura religioasa vede. Este bine conditionata gindirea religioasa. Se deosebesc 2 grupe de scoli: ortodoxale(care recunosc autoritatea Vedelor) si neortodoxale(ce nu recunosc autoritatea Vedelor). Majoritatea din ele sunt ortodoxale si religioase(scolile vedanta, mimansa, yoga, vaisesika, nyaya). Mai progresive sunt scolile neortodoxale jainism, buddism, lokayata(charvaka). Buddhismul apare in sec VI-V a. Ch. Si era orientat contra brahmanismului, sacerdotilor. Ideile principale sint sistematizate in Tripitaca. Buddhismul este religia supuseniei. Continutul ei sint patru adevaruri sfinte. Existenta omului e legata de suferinte. Cauza suferintelor este ca omul are prea multe dorinte. Lichidarea suferintelor trebuie sa fie in lichidarea dorintelor. Calea spre lichidarea suferintelor trece prin cele opt cai nobile: ideile drepte intentiile drepte, cuvintul drept, actiunea dreapta, viata dreapta, efortul drept, atentia dreapta si meditatia dreapta. Scopul cunoasterii de a elibera omul de suferinte nu ii va da viata de apoim ci viata actuala. Intreruperea si lichidarea suferintelor se numeste nirvana o abtinere de la totul lumesc , ce se atinge prin meditare.

12. Numiti principalele scoli filosofice din China antica si fondatorii acestora.
In China antica, e mentionata existenta a 4 scoli filosofice. Confucianista-fondator Confucius Legista- fondatorul Shang-Yang Moista-fondatorul Mo-Tse Daosista- fondator Lao-Tseu

13. Descrieti succint esenta confucianismului si a legismul.


Scoala confucianista apare in secolul VI a.Ch si abordeaza problama functionarii statului. Statul se echivaleaza cu familia. Statul trebuie sa se bazeze nu pe legi juridice ci pe norme morale, traditii, obiceiuri, care necesita constiintizarea de fiecare individ, in urma carui fapt apare constiinta ca toti oamenii trebuie sa respecte normele, obiceiurele in stat . si dupa cum exista in familie subordonare, asa si in stat exista subordonare, toti supunindu-se imparatului. In centrul filosofiei lui Cinfucius sta problema educatiei. El afirma ca oamenii sunt apropiati si seamana unii cu altii dupa natura sa, iar se deosebesc dupa educatie. Educatia omului trebuie fie in spiritul atitudinii cu stima si respect fata de mediu si societate. Etica lu Confucius concepe omul in relatii cu functia lui sociala, el este personalitate nu pentru sine, ci pentru societate, iar educatia este formarea comportamentului omului pentru executarea cuvenita a acestei functii. Pentru respectarea subordonarii si ordinii Confucius formuleaza principiul echitatii, punctualitatii si constiintizarii. Omul trebuie sa procedeze asa cum cere ordinea si situatia. Legismul promoveaza: omul e fiinta rea in esenta sa, de la natura, de la sine si fiind astfel, omul nu poate fi educat, nici reeducat. Ca statul sa functioneze normal, el trebuie sa se bazeze pe legi juridice stricte ce ar permite folosirea celor mai aspre pedepse pentru cea mai mica abatere de la lege. Spre deosebire de confucianistice considerau ca puterea in stat trebuie sa se transmita prin mostenire, ei afirmau ca imparatul trebuie ales in dependenta de calitatile morale si spirituale.

14. Expuneti succinct esenta teoriei daoismului.


Daoismul apare in sec 6 a.Ch., fondatorul fiind Lao-dzi. In central acestei conceptii se gaseste natura, cosmosul, omul. Lumea materiala se gaseste intr-o miscare naturala legica. Totul se supune DAO(cale, lege) si Dao este cosmosul, omul. Omul trebuie sa se contopeasca cu natura, sa traiasca in conformitate cu legile ei. Raul si nefericirea in viata oamenilor apare de aceea k oamenii se implica in mersul natural al lucrurilor si inkalca legea DAO. Dao nu poate fi indicat. Dao este si nu este caci el poate fi privit dar nu poate fi vazut, poate fi ascultat, dar nu poate fi auzit.

15. Numiti perioadele dezvoltarii filosofiei in Grecia Antica. Filosofia in Grecia antica se dezvolta in legatura cu cunostintele stiintifice si contrar mitologiei si religiei. Ea era naturfilosofie pentru ca avea o orientare spre cunoasterea naturii si legitatilor ei, curatirea naturii de mituri. Grecii incearca sa explice lumea nu prin mituri, ci prin cauzalitate, prin cunostinte. Ei dezvolta teoria cunoasterii unde pun problema deosebirii cunostintelor adevarate(episteme), de cunostinte-pareri(doxa). In dependenta de procesele si schimbarile social-economice, se pot evidential urmatoarele perioade de dezvoltare a filosofiei:
Cosmologica(sec. 6 a.Ch-430 a.Ch) Antropologica(430a.CH- 322a.Ch) Elenista(322a.CH-529p.Ch) In functie de perioadele mentionate, se contureaza si conceptiile de baza a temeiului ultim. In perioada cosmologica, in centrul atentiei era problema naturii, universului, originea inceputului.

Aceasta perioada este prezentata de: Scoala din Milet ( Thales, Anaximandros, Anaximene) Scoala pitagoriana(Pitagora) Filosia lui Heraclit-scoala eleata cu reprezentatii : Xenofan, Parmenide, Zenon Filosofia pluralista (Empedocle, Anaxagora) Filosofia atomista a lui Democrit Pentru perioada antropologica este specific ca in central atentiei cautarilor filosofice e problema omului. Pentru filosofii din aceasta perioada nu mai este problema fundamentala problema cerulu, a fenomenelor naturii, ci cautarea si descoperirea esentei fiintei umane( ce este omul? Care e valoarea vietii omenesti? ) aceasta perioada se mai numeste sistematica pentru ca anume in acest timp au fost create 2 mari sisteme filosofice de cattre Platon si Aristotel. Perioada elenista se caracterizeaza prin aparitia mai multor scoli filosofice, fapt cauzat de destramarea integritatii social-economice, unitatii si integritatii culturii, gindirii,spiritului antic grecesc, conditionat de cucerirea statului atenian de catre Alexandru Macedon, iar mai apoi si prezenta altor cuceritori in acest teritoriu. Ca rezultat, cultura, filosofia, stiinta numita si Elena se raspindeste si in teritoriul cuceritorilor. Astfel apar mai multe scoli si directii filosofice ce reflecta o noua realitate, insotita de destramarea relatiilor sclavagiste clasice, destramarea valorilor morale ale societatii antice, deoarece se schimba locul omului in societate. Odata cu aceasta, la o anumita etapa apare o noua ideologie, modalitate de gindire numita religie crestina. Noua religie e o religie monoteista, bazata pe credinta in existent unui singur Dumnezeu, pe cind cele anterioare-numite pagine-reieseau din credinta in existent mai multor zei.

16. Ce este temeiul ultim in filosofia greaca antica? Caracterizati temeiul ultim in filosofia pitagoreica. Prin ce se deosebeste acesta de temeiul ultimin scoala din Milet si la Heraclit.
Problema care i frmnt pe primii filozofi este problema temeiului ultim.Prin noiunea de temei ultim se are n vedere cutarea acelui nceput material unic comun tuturor lucrurilor, fenomenelor,obiectelor din univers de unde pornesc toate aceste lucruri i care se conine n oricare lucru din univers?Prin temei ultim se mai nelege i acea particol, sau substan unic, din care sunt alctuite toate lucrurile din cosmos.Cutnd rspuns la ntrebarea ce este natura,cosmosul? primii filozofi menioneaz concomitent i faptul c n univers, natur, cu toate c exist multe i diverse lucruri, totui aici domin nu haosul i dezordinea dar armonia i ordinea.Aceasta se refer i la oricare lucru din natur dar i la caracterul legturilor, relaiilor dintre fenomenele naturii.i mai apoi, dac exist aceast armonie i ordine, judecau filozofii, ar trebui s exist i o substan material care ar fi comun tuturor lucrurilor cci altfel cum ele pot armoniza. Spre deosebire de reprezentantii Scolii din Milet (Thales, Anaximandros si Anaximene) ce puneau la baza lumii anumite principii materiale ( Thales-apa, Anaximene- aerul, Anaximandros apeironul, substanta invizibila si indivizibila) si Heraclit, care considera ca focul este elemental primordial al existentei, Pitagora cu elevii sai explica esenta lucrurilor cu ajutorul numerelor si raportul dintre ele, contribuind la apariia si dezvoltarea matematicii. Numerele erau concepune ca esenta reala a tuturor lucrurilor, iar absolutizarea lor a dus la mistica. Numarul sta la baza tuturor fenomenelor din natura. Pitagora ajunge la concluzia data: fiecare corp reprezinta un ansamblu de suprafete, fiecare suprafata- un ansamblu de linii, fiecare linie un ansamblu de puncte, punctele se supun enumerarii. Totul se supune numarului si numarul e la baza oricarui lucru. Pitagora la fel promoveaza idea metempsihozei, prin care, la moartea corpului, sufletul nu moare ci migreaza in animale pentru a se purifica, dupa care sufletul se uneste cu un alt corp nounascut.

