PROGRAM DE CONSILIERE EDUCAȚIONALĂ PRIVIND PREVENȚIA

DIFICULTĂȚILOR SOCIO-EMOȚIONALE ÎN ȘCOALĂ

Lucrarea cuprinde trei mari capitole:

CUPRINS
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I - Orizonturi teoretice sau drumul adolescentului către sine 8
I.1 Consilierea- delimitări conceptuale 8
I.1.1. Caracteristicile consilierii 11
I.1.2. Obiectivele consilierii psihopedagogice 12
I.1.3. Rolul consilierii în activitatea educativă 15
I.2. Formarea și dezvoltarea personalității 26
I.3. Scurtă introducere în psihologia vârstelor 29
I.3.1. Adolescența- în statistici și studii recente 29
CAPITOLUL II - Prezentarea cercetării pedagogice intitulată “experimentarea / implementarea programului de
onsiliere educațională privind prevenția dificultăților socio-emotionale în școală” 36
II.1.1. Designul cercetării 36
II.1.2. Cadrul teoretic al cercetării 36
II.1.3. Delimitarea temei / problemei de cercetare. Context general 37
II.1.4. Scopul cercetării 37
II.1.5. Ipoteza cercetării 38
II.1.6. Variabilele cercetării 38
II.1.7. Lotul de subiecţi 39
II.1.8. Metodogia, instrumentele cercetării 41
II.1.8.1. Ancheta pe bază de chestionar 41
II.1.9. Prezentarea rezultatelor 43
II.1.10. Fidelitate şi validitate 57
II.1.11 Interpretarea preliminară a rezultatelor cercetării 61
CAPITOLUL III - Program de Consiliere Educațională privind prevenția dificultăților socio-emotionale în Colegiul
Economic Mangalia: soluții, proiecte, terapii, exercițiul inteligenței emoționale 63
III.1.1. Rolul paleativ al activitatilor de consiliere educațională în prevenirea dificultăților socio-emoționale
ale adolescentilor 63
III.1.2 Tipuri de programe cu caracter therapeutic 64
CONCLUZII 74
Considerații generale asupra temei: regândirea școlii prin puterea exemplului 77
Reflexii privind programul de masterat 78
BIBLIOGRAFIE 80
Argument

În ultimii ani, statisticile psihologilor, ale sociologilor și ale asistenților sociali au devenit îngijorătoare:
ele indică adolescenții, tinerii adulți, dar și copii de 7-10 ani au dificultăți din ce în ce mai mari în a se adapta
a stabili relații cu ceilalți. În încercarea de a se echilibra emoțional tinerii ai apelează, de multe ori la consumul şi traficul de
droguri. Constanţa este parte din această realitate: Conform rezultatelor Studiului privind consumul de tutun, alcool şi droguri în
rândul elevilor din învățământul liceal din Județul Constanța, 8% dintre elevi au declarat că au consumat cel puțin o dată în viață un
drog, 4,4% au declarat un astfel de consum în ultimul an, iar 2,2% în ultima lună, cele mai mari prevalențe ale consumului fiind
observate în rândul băieților

De la sondajele oficiale s-au aplicat teste psihologice în rândul adolescenților din Colegiul Economic Mangalia. S-a constatat
necesitatea elaborarii unui program de cosiliere educațională privind prevenția dificultatilor socio-emotionale în școală.
Scopul final : elaborarea unui plan aplicabil necesităților Colegiului Economic Mangalia. Soluțiile trebuie sa-i ghideze in alegeri.

