Sunteți pe pagina 1din 8

Proiect didactic

Liceul Tehnologic Gheorghe Duca


Data: 14. 05. 2019
Clasa:a XII-a B
Profesor consilier Școlar Simion Marioara
Specializarea: Ştiinţe sociale
Disciplina: Filosofie
Timp: 50 min.
Subiectul lecţiei: Binele şi răul. Teorii morale
Tema: Etica
Tipul lecţiei: consolidare a cunoştinţelor

Competenţe generale:
1. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi analizarea
posibilităţilor personale de dezvoltare;
2. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor grupuri;
3. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare.

Competenţe specifice:
•Identificarea şi analizarea principalelor sensuri acordate de diferiţi filosofi celor două concepte morale: Binele şi Răul;
•Analizarea şi compararea principalelor teorii morale;
•Formularea şi argumentarea unui punct de vedere personal asupra scopului ultim al tuturor oamenilor, precum şi a
modalităţilor de a-l atinge.

Obiectivul general: de a consolida cunoştinţele elevilor despre teorii morale privind Binele şi Răul.

Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei toţi elevii vor fi capabili:


1. să identifice principalele sensuri ale conceptelor de bine şi rău;
2.să analizeze şi să compare principalele teorii morale;
3.să argumenteze un punct de vedere personal privind binele şi răul, privind fericirea;
4.să realizeze conexiuni între cunoştinţele dobândite la filosofie şi situaţii reale de viaţă
Strategia didactică:
Metode şi procedee: conversaţia euristică, problematizarea, analiza pe text, dezbaterea, conversaţia de fixare şi consolidare;
Forme de organizare: individuală, pe grupe, frontală, mixtă (individuală+ frontală);
Mijloace de învăţământ: manualul, fişă de lucru, texte, lucru pe grupe.

Bibliografie:
1.Nicolae Stan, Filosofie, Manual pentru clasa aXII-a, Editura Economică, Bucureşti, 2002;
2.Dicţionar de filosofie de la A la Z;
3.Peter Kunzmann, Franz- Peter Burkard, Franz Wiedmann, Atlas de filosofie, Editura RAO, Bucureşti, 2004.
4.Ion Albulescu, Mirela Albulescu, Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane, Editura Polirom, Iaşi, 2000
Nr. Etapele lecţiei Conţinuturi Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategia Evaluare
Crt. didactică(metode
+forme)

1. Moment Salutul; Salutul; Conversaţie Observarea


organizatoric Notarea absenţelor; Anunţarea absenţelor. comportamentul
2min. Crearea unei atmosfere ui
propice învăţării.
2. Reactualizare
a noţiunilor Problema binelui şi răului a făcut Anunţă obiectivele Ascultă cu atenţie; Expunere
“ancoră” din obiectul cercetărilor etice ale multor lecţiei; Observarea
lecţie filosofi de-a lungul timpului. comportamentul
20min. Aceste cercetări au avut ca rezultat ui
afirmarea unor teorii morale, precum
cea hedonistă ( Epicur, Aristip,
J.St.Mill), eudaimonistă (Aristotel),
deontologică (I.Kant) sau teorii de
etică aplicată.
Conversaţie de
Epicur: fixare şi
-identifică fericirea cu plăcerea; Solicită elevilor să consolidare
-distinge între plăceri spirituale şi prezinte şi să
plăceri senzoriale, subliniind caracterizeze principalele
importanţa primelor; teorii morale privind Participă la discuţii
-concepe plăcerea ca stare de repaus binele şi răul; încercând să prezinte
(absenţă a suferinţei din corp şi a concepţiile autorilor Evaluare
tulburării din suflet)-acesta citaţi, să definească formativă
considerând că este scopul vieţii; conceptele cheie ale
lecţiei şi să facă
Aristip: asemănări şi
-identifică fericirea cu plăcerea; deosebiri între
-identitatea plăcerilor; Urmăreşte şi îndrumă viziunile prezentate; Comparaţia
-concepe plăcerea ca stare de elevii în demersul de
mişcare (activitatea de satisfacere a analiză a teoriilor morale
trebuinţelor şi pasiunilor). enunţate de autorii
studiaţi
J.St. Mill:
-înţelege fericirea ca plăcere de
mişcare şi de repaus;
-recunoaşte superioritatea plăcerilor
spiritului asupra celor ale corpului Strategie
(principiu al diferenţierii calitative a discursivă de tip
valorilor); explicativ
-Utilitatea sau fericirea conferă
semnificaţie morală actelor umane.
Sunt atenţi participă
Aristotel: Coordonează activitatea la lecţie;
-fericirea este un scop în sine; elevilor de identificare a Observaţia
-nu mai identifică fericirea cu asemănărilor şi Identifică şi sistematică
plăcerea , deoarece aceasta ca şi deosebirilor existente analizează asemănări
virtutea , onoarea , inteligenţa şi între concepţiile morale şi deosebiri între
orice virtute, este înţeleasă nu doar ale autorilor studiaţi teoriile morale
ca scop, ci şi ca mijloc în vederea studiate;
altui scop, superior;
-fericirea este o activitate, dar nu
orice fel de activitate , ci o activitate
morală, un act de virtute, care
exprimă latura cea mai elevată a
omului;
Conversaţie
Imm. Kant: euristică
-fericirea este un ideal în sensul în
care oamenii nu cunosc o cale , o
reţetă universală a fericirii;
-scopul omului este acela nu de a
dobândi fericirea, ci demnitatea de a
fi fericit;
-datoria este condiţia universală a
demnităţii de a fi fericit;
-datoria este necesitatea, obligaţia
impusă nemijlocit omului de
raţiunea sa, de a acţiona conform
unei legi a acesteia. Comparaţia