17. In ce consta dialectica lui Heraclit? Fondatorul dialecticii este considerat Heraclit, din oraul Efes. n viziunea lui Heraclit universul este unul dar el este compus din foarte multe i diferite lucruri.Dou lucruri identice nu exist,

toate lucrurile sunt contrare i fiecare lucru exist prin contrariul su. La fel lucrurile se transform reciproc n contrariul su, pozitivul exist prin negativ, negativul prin pozitiv, caldul prin rece, recele prin cald i se transform reciproc.Lucrurile se afl n continu, venic schimbare i transformare.Dup dum de 2 ori nu poi intra n aceeai ap curgtoare, tot aa lucrurile nu sunt identice cu sine, totul se schimb i se transform.Cosmosul este un foc n care totul arde, se mistuie, se transform, moare i se nate, se nate i moare.Numai universul este venic, lucrurile sunt temporare i relative.Aceasta nu nseamn c aici domin haosul, dimpotriv n univers domin armonia fiindc armonia reprezint unitatea lucrurilor diferite, a lucrurilor contrare.n univers exist o contiin cosmic obiectiv, impersonal, exist o lege obiectiv, ideal care se numete logos i care asigur ordinea i armonia.Sarcina raiunii umane, scopul vieii omeneti const n a cunoate acest logos al naturii, a cunoate logosul nseamn s cunoti legile obiective ale naturii, a cunoate legile nseamn a contientiza esena lucrurilor, a cauzelor naturale. El considera ca focul este elemental primordiar al existentei. Lumea, cosmosul sunt fara inceput si fara sfirsit, nu-s create de nimeni, nici de zei, nici de oameni, dar a fost, este si va fi foc vesnic, permanent aprinzindu-se si stingindu-se. Nucleul filosofiei heraclitiene este principiul totul curge(panta rei). Mersul permanent al dezvoltarii el il compara cu curgerea unui riu in care nu se poate intra de 2 ori. Totul e dirijat de soarta ori de necessitate. De ultima este legata notiunea lege, legitate, logos. Logosul este tot asa de vesnic ca si lumea necreabila si indestructibila. Heraclit face deosebire intre intelepciune si cunostinte, cunostintele inca nu-l fac pe om intelept. Intelepciunea consta in a cunoaste natura si proceda conform legitatilor ei. 18. Cum argumenteaza eleatii imposibilitatea atit a miscarii, cit si a caracterului multiplu al Universului? n primul rnd eliaii spun c lucrurile apar prin asemnare dar nu ca pri contrar.n al II-lea rnd nu exist multe i diverse lucruri, spun ei fiindc logic este imposibil de demonstrat aa ceva.Realitatea, existena este nu ceea ce simim prin simuri ci ceea ce putem demonstra logic, raional.Logic se poate demonstra c exist numai un singur univers i el fiind unul este totul.i fiind totul el este numai unul.i dac unul este totul i totul este unul atunci multe nu pot exista i n aa caz nu poate exista nici micarea, transformarea fiindc nu are unde se realiza.Aceste idei ale lui Xenofan i Parmenide au fost susinute de ctre Zenon printr-un sistem de probleme care nu au soluie logic, probleme paradoxe care iniial au fost nscocite pentru a dezvolta capacitatea de gndire logic a elevilor si iar mai apoi au fost folosite ca argumente n susinerea ideilor expuse mai sus, aceste probleme se numesc aporie.Aporiele lui Zenon reprezint nite probleme care nu au soluie logic i care au fost folosite ca argumente n susinerea ideilor colii eliate. 1. Aporia Dihotomia ori mprirea n 2 pri.Esena ei consta n demonstrarea imposibilitii micrii din motivul c ea nu poate s nceap. Dac s presupunem c un mobil trebuie s parcurg o anumit distan el trebuie s parcurg jumtate din ea,iar mai ti el trebuie s parcurg jumtate din jumtate adic din distan i tot aa mai eparte ,pn ajungem cu mprirea la punctul iniial de pornire.Astfel judecnd, micarea nici nu va ncepe.Printre primii care i-au ripostat aceast judecat a fost Aristotel. 2. Aporia Achile. Conform acestei aporii, Achile niciodat nu va ajunge broasca estoas, care se mic naintea lui.,deoarce pn a ajunge broasca, Achile va trebui s ajung la locul de unde a pornit broasca.Oricum s-ar mica Achile trebuie s se in seama c c n acelai timp se mic i broasca.De aceea, cu toate c distana dintre ei se micoreaz, totui broasca estoas d fiecare dat se va gsi nainte lui Achile. 3. Aporia sgeata.Dac er fi s reprezentm zborul sgeii aruncate din arc printr-un ir de puncte, atunci am avea efectul c sgeata st pe loc n fiecare punct.

4. Aporia Staiile.Esena ei const din: din 2 puncte opuse pe linii paralele,fa de un corp nemicat, cu aceiai vitez se mic unul n ntmpinarea altuia 2 corpuri.Dac presupunem c fiecare corp constituie nite puncte consecutive,apoi fiecare din punctele corpurilor mictoare parcurg aceeiai distan n intervale de timp diferit.Fa de corpul care se mic n ntmpinare aceast distan va fi parcurs ntr-o perioad de timp de 2 ori mai mic dect fa de corpul nemicat

Deasemenea eleatii argumenteaza imposibilitatea caracterului multiplu al universului.Astfel conform ideilor lui Xenofan existena care este divinitate este venic i ea este un UNU.Trasaturile UNU: Este sferic, caci nu poate la fel doar ici colo, ci pretudindeni. Nu-i nici mrginit nici nemrginit.Nemrginit este nefiina caci ea nu are nici inceput nici sfrit.UNU nu este identic nici cu nefiina i nici cu o pluralitate de fiine. Nici nu se mic nici nu-i nemicat.Nemicata e nefiina,caci nici spre ea nu vine nimic i nici ea nu trecec spre ceva. Este etern , venic,extratemporal. 19. Numiti temeiul ultim in filosofia lui Empedocle si dati o caracteristica succinta a acestuia. Empedocle in explicarea lumii reiese din 4 elemente primordial : focul, aerul, apa si pamintul care el le numeste radacini ale tuturor lucrurilor. La acestea Empedocle mai adauga doua forte contrare iubirea si ura. Aciunea acestor dou fore este determinat de un principiu superior, numit de Empedocle ananke (necesitate), conceput ca o esen a existenei. La Empedocle, materia i energia nu pot subzista separat. Viata naturii consta din unire si divizare, amestecul si despartirea cantitativa si calitativa a elementelor care sunt neschimbatoare. In natura permanent au loc cicluri cind predomina iubirea care uneste elementele primordiale, ori predomina ura care desparte aceste elemente. 20. Care este temeiul ultim in viziunea lui Anaxagora? Prin ce se caracterizeaza el? Anaxagora explica realitatea prin homeomerii semintele lucrurilor, particule invariabile si indivizibile la nesfirsit. Totul apare si dispare prin intermediul unei forte motrice, numita de el nus(inteligenta, spirit).Potrivit concepiei sale, universul este alctuit din mici particule, eterne, angrenate ntr-o micare haotic (Aristotel le-a numit homoiomeriai). n viziunea sa, aceste elemente primordiale se aflau la nceput n neornduial. Impulsul micrii, principiul motor care a ordonat toate aceste particule printr-un proces centrifug, n urma cruia a luat natere universul, a fost denumit de Anaxagora nous (raiune, spirit).Anaxagora a ncercat s explice raional fenomenele astronomice din natur. El a negat existena zeilor, considera soarele ca o mas de metal incandescent, atrii sunt asemenea pmntului. Meteoriii, eclipsele de soare, inundaiile au explicaii naturale. nvtura sa, care mbin filosofia ionian cu ontologia lui Parmenide, a fost expus n lucrarea "Despre natur" (Peri physeos). Scrierile lui Anaxagora, din care s-au pstrat cteva fragmente, au cunoscut o larg circulaie n sec. 5-4 .Hr., influennd filosofia lui Platon i a lui Aristotel. 21. Care este temeiul ultim in viziunea lui Democrit? Prin ce se caracterizeaza el? Democrit este intemeietorul materialismului atomist. Inceputurile existentei sunt atomii si vidul. Atomii sunt invizibili fiindca sunt foarte mici. Ei sunt invariabili, indestructibili, intern acalitativi. Atomii sunt infinit de multi, ei se deosebesc intre ei prin forma, ordine, orientare. Atomii se misca in vid, care este tot infinit. Aparitia lucrurilor are loc datorita unirii atomilor, distrugerea lor despartirii atomilor. Atomii se unesc dupa principiul asemanator cu asemanator.

Sufletul dupa Democrit este deasemenea compus din totalitatea de atom. Deci, sufletul este corporal si muritor, fiind ca cu descompunerea corpului se disociaza si atomii lui. Democrat introduce notiunea microcosm pentru om ca analog a macrocosm a universului. In teoria cunoasterii Democrit deosebea 2 feluri de cunoastere : adevarata si intunecata. Cunoasterea adevarata este cunoasterea rationala, iar cunoasterea intunecata este cunoasterea senzoriala. Democrit afirma, ca intelepciunea adduce trei roade: nu numai a gindi bine, ci si a vorbi bine si deasemenea a proceda bine. Fericirea omului el oi vedea in buna dispozitie a sufletului, care depinde de cumpatare in totul. 22. Cui apartine expresia : Omul este masura tuturor lucrurilor ? in ce consta subiectivismul si relativismul filosofiei sofiste? Expresia Omul este masura tutor lucrurilor apartine lui Parmenide . Initial prin cuvintul sofist se intelegea acei oameni intelepti, iscusiti in ceva, mai tirziu erau numiti nu acei care se staruiau sa gaseasca adevarul , dar care incercau sa redee falsul drept adevar si invers, superficialitatea drept competent. Aceasta a devenit posibil deoarece ei au dus pina la extremitate idea despre relativitatea oricaror cunostinte. Sofitii au fost o preiad de savani i filozofi care demonstrau c adevrul este ntotdeauna pur subiectiv.Adevr obiectiv comun tuturor oamenilor nu exist fiindc fiecare om percepe lucrurile n felul su, fiecare se bazeaz pe senzaiile, interesele i scopurile sale.Omul tnr i omul btrn, omul sntos i cel bolnav, puternic i slab percep aceleai lucruri n mod diferit i deci au cunotine, dispun de adevruri diferite.Este adevrat nu ceea ce este n realitate, este adevrat ceea ce mi convinge i m satisface pe mine.Teza principal a fost expus de ctre Protagora : Omul este msura tuturor lucrurilor, celor de exist, dac ele exist i celor de nu exist, dac ele nu exist.Adic important nu este faptul dac un lucru exist sau nu exist, dac o aciune, o crim a fost efectuat sau nu, important este dac eu pot s demonstrez, s conving c ea nu a fost atunci cnd a fost sau c ea a fost dac ea nu a fost. 23. Numiti si caracterizati principiile de baza ale filosofiei socratiene. Principiile de baza a lui Socrate sunt:
Principiul autocunoasterii expus prin teze (cunoaste-te pe tine insuti) Principiul indoielii (eu stiu k nu stiu nimik) Principiul identitatii adevarului binelui si frumosului P. superioritatii statului P. maeutic(cunoasterii adevarului)prin inaintarea intrebarilor si inlaturarii raspunsurilor incorecte