Cpitolul I Orizonturi teoretice sau drumul adolescentului către sine

Consilierea psihopedagogică este un proces complex ce descrie relaţia interumană de ajutor dintre o persoană specializată,
consilierul, şi o altă persoană care solicită asistenţă de specialitate, clientul (Egan, 1990).
Există mai multe forme de consigliere
 Informaţională- oferirea de informaţii pe domenii/teme specific
 Educaţională- oferă repere psihoeducaţionale pentru sănătatea mentală, emoţională, fizică, socială şi spirituală a
copiilor şi adolescenţilor
  De dezvoltare personală- vizează formarea de abilităţi şi atitudini care permit o funcţionare personală şi socială
flexibilă şi eficientă în scopul atingerii stării de bine;
 Suportivă- oferirea de suport emoţional, apreciativ şi material;
 Vocatională- dezvoltarea capacităţii de planificare a carierei;
 De criză- asistarea psihologică a persoanelor aflate în dificultate;
 sihopedgogică – asistarea şi/sau consilierea elevilor şi personalului didactic
Consilierea psihopedagogică în şcoală trebuie să fie “unitatea a trei secvenţe
operaţionale: diagnostic-constatativă, formativ-profilactică şi terapeutică-recuperatorie” (Golu, P.,1993). Consilierea
psihopedagogică se fundamentează pe teoria umanistă a lui Carl Rogers (1961)
. Obiectivele consilierii psihopedagogice
Scopul fundamental al consilierii psihopedagogice îl constituie funcţionarea psihosocială optimă a persoanei.

PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI A STĂRII DE BINE

DEZVOLTAREA PERSONALĂ
PREVENŢIA
RELAŢII POZITIVE CU CEILALŢI
AUTONOMIE
CONTROL
SENS ŞI SCOP ÎN VIAŢĂ
DEZVOLTARE PERSONALĂ
Consilierea psihopedagogica trebuie sa conduca la:
Conştientizarea propriilor probleme
  Eliminarea disconfortului
 Obţierea unei imagini de sine autetice
 Acceptarea de sine
 autodepasire
Adolescența, 12- 20 de ani, este perioada caracterizată de mari schimbări atât la nivel fizic cât și la nivel psihic. Este considerata cea
mai vulnerabila etapa a vietii
Dezvoltarea psihică este cel puțin la fel de importantă ca și dezvoltarea fizică. Adolescenții par lipsiți de resursele necesare pentru a
face față exigențelor vieții cotidiene, sunt instabili în ceea ce privește sentimentele, sunt în dezacord cu autoritățile

CAPITOLUL II
Prezentarea cercetării pedagogice intitulată “Experimentarea/implementarea programului de consiliere educațională privind
prevenția dificultăților socio-emotionale în școală”

