Sunteți pe pagina 1din 10

PROIECT DIDACTIC

I. ALGORITMUL INTRODUCTIV

Unitatea de învăţământ:
Profesor:
Clasa: a XII-a
Disciplina: Filosofie
Unitatea de învăţare: Adevăr şi cunoaştere
Tema: Analitic şi sintetic, a priori şi a posteriori în cunoaştere
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Tipul lecţiei: mixtă

Competenţe specifice:
1.2. Identificarea unor concepte şi categorii specifice gnoseologiei
1.3. Caracterizarea premiselor presupuse de o poziţie filosofică în gnoseologie
4.4. Formularea unui punct de vedere argumentat şi coerent în legătură cu o problemă de
cunoaştere dată

Obiective operationale:
Cognitive:
O1: Să explice definiţiile date de Kant cunoaşterii analitice-sintetice, a priori- a posteriori
O2: Să reconstruiască în mod personal ideile fundamentale ale teoriei kantiene despre
cunoaştere
O3: Să explice contribuţia lui Kant la dezvoltarea gnoseologiei
Formative:
O4: Să argumenteze propriul punct de vedere despre cunosterea umană
Atitudinale:
O5: Să constientizeze identitatea personală şi să accepte puncte de vedere eterogene

Strategia didactică: expicativ –conversativă, inductiv-deductivă

Metode:
Expozitive:
M1: expunerea
M2: explicatia didactică
M3: conversatia euristică
Interactive:
M4: metoda predării-învăţării reciproce
M5: analiza de text
M6: problematizarea

Evaluarea: formativ–ameliorativă
Obiective ale evaluării:
Cognitive:
Oe1: să definească conceptele: cunoastere, adevar, ratiune, simturi
Formative:
Oe2: să opereze cu conceptele: adevăr, cunoaştere, a priori, a posteriori, analitic, sintetic

1
Oe3: să formuleze exemple pentru actualitatea concepţiei kantiene despre cunoaştere
Atitudinale:
Oe4: să formuleze două argumente prin care se susţine actualitatea concepţiei kantiene despre
cunoastere
Metode de evaluare: orală, scrisă
Instrumente de evaluare: verificarea frontală, observarea sistematică a activităţii elevilor

Valori si atitudini vizate:


 Gândire critică
 Coerenţă şi rigurozitate în gândire
 Conştientizarea identităţii personale, acceptarea diversităţii şi valorizarea pozitivă a
diferenţelor
 Curiozitate şi interes pentru studierea filosofiei
 Disponibilitatea pentru dialog

Forme de organizare a activităţii: frontală, pe grupe cooperante


Resurse:
Umane: 30
De timp: 50 min
Resurse materiale :
Rm1: Manual de filozofie, Tip B, clasa a XII-a, Ed Economică, 2002
Rm2: fise de lucru

Termeni cheie:
 Cunoaştere
 Judecată analitică
 Judecată sintetică
 Judecată a priori
 Judecată a posteriori
 Judecată sintetic a priori
 Formele a priori ale cunoaşterii

Bibliografie:
Hersch, Jeanne: Mirarea filosofică. Traducere de Drăgan Vasile. Humanitas. 1997
Kant, Immanuel: Critica raţiunii pure. Ed. Ştiinţifică. 1969.
Miroiu, Mihaela –Miroiu, Adrian: Filosofie. Lecţii şi antologii de texte pentru temele
„Adevărul şi Dumnezeu”. Editura ALL. 1999
Scruton, Roger: Kant. Traducere de Laurenţiu Staicu. Humanitas. 1998.
Stan, Nicolae: Filosofie. Manual pentru clasa a XII-a. Editura Economică.2002
Ştefănescu, Doina-Olga – Miroiu, Adrian: Manual de filosofie. Humanitas. 2003