Cunoatete pe tine nsui nseamn c cea mai mare valoare existent este omul i mai nti trebuie cunoscut esena lui i prin prizma valorii umane se cunoate valoarea ntregii existene Principiul indoielii este unul fundamental pentru filozofie fiindc el nu neag posibilitatea omului de a cunoate lumea i de a se cunoate pe sine ci dinpotriv arat caracterul dialectic al cunoaterii, accentueaz faptul c cu ct mai profund, mai adnc noi cunoatem realitatea cu att mai bine nelegem ct de mult rmn necunoscute nou i cunotinele pe care le are un individ n comparaie cu lumea existent, care se cere a fi cunoscut sunt mult inferioare posibilitii de a cunoate Identitatea adevarului e un principiu ce determina in continuare intreaga spiritualitate a culturii umane pentru ca in viziunea lui Socrate, adevarul, binele si frumosul sunt echivalente. A cunoaste adevarul inseamna a fi bun si frumos. De aici provine superioritatea frumusetii spiritual. Omul ce cunoaste adevarul e bun, si frumos pentru ca e imposibil ca omul sa cunoasca

adevarul si sa nu procedeze bine, e imposibil ca omul sa cunoasca adevarul si sa procedeze contrar.raul se echivaleaza cu necunoasterea adevarului, caci daca s-ar cunoaste adevarul, s-ar cunoaste ce e binele si nu s-ar proceda rau. Sarcina fiecaruia e de a cunoaste cit mai profund adevarul. Principiul superioritatii statului e indreptat impotriva sofistilor, caci, din principiul sofistilor, omul e masura tuturor lucrurilor astfel rezulta ca fiecare om traieste dupa regulile sale si ignoreaza normele societatii. Socrate afirma ca e mai bines a suporti o nedreptate decit la nedreptate sa raspunzi cu nedreptate. Dreptatea iese la suprafata. Principiul maeutic- cautarea adevarului prin inlaturararea raspunsurilor incorecte. Sofistii ziceau ca adevarul are character subiectiv . socrate afirma ca ca adevarul e obiectiv si nu depinde de pozitiile unui individ neadecvat. 24. Prin ce se deosebeste filosofia lui Socrate de filosofia sofista? Socrate asemenea sofistilor, sustinea ca virtutea este stiinta, deci poate fi invatata de oameni; in schimb, era de parere ca stiintele pozitive nu pot garanta armonia si ordinea sociala. Pe de alta parte, Socrate practica si el metoda dialectica, dar nu exercitiile de virtuozitate verbala pura, prin care sofistii ajungeau la concluziile unui individualism egoist sau ale mihilismului etic. Dimpotriva, pentru Socrate exista valori umane certe dar carora el nu le gasea un fundament rational, sustinand ca o voce interioara il impiedica de la actiuni rele. De aici deriva scepticismul sau in ceea ce priveste actul cunoasterii; caci, in opozitie cu pretentiile enciclopediste ale sofistilor, Socrate afirma ca singurul lucru pe care il stie cu certitudine este ca nu stie nimic. Cultura enciclopedica a sofistilor o considera inconsistenta. In locul acumularii de cunostinte si a enuntarii sententioase a unor norme, solutii, formulate cu mare abilitate adevaruri, etc., metoda sa de a-I invata pe oameni, era dialogul. Sofitii promovau idea c adevrul poart caracter pur subiectiv.Socrate spune c adevrul tiinific este unul obiectiv i nu depinde de poziia, de interesul i de scopul unui individ luat aparte.Adevrul poart caracter general i el se conine n spiritul, n contiina omului. 25.Existenta la Platon se divizeaza in: Exist 2 lumi, spune Platon, una care n totdeauna este i nici cnd nu apare i alta care n totdeauna apare, devine i nici cnd nu este.Prima este lumea ideilor, a II-a este lumea lucrurilor senzoriale.Lumea ideilor este o lume constant, venic, obiectiv, perfect, ideal, absolut, iar lumea lucrurilor senzoriale este o lume temporar, relativ, imperfect, n venic schimbare i transformare.Lumea ideilor reprezint lumea cunotinelor.Ideile ca cunotine, ca noiune, ca idealul i ca esene a tuturor lucrurilor din univers.Fiind venice ele exist naintea existenei lucrurilor senzoriale.Lucrurile senzoriale sunt lucrurile corporale, fizice care sunt cunoscute de noi, de om prin senzaii, prin organele de sim, deaceea i se numesc astfel, senzoriale.Dar fiecare lucru senzorial este secundar n comparaie cu idea fiindc oricare lucru senzorial, fizic exist numai deatta i ntr-atta fiindc i nct exist idea sa care l anticipeaz.Lucruri snt attea ct sunt idei i nu exist lucruri care n-ar fi determinate de idei. 26.Ce semnifica Erosul platonic?
Platon descrie Erosul ca fiind un copil al saraciei si al bogatiei. In ziua de nastere a Afroditei au procreat Poros (Belsugul) cu Penia (Saracia) Erosul si acesta poarta prin lume calitatile parintilor sai. Iata de ce Erosul platonic este nostalgie, dorinta, din pricina ca sentimentul deficientei este un element constitutiv al acestuia.Erosul este nostalgia sufletului dupa perfectiune,dupa eternitate, dupa lumea Ideilor, si, ca atare, el este drumul omului divin. Iubirea platonica este nazuinta spre nemurire, el este acea putere ce face ca fiinta din noi sa doreasca arzator sa se faca eterna stapana a Binelui, a Frumosului si a Adevarului. Dupa Platon Ideile nu sunt in stare sa contribuie la mantuirea sufletului omenesc din inchisoarea corpului, totusi omul are, menirea ca, gratie nostalgiei "erotice", ce se aprinde in sufletul sau, sa ajute Ideilor ca sa se

impuna ca puteri in lumea senzoriala, prin aceea ca Ideile devin motive determinante ale vointei omului (thymos, thymoeides).

27.Sufletul in opinia lui Platon este compus din:


In "Phaidros" Platon compara sufletul cu o caleasca trasa de doi cai, ce sunt condusi de un vizitiu. Unul dintre cai este de origine Divina si de aceea el urmeaza bucuros indemnurile vizitiului spre lumea Ideilor. Al doilea cal este, dimpotriva, de origine vulgara; el este inrudit cu colbul pamintului si de aceea a plecat spre lumea senzoriala ceea ce face ca vizitiul sa-l sileasca cu forta sa ia calea in sus. Vizitiul este Nusul, ratiunea. Astfel, sufletul se compune din: Ratiune, vointa, sentimente. Acestor trei elemente le corespund urmatoarele calitati morale:intelepciunea,vitejia si cumpatarea.Astfel sufletul are trei facultati: 1) de a gindi (ratiunea, ce se afla in cap); 2) facultatea afectelor si a sentimentelor, care se gasec in piept si 3) facultatea poftelor ce se afla in pintece.Caracterul oamenilor depinde de acea facultatea a sufletului care domina in ei.

28.Gnoseologia din perspectiava lui Platon include:


a)anamneza-ce semnifica ,,aducerea aminte Reamintire a ideilor pe care sufletul le-ar fi cunoscut ntr-o existenta anterioar.In opinia lui Platon sufletul renaste in alt corp astfel el uitind totul din viata trecuta,si pe parcursul noi vieti reamintinduse far a intelege ca aceste cunostinte fac parte din viata anterioara. b)erosul-care este nostalgia dupa eternitate,bine,frumos.Adica cunoasterea adevarata poate fi realizata doar prin intermediu lumii ideilor. c)dialectica- se definete ca art de a discuta,este o metod a ntrebrilor i rspunsurilor, este i o art a limbajului.Metoda dialectic are ca instrument limbajul, prin care se atinge esena fiecrui lucru.

29.Existenta in viziunea lui Aristotel o constituie: a)materia-reprezinta materialul din care se formeaza lucrurile.Materia in opinia lui este posibilitatea
existentei.Materis este un inceput pasiv. b)forma-este o ratiune este o esenta ideala a lucrurilor care se contine implicit in fiecare lucru.Fiecare lucru este ceea ce este el numai datorita formei ei.Forma este realitatea existentei.

