Colegiul Economic Mangalia

Profesor: IX-a A, B profesionala

Elevi:

CURRICULUM ADAPTAT

Disciplina: Logica argumentare și comunicare

Clasa a IX-a

Anul școlar 2021-2022

 ARGUMENT

Integrarea elevilor cu C.E.S. în şcoala publică este o consecinţă  a unei teze

elaborate în anul 1988 de UNESCO şi care a stat ulterior la baza  Directivelor de
acţiune ale Conferinţei Mondiale a Educaţiei Speciale de la  Salamanca.  Procesul a
continuat la Conferinţa UNESCO de la Jomtiem, Thailanda (1990), unde s-a adoptat
principiul educaţiei pentru toţi. În Declaraţia de la Salamanca se preciza că şcoala
incluzivă reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de
discriminare, un mijloc care creează comunităţi şcolare primitoare pentru toţi.
Ca urmare a acestei organizări complexe şi a structurii eterogene a
colectivelor şcolare sunt necesare şi în clase unele măsuri speciale organizatorice
(săli multifuncţionale, materiale suport etc.), dar şi măsuri de diferenţiere şi adaptare
curriculară, precum şi instrumente adaptate de evaluare. Adaptarea curriculară
presupune un curriculum diferenţiat pentru elevii cu C.E.S., o adaptare personalizată
pentru fiecare elev cu C.E.S. În acest sens adaptarea curriculară selectează acele
cunoştinţe care pot fi accesate de elev raportat la specificul funcţiilor sale psihice,în
special cele ale gândirii , atenţiei, limbajului, memoriei etc.
Analizând particularităţile specifice procesului de învăţare a copiilor cu
diferite tipuri de deficienţă, se ajunge la concluzia că una dintre calităţile esenţiale
ale curriculum-ului şcolar vizează un grad cât mai mare de flexibilitate, astfel încât
să permită fiecărui copil să avanseze în ritmul său şi să fie tratat în funcţie de
capacităţile sale de învăţare.
Educaţia integrată îi va permite elevului cu C.E.S. să trăiască alături de
ceilalţi elevi, să desfăşoare activităţi comune, dobândind abilităţi, indispensabile
pentru o viaţă cât mai apropiată de cea normala, pentru o adecvată inserţie socială.
Cu certitudine, elevii cu dificultăţi de învăţare au nevoie de ajutor în vederea
adaptării, integrării şi devenirii lor ca şi ceilalţi elevi – cu succese şi insuccese, cu
realizări şi ratări dar şi cu rezultate încurajatoare.
COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor

de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală
2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii
problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul
diferitelor grupuri
4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în
schimbare
5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii

VALORI ŞI ATITUDINI

Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de

predare-învăţare a disciplinei Logică, argumentare şi comunicare au la bază şi
promovează următoarele valori şi atitudini:
• participarea la viaţa socială fundamentată pe opinii şi acţiuni întemeiate
• disponibilitate şi interes pentru comunicare, în general, pentru comunicarea
• încredere în abilităţile proprii de comunicare
• relaţionare pozitivă cu ceilalţi
• coerenţă
• gândire critică
• capacitatea de a lua decizii întemeiate pe argumente
• independenţă în gândire şi în acţiune
 COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

Competențe specifice Conținuturi

1.2. Identificarea structurii unui Argumentarea şi structura
argument, a elementelor componente şi a argumentării; analiza logică a
relaţiilor dintre acestea (termeni, argumentelor
propoziţii, raţionamente) • Termenii: - caracterizare generală
1.3. Folosirea corectă a unor forme şi (definire)
operaţii logice (definirea şi clasificarea) - raporturi între termeni
în contexte situaţionale diferite (teoretice • Propoziţii categorice: - caracterizare
şi practice) generală (definire, structură)
2.2. Construirea unor argumente în - tipuri de propoziţii categorice
vederea susţinerii unui punct de vedere - raporturi între propoziţii
sau a unei soluţii propuse pentru categorice
rezolvarea unor situaţii problemă • Raţionamente: - caracterizare generală
(definire, structură)
- tipuri de raţionamente
• Definirea şi clasificarea
- caracterizare generală
- corectitudine in definire
1.4. Identificarea, în diferite contexte, a Tipuri de argumentare
unor tipuri de argumentare formulate în • Deductivă:
limbaj natural sau formal - silogismul (caracterizare generală,
1.5. Dezvoltarea unor tehnici de figuri, legile generale ale silogismului
argumentare şi de comunicare, în vederea - demonstraţia
învăţării pe parcursul întregii vieţi
2.3. Întemeierea critică a propriilor
argumente şi raportarea critică la
argumentele altora,
 SUGESTII METODOLOGICE

Pentru formarea competenţelor specifice, se recomandă folosirea unor activităţi de

învăţare care să conducă la:
• dobândirea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: gândire critică, utilizare
de informaţii, comunicare adecvată în spaţiul social;
• exersarea unor deprinderi de ordin cognitiv, cum sunt: analiza, sinteza, compararea, clasificarea,
rezumarea;
• exersarea argumentării în diferite situaţii de comunicare;
• aplicarea unor algoritmi, reguli şi principii în scopul folosirii informaţiei în cadrul disciplinei,
precum şi valorificarea acestora în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice specifice vieţii
reale; în acest mod, studiul disciplinei se constituie într-un instrument cu valoare generală pentru
orice demers de tip raţional.
Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor şi să permită
valorizarea pozitivă a acestei experienţe.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Din perspectiva
demersului educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a
evaluării continue, formative. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare,
recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul,
autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului
elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe:
- corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară;
- valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
- recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în
contexte non-formale sau informale;
- utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare.

5
6