Această lucrare de cercetare are ca finalitate aplictă și crearea în Colegiul Economic Mangalia a unui program special de consiliere
educațională pentru elevi, profesori și părinți care să ajute la prevenirea ori depășirea crizelor identitare de către copii, adolescenți și
tinerii adulți.
Lucrarea de faţă este o e cercetare pedagogică combinată, de tip constatativ-experimental
Tema cercetată se referă la eficienţa sporită a programenlor de consiliere în dezvoltarea socioemoţională a adolescenților.
. Designul cercetării
În această a doua secțiune a lucrării, ce are un caracter aplicat și pe alocuri tehnic, fiind structurată în doua mari subcapitole: pe
de o parte interpretarea rezultatelor testelor cantitative și pe de altă parte interpretările calitative aferente scopul este acela de a
descoperi la ce comportamente de risc se expun tinerii. Voi identifica sistemul de cauze care-i determină să se expună riscului fizic și
psihic extrem.
scopul demersului prezentlei analize, am avut în vedere două coordonate, atât eficientizarea reușitelor școlare ale elevilor de la
Colegiul Economic Mangalia, cât și optimizarea strategiilor utilizate în vederea motivării lor.
Obiectivele cercetării se concretizează în:
 Identificarea comportamentelor de risc la care se expun elevii Colegiului Economic Mangalia
 Identificarea problemelor de adaptare ale elevilor adolescenți
 Identificarea principalilor factori de stres și anxietate ale adolescenților din Colegiul Economic Mangalia
 Identificarea categoriilor de factori motivaţionali care influenţează participarea elevilor la programele de prevenție
propuse
 Configurarea profilului de competenţă psihosocială a unui tânăr puternic și motivat
Teza va cuprinde trei mari capitol: in prima parte este fixat cadrul conceptual și metodologic, ipotezele de la care porneste cercetarea
si ce instrumente de cercetare și analiză sunt utilizate. In aspectele teoretice clasice de dezvoltare psihologică a vârstelor s-au luat in
cosniderare lucrari consecrate: Daniel Goleman (Inteligența Emoțională, 2017), William Dikel, (Sănătatea mentală a elevului. Ghid
pentru personalul didactic, 2015), Tinca Crețu (Psihologia Vârstelor, 2017), Irina Holdevici (Elemente de psihoterapie, 1997) și
Gabor Mate (Hold on to your kids, 2019, AB). Finalitatea va fi constituirea unui corp de factori protectivi necesari în prevenția
dificultăților socio-emoționale la vârsta adolescenței
Partea a doua a lucrării are un caracter aplicat-tehnic fiind structurată în doua mari subcapitole: interpretarea rezultatelor
testelor cantitative și calitative cu scopul de a descoperi la ce comportamente de risc se expun tinerii. Care sunt posibilitatile ca școala
și comunitatea să-și schimbe oarecum viziunea clasică de furnizor de cunoaștere și să vină în ajutorul tinerilor prin acțiuni pluralist-
terapuetice, dar și de prevenire a oricăror dezechlibre
Precizarea necesară ce trebuie făcută: chestionarele și testele folosite în construirea bazei tehnice a cercetării au fost elaborate de
specialiști în domeniu
1. Chestionar drog help
2. Chestionarul pentru depresie al lui Beck ( Cottraux, 2003, p 215)
3. Instrumente de evaluare a consumului de alcool și droguri: AUDIT, MAST, CAGE, DAST 1
4. Chestionar care testeaza consumul de droguri si alcool elaborat de Mihai Copaceanu
Partea finală cuprinde plan de soluții aplicabile în Colegiul Economic Mangalia privind proiectele, activitățile și tipurile de consiliere
multidisciplinare necesare prevenirii comportamentelor de risc.

1
preluate de pe site-ul oficial http://www.umfcv.ro/CCOP-alcoolism-audit
CERCETAREA

