Proiect de lecie

Unitatea de nvmnt: LICEUL TEORETIC BUZIAS Clasa: a XII-aU Disciplina: Filosofie Unitatea de invatare:Cunoasterea Lecia: Problema cunoasterii Data: 29 aprilie 2012 Tipul leciei: mixt Competene generale: 1.Utilizarea conceptelor specifice filosofiei. 2.Aplicarea cunotinelor de filosofie n rezolvarea de situaii problem. 3.Manifestarea unui comportament activ i responsabil, adecvat unei lumi de schimbare. Competene specifice 1.Identificarea unor concepte i categorii specifice filosofiei; 2.Analizarea i compararea principalelor tipuri de cunoastere si adevar; 3.Utilizarea argumentrii, a analizei de text etc. n caracterizarea problematicii cunoasterii Obiective operaionale Evidenierea principalele caracteristici ale principalilor autori studiai la temaOpinie si cunoastere Comparea ntre conceptele fiecrui filosof; Formularea opinii personale i judeci de valoare asupra conceptului de cunoastere; Realizarea de conexiuni ntre cunotinele dobndite la filosofie i situaiile reale ntlnite.

Metode i procedee: conversaia, lucrul pe grupe, explicaia, problematizarea, lucru in echipa,expunerea Material didactic 1.Manual de Filosofie pentru clasele a XII-a, Corint, 2007.Fise de lucru

DESFASURAREA LECTIEI Momentele leciei I.Moment organizatoric: Notarea absenilor, controlul ordinii, pregtirea clasei II.Captarea ateniei elevilor: Prezint un filmulet cu Mitul pesterii a lui Platon din lucrarea Republica Lipesc pe tabla o eticheta pe care este trecut cuvantul Cunoastere si rog elevii sa gaseasca un alt cuvant care le vine in minte atunci cand se gandesc la cuvantul mentionat mai sus. III.Predarea noilor cunotine: Prezint primult text din Platon Republica Prezint al doilea text din John LockeEseu asupra intelectului omenesc Prezint al treilea text din Rene Descartes Discurs despre metoda IV. Fixarea: 30 min 8 min 2 min 10 min

Impart clasa in 3 echipe si le distribui foi de flip-chart pe care trebuie sa-si exprime pozitia despre textul primit.Cele trei echipe se formeaza dupa preferinte .Cu ajutorul unor avioane din hartie colorata aleg liderii fiecarui grup . Echipa 1-sustinatorii lui Platon Echipa 2 sustinatorii lui Locke Ecipa 3 sustinatorii lui Descartes Dezbatere cele trei echipe au cate 5 minute sa expuna in fata celorlalte echipe care sunt motivele pentru care sustin un anumit filosof.In final vom aprecia care echipa si-a sustinut cel mai bine filosoful si punctul de vedere.

TEXTUL NR 1 Stiinta,nestiinta si opinie Stiinta are ca obiect ceea-ce-este,adica a cunoaste ceea-ce-este in felul in care este?Opinia,spuneam,are ca obiect opinarea?Oare ea cunoaste acelasi lucru ca stiinta?Sau e cu neputinta?Dar este oare opinabilul ceea-ce-este? Insa ceea-ce-nu-este ar trebui,pe drept,numit nu ,,ceva,ci,,nimic Necunoasterea,deci ,o vom raporta la ceea-ce-nu-este,in chip necesar,iar la ceea-ce-este vom raporta cunoasterea?Atunci nici ceea-ce-este,nici ceea-ce-nu-este nu sunt opinabile?Opinia n-ar fi,deci nici necunoastere,nici cunoastere?Ar mai ramane de cautat acel domeniu-pare-se-care participa la ambele-si la ceea-ce-este si la ceea-ce-nu-este,domeniu pe cae,pe drept,l-am putea numi,cu indreptatire, ,,opinabil.Vom afirma deci ca aceia ce privesc multe lucruri frumoase,dar nu vad frumosul insusi si nu sunt in multumirea faptelor drepte,dar nu si dreptatea insasi si la fel cu toate,vom afirma,deci,ca acesti oameni opineaza asupra tuturor lucrurilor,dar ca nu stiu nimic legat de obiectul opiniilor lor?Dar ce spui despre cei care privesc fiecare dintre aceste entitati care raman mereu la fel?Oare nu acestia sunt cei care stiu si nu opiniaza?Iar cei care indragesc fiecare din ceea-ce-este trebuie numiti iubitori de intelepciune si nu iubitori de opinie? PLATON,REPUBLICA TEXTUL NR 2 JOHN LOCKE ,ESEU ASUPRA INTELECTULUI OMENESC Toate ideile vin pe calea senzatiei sau a reflectiei.Sa presupunem,deci,ca mintea este oarecum ca si o coala alba de hartie,pe care nu sta scris nimic,ca e lipsita de orice ide; cum ajunge ea sa fie inzestrata?(...)de unde are ea toate elementele ratiunii si ale cunoasterii?La aceasta eu raspund intr-un cuvant: din experienta.Pe aceasta se sprijina cunoasterea noastra si din aceasta provine in cele din urma ea insasi.Observatia noastra,indreptata fie spre oiectele exterioare sensibile,fie spre procesele launtrice ale mintii noastre,pe care le percepem si asupra carora reflectam,este ceea ce procura intelectul toate elementele gandirii.Acestea doua sunt izvoarele cunoasterii,de unde se nasc ideile pe care le avem sau pe care le putem avea in chip natural.

TEXTUL NR 3 RENE DESCARTES,DISCURS DESPRE MEODA Caci in sfarsit ,fie ca suntem treji,fie ca dormim,nu trebuie niciodata sa ne lasam convinsi decat de evidenta ratiunii noastre.Si trebuie subliniat ca spun:de ratiunea noastra si nu de imaginatia noastra sau de simturile noastre.Dupa cum,desi vedem soarele foarte clar,nu trebuie sa deducem de aici ca el are marimea pe care o vedem;si ne putem inchipui in mod foarte distinct un cap de leu asezat pe trupul unei capre,fara a trebui sa conchidem,din aceasta pricina,ca ar exista in lume

o himera;caci ratiunea nu ne spune ca ceea ce vedem sau ne inchipuim astfel este adevarat.Dar ea ne spune neaparat ca toate ideile sau notiunile noastre trebuie sa aiba un temei de adevar;caci nu ar fi cu putinta ca Dumnezeu,care este in totul perfectiune si adevar,sa le fi pus in noi fara ca ele sa fie adevarate.