Friedrich Nietzsche: Evaluare orală


-propune o reorientare a valorilor formativă
moralei;
-în urma unei critici a valorilor
moralei s-a identificat originea
prejudecăţilor noastre morale;
-se poate emite ipoteza că dihotomia
bine-rău indică o antiteză dintre o
rasă superioară, adeptă a valorilor
războiului, mândriei şi sănătăţii, şi o
rasă inferioară, adeptă a valorilor
opuse;
-morala pe care autorul o critică este
una a resentimentului ( omul simplu,
inferior numeşte ca rău ceea ce
preţuieşte cealaltă morală şi aduce în
prim plan mediocritatea, pasivitatea,
mila.

3 Aplicarea
conţinutului Să presupunem următoarea situaţie : Crează situaţia Emit şi argumentează
reactualizat şi voi dispuneţi de o sumă de bani cu problematică prezentată; soluţii la această Problematizare Observare
însuşit de care puteţi sponsoriza la alegere un situaţie problematică; sistematică
către elevi concurs de Miss sau o olimpiadă de
prin filosofie. Ce aţi alege? Argumentaţi-
rezolvarea de vă răspunsul, ţinând cont de
situaţii încadrarea lui într-una din poziţiile
problemă filosofice prezentate.
20 min.
Arătaţi semnificaţia filosofică a Prezintă elevilor fişa de Lucrează pe grupe de Evaluare
următoarelor texte: ( fişa de lucru); lucru care cuprinde doi elevi, apoi formativă
câteva texte filosofice şi prezintă în faţa clasei Interpretare de
le cere să prezinte soluţiile interpretării text
semnificaţia filosofică a filosofice;
acestora;

4
Evaluarea Notează elevii care au
contribuţiei contribuit la desfăşurarea Conversaţie Evaluare
elevilor la lecţiei, argumentându-şi sumativă orală
lecţie aprecierile făcute
4 min.

5
Tema pentru Analizaţi prin comparaţie Comunică tema pentru Îşi notează tema şi Conversaţie
acasă următoarele texte: ( fişa de lucru). acasă , precizând că cer lămuriri.
4 min. textele de comentat se
găsesc în fişa de lucru
înmânată elevilor la
lecţie.
Fişă de lucru – Filosofie

I Arătaţi semnificaţia filosofică a următoarelor texte:


a) Averea este darul trecător al împrejurărilor, iar fericirea este darul voinţei tale.(Epictet)
b) Pentru un suflet însetat de plăceri, fericirea nu este încă posibilă, iar pentru un suflet fericit, plăcerile nu mai sunt necesare. (proverb
chinez)
c) Fii gata pentru fericire. ( Moritz Schlick)
d) Şi de-aş avea darul prorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă şi de-aş avea atâta credinţă, încât să mut şi munţii din loc, iar
dacă dragoste nu am, nimic nu sunt. ( Sf. Ap. Pavel)
II Analizaţi prin comparaţie următoarele texte:
a) Morala în sine nu trebuie s-o tratăm niciodată ca doctrină a fericirii, anume ca îndreptare pentru a deveni părtaşi la fericire;căci ea are
a face numai cu condiţia raţională (conditio sine qua non) a celei din urmă, nu cu un mijloc de a dobândi.(I.Kant)
b) Acţiunile sunt bune în măsura în care tind să producă fericirea şi rele dacă ele au ca rezultat opusul fericirii.(J.St. Mill)