II.1.1. Designul cercetării. CADRUL TEORETIC

Lucrarea de faţă este o e cercetare pedagogică combinată, de tip constatativ-experimental
Tema cercetată se referă la eficienţa sporită a programenlor de consiliere în dezvoltarea socioemoţională a adolescenților. Educația
socio-emițională a devenit o etichetă generală sub care sunt reunite programe de educare a caracterului, de prevenire a violenței, a
agresivității, de prevenire a conumului de droguri și programe de disciplină școlară. Prin introducerea în activitatea didactică a unor
proiecte de dezvoltare a abilităților emoționale și de comunicare, se declanşează acţiuni de consiliere pedagogică și psihologică ale
căror rezultate sunt înregistrate şi prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o au.
Răspunsurile sunt cert, temeinic, argumentat ştiinţific la această întrebare pornind de la prezumția că majoritatea elevilor care au
participat la cercetarea propusă de mine s-au arătat interesați să discute cu un consilier educativ despre faptul că orice prevenție este
mai utilă decât situația unui tratament.
Scopul cercetării
În încercarea de a formula scopul demersului prezentulei analize, am avut în vedere două coordonate, atât eficientizarea
reușitelor școlare ale elevilor de la Colegiul Economic Mangalia, cât și optimizarea strategiilor utilizate în vederea motivării lor: dacă
îi ajutăm pe copii să își îmbunătățească conștiința de sine și încrederea în sine, să-și controleze emoțiile și impulsurilor supărătoare și
să-și dezvolte emaptia pentru a asigura creșterea performanței acesteia la nivelul motivării/ automotivării și autorealizării.
Adolescența este o vârstă la care totul se întâmplă pentru prima dată, iar psihologii o consideră cea mai bulversantă perioadă din viața
unui om. Despre generația actuală, numită și “generația Z” cercetările spun că sunt mai stresați, mai depresiviși mai obsedați de
examene decât oricare altă generație precedent. Este și motivul pentru care solicită explicit ședințe de terapie cu psihologul școlar sau
cu profesorul consilier. Anxietatea socială, frica de eșec, teama de a nu fi acceptați, de a nu se regăsi printre cei din jurul lor produc
adevărate traume. Din acest punct de vedere, terapia sau programele de prevenire a dezechilibrelor socio-emoționle trebuie să se
canalizeze pe validarea întrgii game de emoții ale tinerilor și de asemenea să aibă ca scop să le arate că nu există tragedie care să nu
poată fi depășită.
Obiectivele cercetării se concretizează în:
 Identificarea comportamentelor de risc la care se expun elevii Colegiului Economic Mangalia
 Identificarea problemelor de adaptare ale elevilor adolescenți
 Identificarea principalilor factori de stres și anxietate ale adolescenților din Colegiul Economic Mangalia
 Identificarea categoriilor de factori motivaţionali care influenţează participarea elevilor la programele de prevenție
propuse
 Configurarea profilului de competenţă psihosocială a unui tânăr puternic și motivat
Importanţa ce trebuie acordată educației pentru viață a adolescenților, identificarea strategiilor de motivare acestora, și nu în
ultimul rând, constanța și coerența utilizării lor au determinat să desfăşurăm cercetarea pedagogică, plecând de la întrebarea: cum pot
să dezvolte elevii o personalitate sănătoasă dacă ei nu reușesc să privească viața decât cu proprii lor ochi, dacă nu pot să se pună în
locul celuilalt și dacă au un minim de apărare emoțională
. Ipoteza cercetării
Se prezumă că identificarea contextului motivațional favorabil dezvoltării socioemoționale a elevilor adolescenți de nivel
liceal, reprezintă o variabilă a eficienței și îmbunătățirii reușitelor academice măsurabile. Elevii careși cresc nivelul conștiinței și
stimei de sine, care-și consolidează zona emoționlă vor fi capabili să practice ascultarea și purtarea de discuții pentru a rezolva conflict
și vor găsi soluții la orice conflict interior sau exterior pe modelul WIN-WIN.
Variabilele cercetării
Variabila dependentă: nivelul situațional al elevilor faţă de experimentarea stărilor de anxietate socială, depresie,
comportament de risc şi gradul în care anumite de elemente de consiliere psihologică se pot transpune în promovarea sănătății
mentale.
Variabila independentă: aplicarea unui set de instrumente pentru depistarea factorilor motivaționali care pot avea ca rezultat
constituirea unui set minimal de resurse necesare pentru ca adolescenții din Colegiul Economic Mangalia să facă față exigențelor vieții
cotidiene.
Lotul de subiecţi
Cercetarea s-a efectuat pe un lot format din 110 elevi de la Colegiul Economic Mangalia nivel liceal pe o periodă de 28
săptămâni (noiembrie 2018- aprilie 2019).
La studiu au participat elevi din clasele a IX-a – a XII-a.
INFORMAȚII GENERALE DESPRE LOT
 Cercetarea desfășurată în cele 28 săptămâni poate fi caracterizată ca fiind de tip investigativ-constativ („urmăreşte
investigarea empirică a unor realităţi prin utilizarea de metode ştiinţifice specifice sau provenite din alte domenii conexe câmpului
educaţional în vederea cunoaşterii şi optimizării acestuia”) (Neacșu, I., 2014, b, p.28), ”presupune verificarea unor relaţii cauzale între
fenomenele şi aspectele cercetate, descoperirea unor legităţi care guvernează procesul educational
Metodogia, instrumentele cercetării