30.Ce este forma in opinia lui Aristotel?Cum determina Aristotel forma formelor? La Aristotel forma reprezint, n linii mari, aceeai realitate care o reprezint ideile la Platon doar c la Aristotel forma, sau lumea ideal, raiunea este activ, creativ i este n strns legtur cu materia.Forma, spune Aristotel, nu exist paralel cu materia, ca la Platon.Forma se conine n materie de la sine i astfel ntrebarea cum ele se unesc decade.Forma este realitatea existenei iar materia este posibilitatea existenei.Fiecare lucru este ceea ce este el numai datorit formei sale.Forma este o raiune, este o esen ideal a lucrurilor care se conine implicit n fiecare lucru i dac fiecare lucru, prin starea sa calitativ i cantitativ se datoreaz formei atunci ierarhia lucrurilor din natur, multiplicitatea i diversitatea lor ne demonstreaz existena ierarhiei formelor, a esenelor ideale ale lucrurilor.i aceast ierarhie se ncheie cu forma subprem, forma formelor care se numete Dumnezeu.Dumnezeu, la Aristotel, ca form este o raiune universal care fiind activ acest Dumnezeu filozofic creaz lumea, dar nu o creaz din nimic ca Dumnezeul religios, ci o creeaz din materie care exist ca posibilitate de a fi i devine realitate datorit formei sale.Dac forma este activ rezult c ea este cauza micrilor i transformrilor a lucrurilor din natur.n aa caz Dumnezeu ca forma suprem este cauza ntregului univers i el d micare universului.La ntrebarea Dac Dumnezeu ca o cauz a micrii din univers, el nsui se afl n micare sau nu? Aristotel rspunde negativ.Dumnezeu ca form este cauza tuturor micrilor i transformrilor din univers, dar el rmne nemicat fiindc dac am admite c i el este n micare atunci ar trebui s admitem c exist nc o cauz suprem lui Dumnezeu ceea ce ar fi absurd. 31.Ce este materia in viziunea lui Aristotel?
Materia este materialul din care sunt formate lucrurile.Materia este nedeterminata numai atunci cind se definitiveaza,adica cind se manifesta ca posibilitate a realitatii.Materia se transforna din posibilitate in realitate numai datorita formei.Aparitia lucrurilor este ,,oformarea materiei in procesul careia participa patru cauze:materiala,formala,efectiva si finala.

32.Numiti si descrieti etapele principale ale filosofiei medievale?

n linii mai Filozofia medieval ncepe cu sec I de la naterea lui Hristos.Cu toate c n perioada primelor 5 secole nceputul sec VI de la naterea lui Hristos noi tim a continuat filozofia antic greac.Dar totui filozofia ncepe n secolul I i ine pn n sec XIV. i aceast perioad de timp se mparte n 3 etape : - Etapa apologetic (sec I Sec IV) - Etala patristic (sec IV - VIII) - Etapa colastic (VIII-XIV) Prima perioad apologetic (apologie = aprare) se numete astfel din cauz c n primele 3 secole de la apariia religiei cretine, cretinismul ca religie, nvtur nc nu era constituit n baza sa dogmatic, teoretic . nvtura cretin deseori era supus diferitor interpretri neadecvate esenei ele.i aici, n acest timp, pe arena filozofico-teologic apare o pleiad de gnditori, de teoreticieni care caut s apere bazele, ideile principale ale cretinismului i s lupte mpotriva interpretrilor greite, neadecvate.Aceasta nu nseamn c aceti apologei, aprtori ei nsui nu comiteau careva interpretri neadecvate interpretrilor bisericii cretine. Printre apologei s-a evideniat Tertulian, care este cunoscut prin fraza sa Cred fiindc este absurd. Noua religie cretin odat aprut coninea n sine mai multe cri evanghelice care nc nu erau decise, selectate de biseric pentru a fi canonizate, considerate ca adevruri Dumnezeeti. Perioada II-a se numete patristic (de la latinescul pater = printe). n dezvoltarea i extinderea religiei cretine a existat o perioad deosebit numit patristica fiindc anume n aceast perioad s-au manifestat mai muli gnditori, aprtori, promotori, teoreticieni ai religiei cretine care prin modul lor de via, prin suferinele suportate, prin neligiuirurile fa de ei, prin scrierile lor au promovat, au cultivat i au aprat prioritile religiei cretine, deseori cu preul vieii pentru care fapt ei au fost canonizai sau declarai sfini, prini ai bisericii cretine i ei sunt sfini pentru toate direciile i curentele religiei cretine : i pentru ortodoci, i pentru catolici i pentru protestanti.n aspect filozofic printre sfinii prini ai bisericii (i Sf. Grigore i Sf Vasile) s-a evideniat Augustin numit preafericitul (sec IV jumatea II prima jumate sec V) care a unit n creaia sa scris filozifia lui Platon, nvtura lui Platon despre lumea ideilor, cu nvtura cretin i a creat o concepie care a fost autoritar i a dominat pn n secolul XIII XIV.Augustin nu accept poziia lui Tertulian (cred fiindc este absurd).El promoveaz idea c omul poate s neleag esena cunotinelor cretine i el cere s se deosebeasc cunotinele laice de cunotinele religioase.Deosebirea dintre aceste 2 tipuri de cunoatere const n faptul c cunoaterea laic, tiinific este caracteristic doar unui cerc restrns de oameni savanilor.Superioar este cunoaterea religioas bazat pe credina nestrmutat n puterea lui Dumnezeu. A III-a epoc se numete scolastica (scola = coal)Este legat cu apariia scolilor pe lng biserici i mnstiri i n aceste coli studiile se fceau dup un sistem strict,riguros i numai n baza bibliei i a crilor sfinilor prini.Nici o carte laic nu se admitea.Cunotinele se nsueau prin nvarea pederost necritic ca adevrul n ultim instan a celor expuse n biblie i n crile sfinilor prini.Scolastica a creat o modalitate de gndire caracteristic epocii respective cu un caracter teo-centrist unde aspectul naturalist i antropocentrist se excludea.Adic n scolastic, n colile bisericeti, totul era privit i explicat prin prisma credinei n Dumnezeu i recunoaterii caracterului absolut a lui Dumnezeu i a adevrurilor Dumnezeeti expuse n biblie.Aspectul antropo-centrist, uman era exclus fiindc omul este considerat drept o fiin mult inferioar lui Dumnezeu : corpul izvorul rului, sufletul trebuie s fie consacrat doar nsuirii valorilor pur religioase i asceptice, corpul omenesc este diminuat la maximum,femeia izvorul rului i numai credina pur l poate salva pe om.

33.Ce este scolastica?De ce filosofia medievala este numita astfel?


Scolastica este o notiune derivata din latina scola insemnind scoala si scolasticus adica invatatorul,cunoscator al asa numitelor sapte arte(logica,gramatica,retorica,geometria,astronomia,muzica si aritmetica)Scolastica desemneaza acea tendinta din filosofiei si teologie care,incepind cu perioada tardiva a evului mediu a incercat sa explica si sa faca intelese fenomenele supranaturale ale revelatiei crestine cu ajutorul ratiunii umane si mai ales,ai filosofiei lui Aristotel.Acest curent care de la mijlocul sec.XI si pina in secolul XV a fost un element dominant in institutiile de invatamint si universitatile Europei,avea ca scop principal utilizarea filosofie pentru motivarea si sistematizarea rationala a dogmelor religioase,astfel filosofia devenind o ,,slujnica a teologiei(ancilla theologiae).La inceput erau denumiti scolastici toti invatatii din scolile monarhale medievale,dar mai tirziu termenul sa limitat la profesorii de filosofie si teologie din universitatile epocii respective.Filosofia medievala este numita asfel din motiv ca scolastica a reprezentat un curent principal al perioadei medievale si a durat o perioada relativ mare.

34.Numiti reprezentantii principali ai filosofiei medievale?

Perioada apologetica:Tertulian,Origene,Clemens Alexandrinul Sa evidentiat Tertulian-jurist vestit in lumea romanica,aparator al crestinismului, cunoscut prin faza ,,Cred fiindca este absurd.In operele lor ei prezinta cele dintii expuneri ale gindirii si credintei crestine. Clemens Alexandrinul porneste de la unitatea filosofiei si religiei,de la completarea lor reciproca.Scopul lui Clemenos consta nu atit in a para crestinismul de dusmani,cit in ai convinge pe pagini de superioritatea religiei crestine si de ai atrage de partea ei. Origene-mare martir al credintei si parinte al bisericii crestine,conceptul lui a fost puternic influentat de filosofia stoicista si neoplatonica,fapt pentru care a fost invinuit de erezie si a fost anatemizat de biserica.El a fost unul ddintre primii sistematizatori ai dogmelor religiei crestine. Perioada patristica:Augustin Fericitul(354-430),Boethius(470-525) Conform invataturi lui Augustin Dumnezeu este totul-Tatal intelepciunii,adevarului,binelui,frumosului, luminii. Boethius-considerat primul filosof medieval,ne ofera o deosebire dintre existenta si esenta.In opinia lui ele sunt identice doar cu privire la Dumnezeu,care e o substanta simpla,iar lucrurile create de el sunt compuse de aceea existenta si esenta lor este diferita.Pentru ca esenta sa capete existenta ea trebuie sa fie creata de vointa dumnezeiasca. Perioada scolasticii: Alcuin, Scotus Eriugena , Anselm de Canterbury, Roscelin, Pierre Abelard ,Toma dAquino. In aceasta perioada se divizau in nominalisti si realisti.Nominalisti sustineau ca lucrurile individuale au existenta reala iar generalul nu exista nici sepat nici in lucruri,iar ..universaliile sunt doar cuvinte.Realistii insa afirmau contrariul.

35.Explicati de ce filosofia medievala poate /sau nu poate fi considerata antropocentrista.


