Proiect didactic

Aria curriculară: Om şi societate

Clasa: a IX-a
Unitatea de învăţământ:
Data:
Profesor:
Unitatea de învăţare: Raționamente cu propoziţii compuse
Subiectul: Raționamente deductive cu propoziții compuse
Competenţe generale:
 Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese
din viaţa reală
 Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de
dezvoltare
Competenţe specifice:
 să identifice, în diferite contexte, anumite tipuri de argumentare formulate în limbaj natural sau formal

 să întemeieze critic propriile argumente şi raportarea critică la argumentele altora, în diferite situaţii de comunicare

1
Forme de organizare a activităţii:
frontală
individuală

Resurse:
Metode şi tehnici didactice:
expunerea, problematizarea, conversaţia, exerciții
Mijloace didactice:
tabla, creta, caiete, pixuri, fişe de lucru
Bibliografie:
Logică şi argumentare, Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corvin, Deva, 2005
Teodor Stihi, Introducere în logica simbolică, Editura ALL, București, 1999
Gheoghe Enescu, Tratat de logică, Editura Lider, București, 1997

2
 Desfăşurarea activităţii
Etapele lecţiei Activitatea profesorului consilier Activitatea elevilor Tehnici de instruire Evaluare
(metode, mijloace didactice,
forme de organizare a
activităţii)
Moment organizatoric Face prezentările. Se prezintă şi sunt atenţi Conversaţia Iniţială
Se stabilesc condiţiile favorabile la profesor.
desfăşurării activităţii.
Pregăteşte materialul didactic. Activitate frontală
Reactualizarea cunoştinţelor Le cere elevilor să-și amintească conectorii Răspund întrebărilor Conversaţia, problematizarea
învăţate anterior logici (negația, conjuncția, disjuncția, profesorului.
implicația, echivalența) .
Activitate frontală,
activitate individuală
Captarea atenţiei Anunţă subiectul lecţiei: ”Raționamente Notează titlul lecţiei în Expunerea Formativă
Anunţarea temei şi a deductive cu propoziții compuse” şi îl caiet. Problematizarea
obiectivelor notează pe tablă. Prezintă obiectivele Sunt atenţi la explicaţiile
urmărite. profesorului.
Activitate frontală

Dirijarea învăţării
Oferă un exemplu, arătând cum pot fi Îşi notează în caiet Expunerea, explicaţia Formativă
utilizate propozițiile compuse în construcția informaţiiile expuse de
unor argumente, raționamente, inferențe. profesor. Sunt atenţi la
Exemplu: ”Dacă înveți bine la limba și explicaţii. Răspund la
literatura română, atunci vei obține note întrebările ce le sunt
bune la această disciplină. adresate.

3
Nu ai obținut note bune la limba și literatura Îşi notează în caiete
română. explicaţiile profesorului. Activitate frontală
------------------- Activitate individuală
Nu ai învățat bine la limba și literatura
română.”

Acest raționament se transpune în logica

propozițiilor compuse [(p→q)&-q] →-p.
După cum se poate observa, premisele sunt
legate între ele prin conjuncție, iar
concluzia este implicată de premise.
Anumite forme de argumentare sunt uzuale.
Potrivit numărului de premise, se disting
două mari categorii de argumente deductive
cu propoziții compuse:
1. Raționamente (argumente, inferențe)
deductive cu două premise, care se împart
în:
a) ipotetice:
modus ponendo-ponens (modul afirmativ
afirmativ)
p→q
p
q

modus toledo tolens (modul negativ

negativ)
p→q
-q

4
 -p
Profesorul oferă exemple pentru fiecare
mod în parte.
b) disjunctive: modus ponendo tolllens
(modul afirmativ negativ)
pWq
p
-q

modus tollendo ponens (modul negativ

afirmativ)
pWq
-p
q

pVq
-p
q

2. Argumente deductive cu trei premise

(dileme):
a) dilema constructivă
b) dilema distructivă.

Validitatea acestor inferențe deductive cu

propoziții compuse reiese în primul rând
din definițiile date principalilor operatori

5
propoziționali sau conectori logici. De
exemplu, în cazul inferenței ipotetice
modus ponendo ponens este evident că în
măsura în care antecedentul unei implicații
este adevărat, pentru a avea o implicație
adevărată, este necesar să se afirme
adevărul consecventului.
Oferă exemple pentru fiecare caz în parte și
verifică validitatea argumentelor prin
metoda matriceală (metoda tabelelor de
adevăr) care presupune același algoritm ca
în cazul calculului logic prin intermediul
căruia se putea pune în evidență tipul
formulelor din logica propozițiilor
compuse. Argumentul fiind valid, dacă nu
există nici o linie (o combinație de valori de
adevăr) pe care premisele să fie adevărate,
iar concluzia, falsă. În caz contrar, adică
dacă există o linie de acest gen, argumentul
nu este valid.
Exemplu:
[(p→q)&p]→q

[(p → q) & p] → q
1 1 1 1 1 1 1
1 0 0 0 1 1 0
0 1 1 0 0 1 1
0 1 0 0 0 1 0

6
Asigurarea feed-back-ului Solicită câţiva elevi pentru a rezolva Răspund la solicitările Dezbaterea Sumativă
exerciţii la tablă. profesorului. Problematizarea

Activitate individuală
Activitate frontală

Încheierea lecţiei. Aprecieri Mulţumeşte elevilor pentru participare. Fac aprecieri legate de Activitate frontală Sumativă
generale. Face aprecieri legate de activitate. activitate.