Lector univ. dr.

Viorel ROBU
An universitar 2019-2020
CONCEPTE CHEIE

 sportivi de performanță
 dezvoltare morală
 stres psihic (perceput)
 conștiință morală
 reziliență
 conduită morală
 autoeficacitate generală
 educație morală
 optimism dispozițional
 ideal moral; convingeri și valori morale; norme morale
 suport social
 adolescenți
 studiu corelaţional
 predictori
 analiză de regresie multiplă liniară
,,În orice discuţie despre morală, punctul de plecare îl
reprezintă persoana umană, pentru că fiinţele umane sunt
singurele capabile de moralitate”.

Papa Ioan Paul al II-lea

DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI TERMINOLOGICE

Limbajul filosofic (Römelt, 1993):

MORALA = realitate socio-culturală ancorată într-un

anumit context spațio-temporal, care implică aspecte
subiective și colective referitoare la condiția și conduita
individului uman

ETICA = știința care orânduiește realitățile morale conform

unor criterii și principii fundamentale
DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI TERMINOLOGICE
Semnificații ale conceptului general referitor la conștiință
Limbajul
(perspectivăfilosofic (Römelt,
psihosocială, 1993): axiologică, moral-etică):
culturologică,
Häring, 1987; Römelt, 1993

MORALA = realitate socio-culturală ancorată într-un

 planul autocunoaşterii reflexive → experienţa interioară pe care individul uman o
anumit context
trăieşte spațio-temporal,
în conştiinţa careal implică
sa concepută ca glas aspecte
autodeterminării și libertăţii
subiective și colective referitoare la condiția și conduita
 planul instanţelor profunde ale psihismului uman → în structura și organizarea
individului umanS. Freud a descris trei instanțe: Sinele (Id-ul)/inconștientul, Ego-
sistemului psihic,
ul/conștientul, Supraego-ul/conștiința morală

ETICA
 planul=conectării
știința care orânduiește
individului uman cu realitățile morale
societatea şi al integrăriiconform
în viaţa comunităţii
unor criterii
 planul teologic și principii
→ perspectiva fundamentale
dialogico-personală (în teologia creştină, CONȘTIINȚA =
experienţă teocentrico-dialogică

 planul funcționării individuale din punct de vedere psihosocial → CONȘTIINȚA =

capacitate individuală de a evalua consecințele și de a coordona realizarea unui act
comportamental + judecată înainte de a decide/acționa
DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI TERMINOLOGICE

Limbajul filosofic (Römelt, 1993):

MORALA = realitate socio-culturală ancorată într-un

anumit context spațio-temporal, care implică aspecte
subiective și colective referitoare la condiția și conduita
individului uman

ETICA = știința care orânduiește realitățile morale conform

unor criterii și principii fundamentale
DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI TERMINOLOGICE

Alte concepte
Limbajul din universul
filosofic dezvoltării/educației morale:
(Römelt, 1993):

MORALA = realitate socio-culturală ancorată într-un

anumit context spațio-temporal, care implică aspecte
subiective și colective referitoare la condiția și conduita
individului uman

ETICA = știința care orânduiește realitățile morale conform

unor criterii și principii fundamentale
EDUCAȚIA MORALĂ = dimensiune care reflectă nevoile societății postindustriale
DIMENSIUNI ALE EDUCAȚIEI MORALE
ABORDAREA EDUCAȚIEI MORALE A ADOLESCENȚILOR
DIN VIZIUNE HOLISTĂ

 formarea, extinderea și rafinarea conștiinței și a conduitei morale

 formarea profilului (sistemului) moral al personalității copilului/adolescentului

– atitudini și sentimente, convingeri și comportamente, deprinderi şi obişnuinţe
morale

 elaborarea comportamentului socio-moral

Esența educației morale:

„...crearea unui cadru adecvat interiorizării componentelor moralei sociale în
structura personalității morale a copilului, elaborarea și stabilizarea, pe aceasta
bază, a profilului moral al acestuia, în concordanță cu imperativele societății
noastre” (Huszar, 1967)
MISIUNEA EDUCAŢIEI MORALE = formarea și consolidarea
sistemului moral
(Cucoș, 2009; Dewey, 1972; Häring, 1987; Huszar, 1967)

 idealul moral → axa (modelul) în jurul căreia gravitează toate celelalte

elemente ale sistemului moral

 valorile morale → cerinţe şi exigenţe generale impuse comportamentului

individual

 normele, preceptele şi regulile morale → modele sau prototipuri de

comportament moral, care sunt elaborate de societate sau de o comunitate
mai restrânsă şi aplicabile unei situaţii date

 consolidarea capacității de judecată morală

SARCINILE EDUCAŢIEI MORALE (Silistraru, 1992)

 formarea reprezentărilor şi a noţiunilor morale

 consolidarea sentimentelor şi a atitudinilor morale

 formarea obişnuinţelor de comportare morală

 educarea trăsăturilor de caracter pozitive

 formarea atitudinii patriotice şi a atitudinii constructive faţă de muncă

 cultivarea atitudinilor critice şi autocritice față de conduita altora/personală

 educarea judecăţilor morale și a umanismului

 formarea conştiinţei şi a conduitei morale

Factorii care condiționează eficiența investițiilor în educația
morală a tinerelor generații

 experienţa morală a copilului/adolescentului

 caracteristicile familiei din care face parte
 natura grupului de prieteni
 mijloacele mass-media
 nivelul inteligenței generale
 capacitatea de autoanaliză şi autoapreciere personală
 sănătatea mintală şi fizică
 nivelul cultural dobândit până la vârsta adolescenței
 ponderea componentelor afective care se exprimă în conduita de zi cu zi
CONCLUZII

 conştiinţa şi conduita morală se intercondiţionează reciproc din punct de vedere

psihopedagogic; formarea uneia dintre cele două componente implică consolidarea
celeilalte

 cele două dimensiuni ale dezvoltării morale se prezintă sub forma unei unităţi
dialectice în structura personalităţii adolescentului

 conştiinţa şi conduita morală prezintă particularităţi distincte de la un stadiu la altul al

traseului ontogenetic, având un caracter evolutiv

 la vârste mici (preșcolară, școlară mică) → eforturile educative trebuie orientate spre
modelarea atitudinilor și a comportamentelor morale în situații de viață reale

 la vârste mai mari (perioada pubertății și a adolescenții) → principala sarcină

educativă constă în extinderea, consolidarea și rafinarea conștiinței morale

 trecerea de la influenţele externe (modelate social) la cele interne (sistemul moral

internalizat) implică activitatea pedagogică competentă a cadrelor didactice din
învățământul preuniversitar
 BIBLIOGRAFIE

1. Almond G., Verba S. Cultura civică. Atitudini politice şi democraţie în cinci naţiuni (trad.).
Bucureşti: Editura DU Style, 1996.
2. Andrutsos H., Sistem de morală. Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1947, 320 p.
3. Ausubel D. P., Robinson F. G. Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică
(trad.). Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1981, 999 p.
4. Bontaş I. Pedagogie. Bucureşti: Editura All, 1995, 315 p.
5. Cucoş, C. Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice (ediţia a II-a). Iaşi: Editura Polirom,
2009, 376 p.
6. Cucoș, C. Pedagogie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită). Iaşi: Editura Polirom, 2014, 536 p.
7. Dewey J. Democrație și educație. O introducere în filosofia educaţiei (trad.). Bucureşti: Editura
Didactică și Pedagogică, 1972, 338 p.
8. Häring B. Liberi e fedeli in Cristo. Teologia morale per preti e laici (3a edizione). Roma: San
Paolo Edizioni, 1987, 1876 p.
9. Hubert R. Traité de pédagogie générale. Paris: Presses Universitaires de France, 1965, 687 p.
10. Huszar T. Morala și societatea (trad.). Bucureşti: Editura Politică, 1967, 283 p.
11. Rocca G. Conştiinţă, libertate şi morală. Răspunsuri date tinerilor şi educatorilor. Iaşi: Editura
Sapientia, 2012, 158 p.
12. Römelt J. Libertà, responsabilità, conscieza. Roma: Accademia Alfonsiana, 1993.
13. Silistraru N. Valoarea morală a pedagogiei populare moldoveneşti. Chişinău: Editura Hyperion,
1992.