Mi-am propus să identific instrumentele-remediu necesare pentru a preveni prin consiliere și programe de dezvoltare
emoțională dezechilibrele ce pot apărea la nivelul personalității elevilor din școala mea. În același timp am în vedere și asigurarea
atributelor- stimulativ și pozitiv climatului organizațional, ce a atras după sine anumite observații ce au determinat intervenții ale
managerilor, cu scopul identificării celor mai potrivite strategii de motivare, de automotivare și a satisfacerii nevoilor de autorealizare
a resursei umane elevi.
În demersul investigativ constatativ, am utilizat ca metodă principală de cercetare ancheta pe bază de chestionar, ancheta pe
bază de interviu completată de focus-grup, precum și metode statistic-matematice, în faza înregistrării rezultatelor chestionarului.
Ancheta pe bază de chestionar
Pentru colectarea datelor cercetării, de cea mai mare importanţă este instrumentul anchetei, chestionarul. Am folosit mai
multe tipuri de chestionar validate științific și anume:
- Instrumentul de bază al cercetării se edifică într-un amplu set de întrebări, 131 itemi, Chestionar pentru tineri: Efectele pe
termen scurt ale consumului de substanțe. (Copăceanu, 2019). Chestionarul e structurat în mai multe secțiuni și face parte
 dintr-o amplă cercetare pentru a descoperi modul în care adolescenții răspund emoțional la situațiile reale de viață pe care
le experimentează. Print-o structurare coerenta ansamblul vizează:
1. Întrebări legate de consumul de tutun 10 itemi
2. Întrebări legate de consumul de alcool 30 itemi
3. Înterbări legate de consumul de substanțe intersize ( droguri, medicație neprescrisă) 30 itemi
4. Întrebări legate de dependența de internet și rețelele de socializare 10 itemi
5. Întrebări legate de jocurile de noroc 5 itemi
6. Întrebări legate de relaționările cu părinții, familia, prietenii, anturajul 10 itemi
7. Întrebări ce vizează sexualitatea 10 itemi
8. Întrbări legate de experimentarea stărilor emoționale negative: tristețe, anxietate, depresie 20 itemi
9. Întrbări legate de experimentarea stărilor abuzive și expunerea la riscuri 5 itemi
10. Întrebări legate de utilitatea consilierii psihologice, a programelor terapeutice în vederea găsirii remediilor și a
prevenției 1 item.
Toate întrbările au fost corelate cu ipoteza cercetării astfel încât să conducă la indicatori utili depistării problemei, să fie clare
şi accesibile celor cărora se adresează, să li se poată răspunde simplu şi fără echivoc. S-au folosit întrebări / itemi cu „răspuns închis”
(posibilitatea alegerii răspunsurilor din mai multe variante oferite), cu „răspuns liber / deschis” (cel chestionat formulează un răspuns
în termeni proprii, interpretându-şi singur poziţia).
Alte instrumente de testare utilizate:
- Instrumente de evaluare a consumului de alcool (AUDIT, CAGE, DAST – HTTP//WWW.UMFCV.RO/CCO-
alcoolism-audit
- Testul de screening pentru detectarea consumului de droguri DAST- drug, abuse screening test (Gavin, Ross, Skinner,
1989)
 - Chestionarul pentru depresie Beck, varianta prescurtată 13 itemi (Cottraux, 2003)
- Scala de atitudini și convingeri (DiGiusepe, R., Leaf, R., Exner, T., şi Robin, M. (2007). Această metodă și
instrumentul implicit au fost utilizate pentru toți subiecții, marcând la nivelul contactului direct cu subiecții ceea ce ar putea să îi
motiveze, aspecte care îi nemulțumesc sau îngrijorează, posibile strategii pe care psihologul sau profesorii ar putea să le practice, în
vederea obținerii motivației pentru performanță. Datele obținute prin chestionar au fost relevante pentru cercetare și pentru progresul
vizat de investigație, dar nu suficiente, fiind completate prin alte tipuri de metode. Chestionarele aplicate celor 110 de subiecți au
generat o paletă de răspunsuri care statistic indică un fenomen complex al cărui consecințe afectează deopotrivă elevul, școala,
comunitatea. Toate aceste structuri sociale trebuie să devină funcționale pentru a asigura intervenția specializată acolo unde este cazul.
De asemenea individualizarea și personalizarea strategiilor să fie adaptabile grupului extins al liceului cu implicarea activă a elevilor, a
părinților și a membrilor comunității din care școala face parte. Adulții sunt primii responsabili în corectarea fenomenelor și lor le
revine sarcina de a aduce echilibrul în viața tinerilor pentru că de la ei vor învăța să fie responsabili pentru ceea ce fac sau nu.
Cercetarea mea are și un scop alternativ sporirea conștientizării care ar trebui să genereze schimbări de atitudine, prevenirea și
combaterea comportamentelor de risc.