2
II. DEMERSUL DIDACTIC
Momentele Conţinutul esenţial Obiective Activitatea profesorului Activitatea elevului Resurse Evaluare
lecţiei Obs.
 Se asigură climatul de linişte  Se pregătesc pentru lecţie
Moment necesară desfăşurării optime a
organizatoric activităţii
 Se pregătesc materialele
necesare lecţiei
 Se face prezenţa
Analitic-sintetic,  Comunică elevilor subiectul  Receptează mesajul, direcţionând M1
Sensibilizarea a priori- a posteriori în cunoaştere lecţiei şi obiectivele urmărite structurile cognitive către
pentru activitate  Stârneşte curiozitatea, trezeşte preluarea şi procesarea de noi
interesul şi dorinţa de a aborda informaţii
această problematică
- Conceptul de cunoastere  Solicită elevilor trecerea în  Îşi reamintesc principalele noţiuni M3 Frontala
Reactualizarea - Sursele cunoaşterii revistă a problemelor studiate în cadrul lecţiei orala
unor noţiuni - Raţionalism Oe1 gnoseologice abordate până în „Conceptul de cunoaştere,
ancoră - Empirism acel moment modalităţi fundamentale ale
cunoasterii.”
- Kant şi-a elaborat propria sa
Predarea noilor filosofie critică care investighează  Prezintă importanţa şi  Preiau informaţiile; participă activ M2 Frontala
cunoştinţe natura şi limitele cunoaşterii O1 noutatea filosofiei critice la secvenţa de predare prin Rm2 orala
umane kantiene privind problematica răspunsuri la întrebările adresate (fisa 1)
- Kant încearcă să depăşească O2 cunoaşterii de profesor
alternativa empirism-raţionalism,  Propune elvilor analizarea  Echipele studiază textele indicate M4 Observarea
realizând o sinteză a lor unor texte din Critica raţiunii
- Judecata analitică- explicativă sistematica
pure  Membrii unui grup cooperează în
- Judecata sintetică- îmbogăţeşte a elevilor
 Explică scopul metodei realizarea aceluiaşi rol:
cunoaşterea învăţării reciproce şi a celor grupul A este responsabil cu Rm2
- Cunoaşterea a priori – absolut patru strategii de lucru rezumarea textului, (fisa 2)
independentă de experienţă O4  Împarte clasa în patru grupuri grupul B face o listă de întrebări M5
- Cunoaşterea a posteriori – corespunzătoare celor patru pe care le vor adresa în final tuturor
depinde de experienţă roluri: colegilor,
- Doar judecăţile sintetice a priori rezumarea, punerea de grupul C are în vedere
clarificarea termenilor noi
3
pot fi considerate ştiinţifice – întrebări, clarificarea datelor, grupul D dezvoltă predicţii
îmbogăţesc cunoaşterea şi O5 prognosticarea privind problema filosofică a
totodată sunt necesare şi  Dirijează şi sistematizaeză cunoaşterii Frontală
universale observaţiile elevilor orală
- Cunoaşterea are două surse:  Realizează un efort de reflecţie M6
sensibilitatea şi intelectul  Identifică consecinţele asupra ideilor exprimate
- Gândirea umană nu poate realiza teoriei kantiene privind
cunoaşterea raţională a ceva care limitele cunoaşterii
se află dincolo de experienţa
imediată a lumii

 Propune spre rezolvare fişa de  Rezolvă în scris exerciţiul şi


Fixarea noilor Oe2 lucru nr 3 prezintă rezultatul M3
cunoştinţe Frontală
orală şi
 Elevii sunt rugaţi să  Argumentează propriile puncte Rm2 scrisă
formuleze argumente de vedere despre cunoaştere şi (fisa 3)
privind actualiatea aduc exemple concrete care
conceptiei kantiene susţin actualitatea teorei
kantiene
Oe3

Oe4
 Se va evidenţia gradul de Se raportează la aprecierile
Evaluarea participare al clasei la lecţie formulate
fiind remarcaţi elevii cu
contribuţii speciale

4
FIŞĂ DE LUCRU 1.

Immanuel Kant (1724- 1804)


1. Date biografice
2. Opere principale: 1781- Critica raţiunii pure
1783- Prolegomene la orice metafizică viitoare
1785- Întemeierea metafizicii moravurilor
1788- Critica raţiunii practice
1790- Critica facultăţii de judecare
1794- Religia în limitele raţiunii
3. Concepţia sa despre filosofie → criticism
4. Etica kantiană → deontologism
a) Binele = respectarea necondiţionată a datoriei
b) Datoria = respectul necondiţionat pentru o lege morală raţională
c) Imperativul categoric = o lege raţională, valabilă pentru toţi

Concepţia lui Kant despre cunoaştere


1) „ Critica raţiunii pure este cea mai importantă lucrare de filozofie care s-a scris în timpurile
moderne; este însă şi una dintre cele mai dificile. Ea ridică probleme atât de noi şi cuprinzătoare
încât Kant a considerat necesar să inventeze termeni tehnici pentru a le discuta. Aceşti termeni
prezintă o frumuseţe şi o fascinaţie stranii şi nu se poate ajunge la o apreciere deplină a operei lui
Kant fără experimentarea ordinii şi a conexiunilor pe care vocabularul său le impune problemelor
tradiţionale ale filozofiei.” ( Roger Scruton: Kant. Humanitas. 1998. pg. 23.)
2) Kant încearcă să depăşească alternativa empirism-raţionalism realizând o sinteză a lor:
„cronologic, nici o cunoaştere nu precedă în noi exprerienţa, şi cu ea începe orice cunoaştere. Dar
dacă orice cunoaştere a nostră începe cu experienţa, aceasta nu înseamnă totuşi că ea provine
întreagă din experienţă. Căci s-ar putea prea bine ca tocmai cunoaşterea noastră prin experienţă să
fie un compositum din ceea ce primim noi prin impresii şi ceea ce facultatea noastră proprie de
cunoaştere produce prin ea însăşi,”(Critica raţiunii pure)
→ Kant analizează procesul cunoaşterii: „Fără sensibilitate nu ne-ar fi dat nici un obiect şi fără
intelect n-ar fi nici unul gândit.” (Critica raţiunii pure)
→ Cunoaşterea are două surse :
 sensibilitatea, prin care sunt primite impresiile despre lumea exterioară
 intelectul, prin care sunt gândite obiectele.