Modaliatatea de gindire caracteristica epocii respective avea un caracter teo-centrist unde aspectul naturalist si antropocentrist se excludea.Adica totul era privit si explicat prin prisma credintei in Dumnezeu si recunoasterii caracterului absolut a lui Dumnezeu si a adevarurilor divine epuse in biblie.Caracterul antropocentrist era exclus fiindca omul este considerat drept o fiinta mult inferioara lui Dumnezeu:corpul-izvorul raului,sufletul trebuie consacrat doar insusirii valorilor pur religioase,femeia izvor al raului si numai credinta il poate salva pe om.

36.Numiti trasaturile caracteristice ale filosofiei renascentiste.


Pentru filosofia renascentista este caracteristic urmatoarele: Antropocentrismul-adica in centrul cercetarilor filosofice este plasat omul Umanismul-conceptia despre lume din acea perioada avea caracter umanist,conform careia omul este valoarea suprema si trebuie de creat conditii umane in scopul dezvoltarii mulilaterale si armoniose a fiecarei personalitati. Panteismul-conceptie care considera ca Dumnezeu si natura sunt identice,ca Dumnezeu este peste tot locul. Secularizarea-eliberarea treptata a vietii spirituale si societatii de sub tutela si dominatia religiei,trecerea la o viata mai laica. Filosofia renasterii se dezvolta impreuna cu arta,se renaste cultul frumusetii.

37.In ce consta Umanismul epocii Renasterii?

Problema umanista-reprezinta problema omului si locul lui in lume,unitatea lui fizica si spirituala.Cu aceasta problema se ocuopa scriitorii,poetii,pictorii si publicistii: Dante Alighieri,Francesco Petraca,Pico de la Mirandola,Marsilio Ficino, Djovani Boccacio,Lorenzo Valla,Pomponazzi,Montaigne. Umanistii dezvoltau idei despre libertatea si demnitatea omului,despre valoarea vietii pamintesti,criticau viciile si neajunsurile societatii,considerau ca filosofia scolastica este inutila pentru orientarea in viata.Societatea trebuie sa formeze un om nou capabil la un comportament binevoitor.Educarea acestui om trebuie sa se realizeze in procesul instruirii si muncii staruitoare,in procesul studierii disciplinilor umanitare-gramaticii, retoricii,filosofiei,eticii,literaturii,operelor oamenilor de stat si bisericesti, filosofilor antichitatii (in principal Platon, Aristotel, Epicur s.a.). Umanistii argumentau necesitatea luptei cu scolastica si clericalismul.

38.In ce consta esenta filosofiei naturii din epoca Renasterii?Numiti reprezentantii ei de baza si caracterizati succint ideile lor.
Problema naturfilozofica a epocii renasterii consta in elaborarea tabloului natural-stiintific al lumii si studierea naturii.Cu aceasta problema se preocupau Nicolai Cuzanus,Bernardino Telezio,J.Bruno, Paracelus, G.Galilei. Problema naturfilozofica in epoca renasterii avea un caracter panteist.Crearea unui

nou tablou al lumii si studierea naturii erau in strinsa legatura cu dezvoltarea modului de productie, navigatiei maritime,descoperirilor geografice. B.Telezio considera ca scopul filosofiei consta nu in cunoasterea lui Dumnezeu, ci cercetarea naturii reale. El neaga apelul la autoritati si considera ca concluziile stiintifice si filosofice trebuie sa se bazeze pe perceperea nemijlocita si experienta,pe ratiune proprie. N.Cuzanus era preocupat de problema traditionala de atunci a raportului lui Dumnezeu si lumea, o rezolva original. El il apropie pe Dumnezeu cu natura,atribuindui naturii calitati divine. Deasemenea Cuzanus formuleaza un sir de idei dialectice in intelegerea naturii unitatea contrariilor, unicul si multiplul, posibilitatea si realitatea,finitul si infinitul. El formuleaza notiunea de ingnoranta inconstienta (docta ingnorantia), care este constientizarea disproportiei intre ratiunea umana limitata si infinitatea in care omul este inclus si spre care tinde. Problema cunosterii la N.Cuzanus se concretizeaza ca problema ratiunii si credintei.Credinta el o pune mai susu decit ratiunea.De la credinta incepe orice intelegere.Ratiunea se orienteaza prin credinta,iar credinta se desfasoara prin ratiune. N.Copernic formuleaza conceptia heliocentrica conform careia pamintul se roteste in jurul axei sale prin ce se explica schimbul zilei si noptii si miscarea boltei ceresti.Odata cu aceasta pamintul se roteste in jurul soarelui pe care el il plaseaza in centrul universului.Copernic era convins ca lumea este finita si un centru al universului exista(daca nu pamintul atunci soarele). J.Bruno dezvolta mai departe ideile lui Copernic si Cuzanus, argumentind unitatea si infinitatea lumii, caracterul ei necreabil si indistructibil.Sistemul nostru solar este numai unul din multiplele sisteme asemanatoare.Pamintul nu poate fi centrul cosmosului fiindca in lume nu exista nici centru nici periferie.Pentru aceste idei si panteism el a fost ars pe rug de inchizitie. G.Galilei a pus temeliile mecanicii clasice,are in sir de descoperiri in astronomie, era adeptul studierii eperimentale ale naturii.El considera ca mecanica si matematica stau la baza tuturor stiintelor.El a propus ideia experimentului si metoda analizei cantitative in studierea naturii.

39.Expuneti concis esenta ideilor social-poititce ale Renasterii.


Printre ideile sociologice merita un interes deosebit conceptia lui Machiavelli despre statul centralizat.El neaga conceptia religioasa conform careia statul depinde de biserica ca putere suprema pe pamint.Biserica a descentralizat temelia statului incercind de a lua in minile sale puterea laica si spirituala.Fiindca fortele motrice ale oamenilor sunt egoismul si interesele materiale reiese ca doar un stat puternic si centralizat poate sa faca regula in societate. Machiaveli se ocupa si cu problemele politice,el ajunge la concluzia ca pentru a atinge scopurile politice toate mijloacele sunt bune,ca scopul scuza mijloacele. Ideia unui stat puternic este dezvoltata si de Bodin,care pune interesele statului mai presus decit religia si biserica. Grotius formuleaza conceptia dreptului natural,ca dreptul are origine umana.Grotius clasifica dreptul in civil care reiese din situatia politica si natural care este cauzat de caracterul social al omului. Deasemenea sunt inaintate teorii de egalitate sociala a oamenilor care aveau un caracter utopist si iluzoriu in perioada respectiva(Tomas Munzer,Tomas Morus,Tommazo Campanella).

40.Care sunt principalele curente gnoseologice din epoca moderna?


Principalele curente gnoseologice din epoca moderna sunt: - Empirismul - Raionalismul - Senzualismul Empirismul (din lat emphiria = experiment) este fondat de ctre filozoful englez Francis Bacon.Conform empirismului la baza cunoaterii adevrate tiinifice st metoda inductiv.Unicul i adevratul izvor al cunoaterii tiinifice, unica surs de obinere a cunotinelor obiective, veridice este experimentul. Curentul raionalist fondatorul este filozoful francez Reno Descartes (de la cuvntul latin raio = raiune).Acest curent era diametral opus empirismului si sustinea ca numai raiunea ne poate da cunotine obiective, universale, clare i necesare deoarece numai raiunea poate cuprinde universul n ntregime. mpotriva raionalismului vine senzorialismul englezului Locke (din latinul senzualism ).Senzualismul promoveaz concepii diametral opus celei a lui Descarte spunnd c idei nnscute nu exist.La natere creierul omului este ,,tabula rasa (foaie curat) pe care poate fi scris tot.

41.In aspect ontologic in filosofia moderna deosebim urmatoarele curente?


Filozifia modern a ncercat s rspund la ntrebarea Din ce este/Care este/Ce st la baza lumii i temeiului ultim.n ontologia modern se disting 3 curente principale : Monismul Dualismul

Pluralismul Primul curent care apare n aceast perioad este Dualismul.Fondatorul fiind Rene Descartes (1596 1650).Conform lui Descartes la baza lumii stau dou substane : una material i alta ideal, spiritual, avnd urmtoarele caliti : Cea material sau fizic este corporal i are ntindere n spaiu Cea ideal are, ca atribut principal, gndirea Filozoful consider c aceste dou substane sunt unite de ctre Dumnezeu i doar el este n stare s in mpreun aceste 2 nceputuri care sunt opuse, izolate, deosebite una de alta. Monismul este un curent filozific n care se ncearc depirea problemelor pe care le ntlnete dualismul.Fondatorul i principalul reprezentant este filozoful olandez Benedict Spinoza.n viziunea lui Spinoza n univers exist o singur substan, care este Dumnezeu.Aceast substan este universal avnd aa dou atribute principale ca : ndinderea i gndirea. Pluralismul este ntemeiat de ctre Worttfried Leibniz (1646 - 1716). Leibniz considera c toate lucrurile i fenomenele i au inceputul de Monade.Monadele sunt nite particule spirituale din care sunt alctuite toate lucrurile : att cele materiale ct i cele spirituale.Monada este un element iniial al lucrurilor.