Investigând cu ajutorul chestionarului am ajuns la următoarele concluzii statistice:

-40 % din cei chestionați fumează, majoritatea provin din familii cu cel puțin un fumător, dar numai 9% se consideră dependenți de
nicotină.

Figura II.5 Vârsta la care se înregistrează

primul consum de tutun
 Figura II.6 Mediul familiei și fumatul

Figura II.7. Dependența de nicotină

La întrebările legate de utilizarea internetului 36% declară ca petrec mai mult de 6 ore pe zi, iar 17,5% mai mult de 8 ore pe
zi. 60% folosesc internetul ca mijloc de socializare și comunicare și doar 10% pentru lectură sau informare. 70% se declară anxioși
față de ideea de a sta neconectați mai mult timp, de asemenea, viața lor fără rețelele de socializare ar fi mult mai stresantă. Îngrijorător
este și faptul că 47% se consideră dependenți de folosirea internetului și a telefoanelor. Frecvența cu care vizitează aplicații precum
Instagram și Facebook arată că realitatea autentică a adolescenților se construiește de fapt în mediu virtual. Validarea prietenilor
necunoscuți este un factor important de evaluare a relațiilor sociale.

Figura II.8.

Figura II.9

Figura II.10
La răspunsurile
privitoare la practicarea
jocurilor de noroc cei chestionați se
arată puțin interesați de astfel
de activități. 90% au jucat ocazional
și nu au o problemă în această privință. Doar 16 % dintre respondenți își asumă că au pierdut bani mai mult decât au prevăzut la jocuri
de tip păcănele.

Figura II.11
Răspunsurile cu
privire la consumul de alcool prezintă
însa procentaje îngijorătoare:
27,3% au consumat alcool în
cantități mari, sub infleunța
anturajului, după cum declară, mai
devreme de vârsta de 15 ani. Acest
aspect indică mai cu seamă faptul că
societatea nu conștientizează
pericolul la care se expun adolescenții și continuă să vândă produse alcoolice celor care nu fac dovada împlinirii vârstei legale.
Figura II.12
51% dintre adolescenți spun că au
abuzat de alcool la petreceri. 11%
recunosc că au avut probleme de sănătate
grave din cauza consumului abuziv și
au ajuns în situația a fi spitalizați. 9% dintre
respondenți recunosc că și familiile din care
provin sunt consumatoare de alcool peste media firească. Un respondent la chestionar corespunde profilului dependentului de alcool
și consideră că are nevoie de ajutor în gestionarea situației. De asemenea printre 3 respondeți consideră că au fost abuzați sau au
abuzat sub influența alcoollui, iar 5 adolescenți că au practicat comportamente sexuale sau alte situații în afara legii, fiind sub influența
consumului abuziv. Majoritatea participanților consideră consumul de alcool o distracție și nu iau această problemă ca fiind ceva
serios din punctul de vedere al sănătății mentale ori fizice.