5
3) Cunoaşterea este redată sub formă de judecăţi logice (propoziţii categorice), alcătuite dintr-un
subiect şi predicat logic: „Zidul este alb”.
4) Kant stabileşte o dublă distincţie între judecăţi:
a) După sursa din care au fost obţinute:
 a priori
 a posteriori
b)După noutatea pe care o aduce predicatul despre subiect:
 analitice
 sintetice
5)Cele două criterii de clasificare a judecăţilor pot fi combinate. Vom obţine astfel patru tipuri de
judecăţi:

sintetice a posteriori analitice a posteriori


sintetice a priori analitice a priori

6) Concluziile lui Kant privind limitele cunoaşterii:


 Numai judecăţile a priori sintetice transmit o cunoaştere universală şi necesară (ştiinţifică)
 Nu putem cunoaşte ceva care se află „dincolo de experienţă.”

6
FIŞĂ DE LUCRU NR. 2.

1. „În cele ce urmează vom înţelege prin cunoştinţe a priori nu pe acelea care au
loc independent de cutare sau cutare experienţă, ci pe acelea care sunt
independente absolut de orice experienţă. Acestora le sunt opuse cunoştinţele
empirice sau acelea care sunt posibile numai a posteriori, adică prin
experienţă. Experienţa ne învaţă, că ceva are o însuşire sau alta, dar nu şi că nu
poate fi altfel. Dacă deci, în primul rând, se găseşte o judecată care este gândită
în acelaţi timp cu necesitatea ei, ea este o judecată a priori.(…)În al doilea
rând: experienţa nu dă niciodată judecăţilor ei universalitatea adevărată sau
strictă, ci numai una presupusă şi relativă (…) Dacă, deci, o judecată e gândită
cu universalitate strictă, adică astfel încât absolut nici o excepţie nu e îngăduită
ca posibilă, atunci ea nu e dedusă din experienţă, ci e valabilă a priori.”(Critica
raţiunii pure.)

2. În orice judecată în care este gândită o relaţie între un subiect şi un predicat


(…) această relaţie este posibilă în două modalităţi diferite. Fie predicatul B
aparţine subiectului A ca ceva conţinut (implicit) în conceptul lui A, fie B este
în afara conceptului A, deşi se află în legătură efectivă cu el. În primul caz, o
numesc judecata drept analitică, iar în celălalt o numesc sintetică.(…) Pe cele
dintâi le-am putea numi şi judecăţi explicative, pe celelalte judecăţi extensive,
fiindcă cele dintâi nu adaugă prin predicat nimic la conceptul subiectului, ci
numai îl descompun prin analiză în conceptele lui parţiale, care erau deja
gândite în el; pe când cele din urmă adaugă la conceptul subiectului un predicat
care nu era deloc gândit în el şi nu putea fi scos prin descompunera lui.”
(Critica raţiunii pure)

7
Împărţirea clasei în patru grupuri corespunzătoare celor patru roluri:

GRUPA A: REZUMAŢI IDEEA PRINCIPALĂ A TEXTULUI 1 ŞI 2

GRUPA B: FACEŢI O LISTĂ CU ÎNTREBĂRILE LA CARE ÎNCEARCĂ SĂ

RĂSPUNDĂ CELE 2 TEXTE ( de ex. Ce caracterizează cunoştinţele a priori?)

GRUPA C: DEFINIŢI URMĂTOARELE NOŢIUNI ŞI FORMULAŢI CÂTE

UN EXEMPLU CONCRET PENTRU CELE PATRU TIPURI DE JUDECĂŢI

Judecăţile a priori: ……………………………………………………………..

Judecăţile a posteriori: ………………………………………………………….

Judecăţile analitice /explicative: …………………………………………...

Judecăţile sintetice/extensive: ……………………………………………..

GRUPA D: FORMULAŢI UN ARGUMENT ŞI O OBIECŢIE LA ADRESA

PERSPECTIVEI FILOSOFICE PREZENTATE DE CELE 2 TEXTE

8
FIŞĂ DE LUCRU NR.3

Completaţi spaţiile punctate cu NOŢIUNILE corespunzătoare:


 Judecăţile sintetice a posteriori:
- le obţinem din ……………….
- transmit o informaţie ……...
- nu sunt nici …………….., nici ……………….
 Judecăţile analitice a posteriori: ……………………….
 Judecăţile analitice a priori:
- sunt independente de ……………….
- nu transmit o informaţie ……………..
- sunt atât ………………cât şi…………………..
 Judecăţile sintetice a priori
- transmit o informaţie ……………….
sunt atât ……………….cât şi ………………

Citiţi următoarele propoziţii:


- Fiecare lucru este identic cu sine.
-Orice triunghi dreptunghic are un unghi drept.
-În orice truinghi dreptunghic pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor
catetelor.
- Acest măr este roşu.
Care dintre ele sunt: a) analitice; b) a priori; c) sintetice; d) sintetice a priori

Formulaţi DOUĂ ARGUMENTE privind actualitatea concepţiei kantiene


despre cunoaştere!

9
10