42.Expuneti esenta empirismului lui F.Bacon


Conform empirismului lui Bacon la baza cunoaterii adevrate tiinifice st metoda inductiv.Unicul i adevratul izvor al cunoaterii tiinifice, unica surs de obinere a cunotinelor obiective, veridice este experimentul.Cunoaterea tiinific nafara experimentului, spune Bacon, nu poate fi cci experimentul ne permine s studiem aceleai obiecte n condiii diferite, ne permite s studiem diferite obiecte n aceleai condiii, ne permite s repetm, s comparm i s verificm de fiecare dat cunotinele obinute.ns pentru ca tiina i filozofia s se dezvolte legal ele trebuiesc mai nti recunoscute deaceea n condiiile sfritului sec XVI nceputul secolului XVII Bacon propune ca s fie acceptat teoria adevrului dublu, teorie venit din filozofie arab medieval, teorie conform creia trebuie s se recunoasc existena a dou adevruri : adevrul religios i adevrul laic i respectiv s se recunoasc dou sfere de cunoatere : cea religioas i cea laic unde se include filozofia i tiina.Trebuie s se recunoasc c fiecare din ele i are hotarele i sarcinile sale i anume : religia trebuie s fie preocupat de educaia moral, spiritual a omului iar tiina i filozofia, ca expresie a puterii minii omeneti s fie preocupate de studierea legitilor naturii i s se recunoasc c nici una din ele nu are dreptul s se implice n domeniul alteia, ele exist paralel i independent una de alta. La baza cunoaterii tiinifice i filozofice trebuie s stea experimentul.Primul pas care se cere efectuat n procesul cunoaterii const n a pune la ndoial toate cunotinele de care dispunem pentru a deosebi cunotinele religioase de cele laice, i pentru a deosebi n sfera cunotinelor laice cunotinele adevrate de cele false.i aceast deosebire este posibil numai apelnd la experiment. Opera principal a lui Bacon se numete Noul Organon adic noua tiin logic, avnduse n vedere necesitatea crerii unei tiine logice noi care ar depi organonul, logica aristotelic, care domina pn n secolul XVI.

43.Numiti si caracterizati ,,idolii in filosofia lui F.Bacon


Dac analizm caracterul cunotinelor noastre, spune Bacon, atunci depistm n raiunea noastr, un ir de factori care ne influieneaz negativ caracterul cunotinelor dar care fapt noi nu contientizm. De aceea n realitate deseori cunotinele noastre sunt nepline, sunt incomplete.Aceti factori se numesc idoli. Exist 4 tipuri de idoli : - Idolul forului (mulime, adunare) - Idolul peterii - Idolul pieii - Idolul teatrului sau autoritii Idolul forului const n faptul c oamenilor, savanilor le este caracteristic n procesul cunoaterii de a judeca despre lucrurile din natur de pe poziiile lor subiective, le este caracteristic de a atribui lucrurilor din natur caliti umane, omeneti.i atunci despre lucrurile naturale se judec ca despre lucruri nsufleite, ceea ce nu este corect. Idolul peterii const n faptul c savanilor le este caracteristic de a generaliza cunotinele particulare, singulare, le este caracteristic de a judeca despre univers doar n baza unor cunotine restrnse, limitate.i atunci savantul se aseamn cu omul care se gsete ntr-o peter, vede lumea exterioar numai att ct i permite ieirea din peter, dar n baza acestui segment ngust el judec despre ntreaga natur.

Idolul pieii const n utilizarea incorect, neadecvat a noiunilor, a termenilor n caracteristica cunotinelor noi descoperite fapt care produce erori la cititor. Idolul teatrului const nfaptul c savanii pentru a-i argumenta, demonstra noile lor descoperiri apeleaz nu la fapte concrete, nu la fapte empirice, luate din practica real, ci apeleaz la scrierile unor savani cu autoritate baznduse pe unele citate, expresii gsite n aceste scriei care chipirule ar justifica noile descoperiri. Dar aceasta este o greeal deoarece aceste opere ale vestiilor savani au fost actuale cndva, cu mii de ani n urm, acum ns ele sunt depite i unica confirmare a noilor realizri poate fi doar practica empiric.

44.Caracterizati succint principiul de baza al filosofiei lui Descartes ,,Cogito,ergo sum.In ce consta esenta acestuia? Descartes consider c la baza ndoielii trebuie s stea deducia.Esena ndoielii carteziene este descris prin formula Cogito, ergo, sum (cuget deci exist). Toate cunotinele de care dispunem noi se cer a fi puse la ndoial.Exist un singur adevr cert, clar, incontestabil : faptul c eu exist, dar c acest adevr este anume aa ne demonstreaz faptul c eu gndesc.Dac eu gndesc nseamn c eu exist cci ar fi absurd, alogic de afirmat c eu gndesc dar nu exist.Nimeni nu poate pune la ndoial acest adevr, n rest toate cunotinele se cer a fi puse la ndoiala . ndoinduse de tot i de toate, Descartes observ faptul c el, cel care cuget c se ndoiete, trebuie s existe. Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum. Aceasta constituie punctul terminus al ndoielii metodice. Decartes insist asupra caracterului intuitiv al acestei cunotine. Acel ergo dintre cogito i sum nu semnific aici o deducie. Acest lucru ar nsemna o nclcare flagrant a propriilor principii de ndoial metodic. Cile cunoaterii la Descartes sunt intuiia i deducia.

45.Cui ii apartine expresia ,,Tabula rasa.In ce consta esenta ei?


Tabula rasa (lat.) - Tabl tears . Expresia a fost pus n circulaie de filosoful John Locke, care considera c mintea noului-nscut este tabula rasa - o foaie alb pe care se imprim cunotinele prin educaie i contact cu semenii. n locul ideilor nnscute Locke spune n raiune nu exist nimic ce anterior n-ar fi existat n simuri.Toat cunoaterea noastr se bazeaz numai pe simuri i senzaii.

46.Prin ce se deosebeste senzualismul lui Locke de rationalismul lui Descartes?


Daca in rationalismul lui Descartes unele cunostinte erau innascute atunci senzualismul lui Locke promoveaz concepii diametral opus celei a lui Descarte spunnd c idei nnscute nu exist.La natere creierul omului este ,,tabula rasa (foaie curat) pe care poate fi scris tot. n locul ideilor nnscute Locke spune n raiune nu exist nimic ce anterior n-ar fi existat n simuri.Toat cunoaterea noastr se bazeaz numai pe simuri i senzaii.nafara senzaiilor cunoatere nu exist.Despre aceasta ne dovedete i faptul c dac careva din organele noastre de sim este afectat atunci este afectate i caracterul cunotinelor obinute prin intermediul organului respectiv.

47.Ce este substanta la Spinoza?


n viziunea lui Spinoza n univers exist o singur substan, care este Dumnezeu.Aceast substan este universal avnd aa dou atribute principale ca : ndinderea i gndirea. Spinoza considera c totul este substan i substana este totul. Natura exist datorit forelor sale proprii(causa sui).El scria Prin substan eu subneleg tot ceea ce exist n sine i se manifest prin sine. Spinoza identific substana sau natura cu Dumnezeu.Deci Dumnezeu este dezolvat n natur, n lucruri i dat fiind faptul c natura este ridicat la rangul lui Dumnezeu ea se manifest n dou moduri : ca natur ceatoare i ca natur creat.

48.Cui ii apartine expresia ,,Libertatea este necesitatea cunoscuta si cum poate fi inteleasa ea?
Aceasta expresie ii apartine lui Spinoza.Pentru el n sufletul uman exist un ir de pasiuni si afecte acestea influennd procesul cunoaterii, cunotinele n general.Libertatea umana consta in libertatea de sub influenta acestor afecte si pasiuni.Din moment ce libertatea este identificata cu cunoasterea,tendinta de autocunoastere devine una dintre cele mai importante tendinte omenesti.Libertatea este necesitatea cunoscut, conceput, neleas.Adic omul este liber doar dac cerceteaz natura i pricepe legele ei acionnd n conformitate cu aceste legi.

49.Statul in viziunea lui Hobbes este rezultatul...(continuati gindul).


Statul in viziunea lui Hobbes este rezultatul unui contract social prin care oamenii transfer statului puterea i competena, dat fiind c n natur domnete "rzboiul fiecruia cu toi ceilali"(homo homini lupus). Legitimitate statului const i n datoria sa de a garanta securitatea.Hobbes pornete de la premiza

c egoismul domin natura uman (omul pentru om este lup). De aici rezult necesitatea apariiei statului ca o creaie artificial.

50.In ce consta invatatura lui Leibniz despre ,,monade?


Leibniz considera c toate lucrurile i fenomenele i au inceputul de Monade. Monadele sunt nite particule spirituale din care sunt alctuite toate lucrurile : att cele materiale ct i cele spirituale. Monada este un element iniial al lucrurilor.Ea nu poate s fie un punct fizic sau geometric ci are natur metafizic, spiritual reprezentnd idei.Din aceast perspectiv Leibniz este idealist.Principalele caracteristici ale monadelor sunt urmtoarele : sunt simple i indivizibile, nu apar i nu dispar pe cale natural ci sunt o emanaie ale lui Dumnezeu i doar el poate s le distrug, ele sunt individuale i irepetabile deaceea i lucrurile alctuite de monade sunt diferite, nu se schimb intrnd n contact cu mediul, nu au contact cu lumea neavnd nici ui nici ferestre.Interaciunea dintre monade este asigurat de ctre armonia restabilit, care este dirijat de ctre divinitate.Monada superioar este Dumnezeul.