Figura II.13

Figura II.14
Întrebările din
chestionar dedicate
consumului de droguri sau a
altor substanțe halucinogene
aduc cu ele răspunsuri deloc
îmbucurătoare. De luat în seamă
tendința contradictorie a
răspunsurilor, ceea ce indică
încercarea respondenților de a ascunde acest tip de practică.
Doar 8% declară că au consumat sau că sunt consumatori de marijuana sau/ și alte droguri, dar 15 % declară că au practicat ocazional
consumul la petreceri. 26% din cei 110 consideră benefică legalizarea consumului de marijuana. 5% consideră că atunci când au
abuzat de droguri au vrut în mod conștient să-și facă rău. Un singur respondet se declară dependent de substanțe halucinogene, dar
consideră că poate rezolva singur această problemă. Dacă ar avea probleme cu drogurile doar 20% ar declara ca s-ar adresa părinților
și 25% s-ar adresa unui specialist
Figura II.15 Tipuri de
substanțe consumate
Figura II.16 Grafic al
incidenței la consum
Setul de itemi legat de relațiile
sexuale indică următoarele date
statistice:
- debutul vieții
sexuale are loc
în medie la vârsta
de 16 ani

Figura II.17.
- 35% dintre pesoanele de sex feminim
chestionate nu au fost vreodată la o consultație
ginecologică

Figura II.18
 - 29% dintre respondentele care și-au început viața sexuală declară că s-au expus riscurilor, practicând relații sexuale cu risc
sub influența alcolului
- majoritatea respondenților recunosc că ocazional nu folosesc mijloace de protejare în relațiile sexuale, mai ales când au
consumat alcool sau alte substanțe
- 3 respondenți se simt ori s-au simțitit șantajați emoțional după ce au întrținut relații sexuale ocazionale
- 30% au primit conținuturi media cu caracter sexual și uneori practică sextingul
- doua răspunsuri face referire clară la faptul că respundentul a fost forțat, abuzat să întrețină relații sexuale sub influența și
a alcolului și a drogurilor

Figura II.19
Am lăsat pentru partea finală datele în puncte procentuale ce marchează răspunsurile legate de stările emoționale confuze
pentru că în aceastea mi se par cu adevărat importnte:
- Mai mult de 50 % dintre adolescenții participanți la proiectul de cercetare s-au simțit excluși sau abuzați fizic/ psihic în
diverse medii
- 21% acuză că au stări de tristețe profundă pe care o asociază cu depresia

Figura II.20
- 30% au probleme cu odihna și somnul
- 18% se declară triști și plictisiție mereu, nemulțumiți de școală, familie sau prieteni
- În 8 răspunsuri găsim concluzia că ar fi fost mai bine dacă ar fi murit, 22 dintre cei chestinați recunosc ca au gânduri
suicidale, 7 răspunsuri care susțin că au avut deja o încercare de a-și lua viața. 5% dintre cei chestionați recunosc că și-au
provocat singuri rău: acte de automutilare, ingerare abuzivă de droguri sau medicamente, 4%. La întrebările cu răspuns în
completare adolescenții susțin că au episoade dese când se simt complet deznădajduiți, demoralizați și stau izolați perioade
îndelungate.
 Figura II.21 Frecvența gândurilor suicidare
- Un procent de 72% consideră ca terapia le este necesară și ar prefera ședințe on line. De asemenea 100% și-au arătat
curiozitatea și disponiblitatea de a participa la proiecte de dezvoltare personală și de echilibrare emoțională.