51)Numiti principalii reprezentanti ai Iluminismului.Unde apare filosofia Iluminismului si prin ce se caracterizeaza ea?
Principalii reprezentanti ai Iluminismului sunt: Rousseau Jan Jack, Voltaire,Diderot, Lametrie,Holback, Helvetius. Filosofia Iluminismul apare mai intii in Anglia, dar se dezvolta indeosebi in Franta. (Iluminismul este un curent spiritual,ideologic ,stiintific si filosofic,care promova ideea ca unicul motor al progresului social ar fi raspindirea in masa a cunostintelor stiintifice si instaurarea la guvernare a unui monarh iluminat intelectual care ar contribui la raspindirea cunostintelor si dezvoltarea spirituala a poporului sau) Iluminismul este orientat in primul rind impotriva moralei ,traditiilor,spiritului feudal, impotriva bisericii si a religiei ,i mpotriva monarhiilor absolute.Iluminismul se deosebeste de filosofia sec.XVII prin aceea ca nu este expusa in carti ,in tratate academice scrise in limba latina,ci se scriu carti populare,lucrari simple in limbile nationale,fiind destinate unui public mai larg.Clasa burgeza venea cu morala noua inaintind ideea egalitatii si dreptatii.In aceasta perioada biserica incepe sa fie considerata de catre multi iluministi un dusman al ratiunii. Doua curente in ceea ce priveste atitudinea fata de divinitate si religie apar in aceasta perioada ,cel deist si cel ateist. (Notiunea deism provine de la latinescul deus, care inseamna D-zeu.Din perspectiva reprezentantilor acestui curent D-zeu are o influenta limitata asupra lumii.El creaza lumea, o pune in miscare,dar mai apoi lumea functioneaza si se dezvolta singura. Ateismul- neaga existenta lui D-zeu, spunind ca acesta poate sa existe doar in minteasi psihicul omului,ca nu D-zeu l-a creat pe om, ci invers- omul pe D-zeu, avind ca fundament incapacitatea de a explica anumite lucruri.)

52)Numiti reprezentantii filosofiei clasice germane.


Principalii reprezentanti ai filosofiei clasice germane sunt:Immanuel Kant(1724-1804),Johan Fichte (1762-1814), Friederich Schelling(1775-1854), Georg Hegel (1770-1831), Ludwig Feurbach(18041872).

53)Apriorismul lui Kant consta in:


Considerarea cunostintelor apriorice dupa forma(aprioric- a exista inaintea experimentului), iar continutului- aposterioric(aparut dupa experianta). Prin urmare, cunostintele care pretind a fi stiintifice trebuie sa corespunda unui criteriu:sa fie apriorice dupa forma si aposteriorice dupa continut. Kant incerca sa depaseasca ruptura,contradictia dintre rationalism si senzualism propunind sa se recunoasca si importanta spiritului si importanta ratiunii pt cunoastere. Totodata, apriorismul tine de considerarea spatiului si timpului ca forme subiective ale sensibilitatii si perceptiunii externe si anume, spatiul ca forma pe care o imbraca senzatiile tactile,musculare si vizuale,iar timpul ca forma subiectiva a tuturor senzatiilor.

54)Explicati notiunile de fenomensi lucru in sine la Kant

Lucrurile in sine se afla dincolo de limitele cunoaterii,exista inafara timpului si spatiului.Kant numeste lucrul in sine obiect trancendental ori noumen (spre deosebiere de fenomen pe care noi il putem cunoaste) Fenomen- ceea ce este dat senzatiilor omului,ce poate fi cunoscut. Kant incearca sa caute limitele cunoasterii inaintind urmatoarea idee:noi nu putem cunoaste esenta adevarata a lucrurilor. Obiectele realitatii care exista ca atare actioneaza asupra organelor de simt, provocind o multime de senzatii.Ceea ce noi reflectam prin senzatii nu constituie lucrurile ca atare asa cum sunt ele in sine, ci numai cum ele ni se dau noua. Lumea cunostintelor senzoriale-lumea fenomenelor; iar esenta lucrurilor ,cauzele evenimentelor este ascunsa de simturile noastre si poate fi cunoscuta doar prin ratiune.Insa ratiunea noastra este prea slab dezvoltata ca sa poata realiza sarcina data.Deaceea, noi raminem doar la nivelul cunoasterii fenomenelor si nu a lucrurilor in sine.

55)Ce este imperativul categoric in opinia lui Kant?


Imperativul categoric este legea ce constituie baza conceptiei morale, conform careia omul trebuie sa se conduca de urmatoare ide: comporta-te astfel incit maxima vointei tale sa devina lege universala , adica comporta-te cu oamenii cum vrei ca ei sa se comporte cu tine.Kant afirma ca omul trebuie privit ca un scop final , nu ca un mijloc, adica facind bine pt cineva s-o facem pt ca el este om si nu din cauza ca asteptam ceva in schimb. Orice fapta este morala daca in temelia sa contine tendinta spre fericire,dragoste,simpatie. Fapta devine morala daca ea se bazeaza pe datorie si stima legilor si normelor morale.In caz de conflict moral noi trebuie neconditionat sa ne supunem datoriei morale. In viziunea lui morala nu poate fi dedusa din factori exteriori,ci ea este un fenomen autonom.

56)Ce sunt antinomiile in viziunea lui Kant?


Antinomiile in viziunea lui Kant sunt contradictii aparent insolubile intre doua teze, care se exclud reciproc,dar nici una din parti nu triumfa usor,pt ca adeptii finitudinii lumii, in refuzarea tezei o arata, de fapt, contradictorie nu in ea insasi, ci cu o anume lege a gindirii care vrea ca realul sa sa fi fost in intregime determinat. (Ex: Teza-Lumea : lumea are un inceput, si este, de asemenea, limitata in spatiu. Antiteza-Lumea: lumea nu are niciun inceput, nu este limitata in spatiu, ci este infinita atit in timp cit si in spatiu.

57)Idealismul lui Hegel este un idealism absolut.Cum intelegeti aceasta afirmatie?


Idealismul lui Hegel este numit idealism absolut deoarece conform conceptiei baza lumii o constituie ideea absoluta,spiritul universal, care dupa natura sa este contradictoriu si de aceea se afla intr-o permanenta automiscare, autodezvoltare. Ideea absoluta,potrivit lui Hegel nu-i altceva decit ratiunea, gindirea,substanta ce formeaza esenta si baza primordiala a tuturor lucrurilor,ea exista vesnic si contine in sine in forma potentiala toate determinarile fenomenelor naturale, sociale si spirituale.El afirma ca existenta este gindire, existenta adevarata o constituie ideea absoluta ca ratiune cosmica,iar tot ce exista este rational si tot ce este rational, este real. Hegel considera ca la inceput a existat doar ideea absoluta, constiinta, ratiunea din care apare totul si lumea ideala si lumea materiala.Ea este contradictorie in sine caci este totul si in acelasi timp nimic.Este contradictorie in sine pt ca autocunoscindu-se este si subiect si obiect. In procesul dezvoltarii sale ideea absoluta trece prin diferite etape,iar dezvoltarea ca atare are forma de triada: teza, antiteza si sinteza.Prima in dezvoltarea ideii absolute e etapa logica,cind ideea exista in starea sa pura,inaintea naturii, in stihia gindirii pure.La aceasta etapa ea se desfasoara prin asa categorii ca: existenta, esenta , notiune . La a doua etapa ideea absoluta se transforma in natura,care este o exteriorizarea a ideii absoluteIdeea se obiectivizeaza in natura, se instraineaza de la adevarata sa esenta si se manifesta in forma de obiecte corporale singulare.A treia etapa a dezvoltarii ideii este filosofia spiritului ce se realizeaza prin spiritul subiectiv,spiritul obiectiv si spiritul absolut.Spiritul subiectiv reflecta esenta omului, lumii lui spirituale, dezvoltarea constiintei lui.Spiritul obiectiv cuprinde sfera vietii sociale, se manifesta ca o integritate supraindividuala si se realizeaza prin drept, morala si stat.Spiritul absolut este activitatea spirituala comuna a mai multor generatii si se realizeaza

prin arta, religie, filosofie.In filosofie ideea se cunoaste pe sine insasi si cu aceasta procesul dezvoltarii se termina.

58)Ce este dialectica hegeliana?


Dialectica hegeliana este o teorie universala a dezvoltarii si conexiunii universale,o noua logica interpretata de Hegel. Dialectica ca metoda de gindire, ca teorie afirma ca lumea este contradictorie in esenta sa. Hegel a formulat legile cele mai generale ale dezvoltarii, principiile fundamentale si categoriile dialecticii. Dar dialectica lui Hegel purta un caracter idealist,deoarece la temelia dezvoltarii si conexiunii universale,potrivit lui Hegel, se afla ideea absoluta.

59)Care sunt legile dialecticii?


Se pot evedentia 3 legi ale dialecticii: 1)Legea unitatii si luptei contrariilor 2)Legea transformarilor cantitative si calitative reciproce 3)Legea negarii negatiilor. Prima lege, Legea unitatii si luptei contrariilor este fundamentul, considerindu-se ca partile contrare fiind opuse nu numai ca se exclud,dar si se conditioneaza reciproc,nu pot sa existe una fara alta. Intre aceste parti exista o lupta ce trece prin urmatoarele etape: -aparitie -desfasurare -apogeu A doua lege, Legea transformarilor cantitative si calitative reciproce presupune ca lucrurile reprezinta o unitate a calitatii si cantitatii.Calitatea este ceea ce face lucrul sa fie ceea ce este, iar cantitatea este calitatea in spatiu si timp.Unitatea dintre ele se numeste- masura; daca ea se distruge, se trece la o noua stare de cantitativa si calitativa, ceea ce se numeste salt. A treia lege,Legea negarii negatiilor, presupune existenta unei pleade: -teza -antiteza -sinteza ea presupune reintoarcerea formala la etapa initiala si este nevoie sa se petreaca un ciclu intreg al dezvoltarii, de la nastere la disparitie.

60)Hegel este reprezentant de vaza al: a)senzualismului; b)rationalismului; c)idealismului subiectiv; d)idealismului obiectiv; e)materialismului; Explicati de ce?
Raspuns: d) idealismul obiectiv Hegel a fost filosof idealist obiectiv( a trecut de la idealismul transcedental,subiectiv, la cel absolut, obiectiv) care a creat sistemul idealismului obiectiv originar la temelia caruia a pus teza despre identitatea dintre existenta si gindire, despre lume ca o manifestare a ideii absolute. La Hegel absolutul va fi inteles prin ratiune, prin mijlocirea obiectiva a acesteia.La intuitia intelectuala cunostinta se confunda cu absolutul cunoscut.Ratiunea logica arata singura lucrurile la obiectivitatea lor, la adevarul lor,la activitatea lor de a fi.Hegel deci inlocuieshte intuitia intelectuala prin mijlocirea logica.Absolutul el insusi este ratiunea care se dezvolta in toate nuantele naturii si ale spiritului.

61)Numiti principalele curente ale filosofiei contemporane.


Curentele filosofiei contemporane: pozitivismul,existentialismul, materialismul sensualist,realismul idealist, filosofia vietii.

62)Ce este irationalismul?Numiti principalii reprezentanti

Irationalismul este current filosofic care postuleaza primatul intuitiei ,al instinctului, al trairii, al inconstientului sau al altor facultati irationale asupra ratiunii. Principalii reprezentanti: Giovanni Papini,Arthur Schopenhauer.

63)Numiti principalele etape ale dezvoltarii Vointei Mondiale in opinia lui Schopenhauer
Principalele etape ale dezvoltarii Vointei Mondiale in opinia lui Schopenhauer : a) reprezentarea b) vointa c)ideea d)idealul (In opinia lui Schopenhauer la baza existentei se afla o forta, o energie irationala, oarba, salbatica,care determina existenta si esenta tuturor lucrurilor din natura.Aceasta forta se numeste vointa. In calitate de substrat universal ea este un fundament al lumii, o energie cosmica ce nu cunoaste limite in a se realiza.Tot ce exista in univers constituie o manifestare a acestei vointe, toate lucrurile, fortele magnetice,de gravitatie. Esenta vointei este analizata de Schopenhauer in lucrarea sa principala: Lumea ca vointa si reprezentare.In opinia lui omul este dominat de vointa, incearca sa se elibereze de aceasta,dar nu reuseshte, deaceea, viata este suferinta)

64)Ce este vointa spre putere in opinia lui Nietzsche?


Vointa spre putere constituie esenta cea mai intima a existentei, ce tine de metamorfoza, de victorie asupra propriului eu, de depasirea omului, abandonarea vechilor idoli si sperantei intr-o lume de dincolo. Nietzsche se pronunta impotriva conceptiei interpretarii oamenilor ca fiind egali,pt ca, cum spunea el, oamenii se deosebesc dupa gen,dupa virsta, dupa sanatate, dupa avutie, iar promovarea ideii egalitatii este daunatoare, contrara esentei umane.Faptul ca se incearca a sustine pe cei slabi, este ceva inuman, cauzeaza aflarea societatii in putrefactie(la aceasta contribuie religia ce se bazeaza pe ideea lui D-zeu si morala care se bazeaza pe ideea despre bine si rau). El considera ca pt ca societatea sa prospere, trebuie sa fie luata in consideratie teza ca D-zeu este mort;nu trebuie nici de apelat pt ajutor, nici de acordat.Notiunile despre bine si rau ,egalitate, dreptate sunt caracteristice celor slabi,neputinciosi si lipsiti de vointa. Oamenii se deosebesc doar prin vointa spre putere,care este caracteristica tuturor. Nietzche introduce notiunea de supra-om (om lipsit de mila, curatit de ideile morale, care poate sa scoata societatea din starea deplorabila in care se afla. Notiunea de Supra-om mai inseamna o persoana exceptionala, cu calitati deosebite , cu vointa spre putere exceptionala ce nu are limite in realizarea vointei sale)

65)Cum este conceput omul in filosofia existentialista?


Omul in perspectiva sfirsitului este instrainat de el insusi, nu mai are nici stapinirea,nici posesiunea sinelui. Omul este o fiinta-a- neantului,el survine din neant si se indreapta catre el. Omul nu trebuie sa-si traiasca viata de pe o zi pe alta ,in inconstienta fata de destinul propriu,ci trebuie sa tinda spre o viata cu adevarat personala si constienta. Omul inseamna libertate, pt a-si construi viata el trebuie sa opteze, sa aleaga in permanenta, sa se angajeze in raport cu destinul sau si cu al celorlalti. Alegerea fiind o necesitate(faptul de nu a alege constituie, de asemenea, o alegere) este preferabila alegerea constienta , angajarea intr-un destin personal alaturi de ceilalti. Omul constata ca in realitate nu este singur, el este o fiinta alaturi de cei cu care e nevoit sa existe; fiinta umana este fiinta-impreuna. Omul trebuie sa actioneze,sa indrazneasca, sa-si puna in joc viata-sub permanenta privire si judecata inevitabila a celorlalti. Fiina uman nu este o fiin necesar; fiecare dintre noi ar putea la fel de bine s nu fie. Omul exist, pur i simplu, este o fiin de prisos.

66)Caracterizati succinct pozitivismul si formele principale ale acestuia

Pozitivismul este un curent filosofic al carui teza principala este ca singura cunoastere autentica este cea stiintifica, iar aceasta nu poate veni decit de la afirmarea pozitiva a teoriilor prin aplicarea stricta a metodei stiintifice. A fost conceput de Auguste Comte. Se disting 2 forme principale ale pozitivismului, si anume: -pozitivismul social cu un caracter predominant practic -pozitivismul evolutiv,cu un caracter teoretic. Ambele forme urmaresc ideea de progres,unde pozitivismul social deduce progresul considerind sociatatea si istoria,iar pozitivismul evolutiv se bazeaza pe domeniile stiintelor exacte,fizica si biologie. Comte si John Mill sunt principalii reprezentanti ai pozitivismului social,iar Herbert Spencer al pozitivismului evolutiv.

67)Numiti principalii reprezentanti ai gindirii filosofice din Moldova


Principalii reprezentanti: Milescu-Spataru Nicolae,Dimitrie Cantemir,Amfilohie Hotiniul,A.Hijdeu,Titu Maiorescu, Lucian Blaga,Noica Constantin,etc

68)In ce consta esenta filosofiei istorice a cronicarilor moldoveni?


In conceptia cronicarilor istoria era purtatoarea unor valori educative. O larga raspindire capata ideile umanismului care avea un caracter patriotic.Umanistii moldoveni au pledat pt independenta patriei,au luptat impotriva jugului turcesc.Istoria devine un mijloc de exprimare a ideilor politice,de trezire a mindriei poporului pt trecutul sau glorios,pt originea sa romana.Interesul pt originea neamului i-a facut pe carturarii romani receptivi fata de cultura umanista,i-a indemnat sa studieze istoria,geografia,filologia,si filosofia clasica. Grigore Ureche in Letopisetul Tarii Moldovei afirma ca istoria, patrarea trecutului il deosebeste pe om de animale, ca istoria joaca in acelasi timp rolul educativ si cognitiv.U.Ureche este intemeietorul analizei istoriografice in cronografia Moldovei.Miron Costin continua ideile predecesorului sau.(In lucrarile De neamul moldovenilor,Cronica tarilor Moldovei si Munteniei schiteaza ideile despre originea romana a neamului nostru.In Viata lumii(poem de meditatie filosofica) se pun problemele despre sistemul solar,dezichilibrul cosmic,fericirea in viata omului.O mare contributie a avut-o si Nicolae Costin,el proslavind pacea intre popoare si condamnind razboaiele de contropire , totodata, pledind pt raspindirea stiintei,literaturii si artei.)

69)Numiti principalele opera filosofice ale lui D.Cantemir


Principalele operefilosofice: Divanul, sau gilceava inteleptului cu lumea,Imaginea de nedescris a stiintei sacrosante,Istoria ieroglifica,Interpretarea naturala a monarhiilor,Descrierea Moldovei,Sistema religiei mahomedane.

70)Numiti principalele trasaturi specifice ale Iluminismului moldovenesc.(sec.XIX)


Trasaturile iluminismului moldovenesc: - ideile etnogenezei - lupta pt eliberare sociala si nationala - facilitatea? Limbii romane (<presupun ca promovarea mai degraba, simplu nam gasit principiul dat in alte surse..sorry(>) -criticarea moravurilor feudale Reprezentantii iluminismului luptau pt instaurarea lumii rationale,societatii bazate pe egalitate,libertatea politica drepturilor civile.Din iluministi fac parte : Gh.Asachi,C.Stamati,C.Negruzzi,A.Donici,A.Russo, V.Alecsandri,M. Eminescu,care luptau impotriva feudalismului si exploatarii nationale.Lucrarile lor contin idei social-politice si filosofice, ginduri despre om,natura,locul si rolul lor in viata societatii,despre monarhie si formele guvernarii statale,despre religie si proceduri juridice s.a. M.Kogalnicianu afirma ca eliberarea nationala si sociala ,prosperarea neamuluieste posibila numai pe baza cunoasterii istoriei.Necunoasterea istoriei e echivalent cu pierdera neamului.Ca sociolog el incearca sa stabileasca cauza fenomenelor sociale,cerceteaza legitatile schimbarii si dezvoltarii societatii. Dezvoltind filosofia istoriei el formuleaza teoria procesului istoric si teoria istoriei ca stiinta.

A.Hijdeu in explicarea fenomenelor sociale era idealist,considerind ca filosofia in sistemul cunostintelor stiintifice poate fi comparata cu soarele in sistemul planetelor,ca si soarele ea lumineaza toate sferele stiintifice. (Subliniind rolul filosofiei el nu neaga si rolul religiei) B.P.Hasdeu considera ca in toate lucrurile este prezent un spirit,ca stiinta fundamentala trebuie sa fie stiinta despre spirit.El afirma ca natura si cosmosul si este D-zeu.Totodata,el dezvolta idei valoroase despre cunoastere.