Figura II.22
Comparând datele colectate între ele pot
conchide că: mai mult de jumătate din tinerii
chestionați au consumat abuziv alcool sau alte
substanțe în ultimele 6 luni ale anului curent. Incidența
de consum a crescut o dată cu vârsta, scorurile cele mai mari fiind înregistrare în jurul perioadei de 17 ani. Înregistrările în rândul
elevilor Colegiului Economic Mangalia indică un procentaj ce depășește 40% în ceea ce privește practicarea la un moment dat, a
comportamentelor de risc cu scopul de a scăpa de o teamă sau de anxietate. Îngijorătoare apar și declarațiile cu privire la umilirea în
public sau în grupul cărora se declară fideli. Stările negative reclamate sunt: axietatea socială, frica paralizantă de eșec, teama de a nu
fi etichetat, teama de a nu fi umilit, teama de a nu fi acceptat în grupuri cu valori similare. Marea majoritate a elevilor din liceul pe
care îl manageriez ar găsi eficient și un program de consiliere psihopedagogică on line.

Figura II.24
Coroborând rezultatele specifice obținute prin cercetarea de față cu rezultatele statistice efectuate la nivel național de
specialistul Mihai Copăceanu pot remarca în profilul tinerilor noștri adulți dezechilibre emoționale profunde. Cercetătorul sibian oferă
următoarele date cantitative la un număr de 10000 de respondenți:
1. 49.3% dintre cei acre au completet același chestionar, au avut gânduri depressive;
2. 47% dintre adolescenți nu folosesc mijloace sigure de protecție în relațiile sexual;
3. aproape 100 de adolescente au declarat că au fost agresate sub infulența abuzului de alcool sau substanțe, dar nu specifică tipul
agresiunii;
4. 35% au fumat marijuana cel puțin ocazional
5. 5. 28.4% au fost la psihoterapie
6. dacă ar avea probleme cu drogurile doar 25.5% s-ar adresa părinților
7. 7. 90% s-au îmbătat cel puțin o dată ajungând în stare de incoștiență
Pentru întărirea concluziilor am solicitat sprijinul psihologului școlar care a aplicat suplimentar două chestionare-Scala de
depresie Beck și Scala de atitudini și convingeri, unor elevi care frecventează în mod constant cabinetul terapeutului și care au
participat la studiul de bază. Metodologic e necesar de făcut următoarele precizări:
- Chestionarul Beck (A. T. BECK & Colab) indică profunzimea subiectivă a depresiei care dă o estimare cantitativă a intensităţii
simptomatologiei subiective a depresiei.

Fidelitate şi validitate
Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală) care arată măsura în care acesta măsoară ceea ce se spune că măsoară. Altfel
spus, validitatea se referă la măsura în care inferenţele pe care le facem pornind de la rezultatele obţinute la un test sunt corecte
(Messick, 1995). Validitatea de conţinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testului/scalei pentru a vedea dacă ei acoperă un
eşantion reprezentativ al domeniului pe care dorim să îl măsurăm.

La studiu au participat în total 110 subiecţi adolescenți din Colegiul Economic Mangalia. Subiecţii au fost incluşi în studiu pe
bază de voluntariat, în urma unor anunţuri publice făcute de diriginții claselor. Pentru participarea persoanelor cu vârste sub 18 ani s-a
cerut acordul unui părinte sau tutore legal. Datele statistice oferite reflectă şi faptul că unii dintre participanţii la studiu au omis sau
refuzat să ofere informaţii complete sau au dat răspunsuri contradictorii. Pentru validarea și verificarea ipotezelor anchetei și pentru
elaborarea unor concluzii cât mai fidele realității din instituția de învățământ pe care o conduc, am folosit ca instanță finală și metoda
interviului. Din cei testați, 25 de participanți au fost intervievați de psihologul școlar. Folosirea interviului ca tehnică de cercetare în
ştiinţele socioumane duce, aşadar, la stabilirea relaţiilor dintre variabile şi la verificarea, testarea ipotezelor. Acesta se deosebeşte de
comunicarea verbală obişnuită prin simplul fapt că informaţia este dirijată de către cel ce conduce ancheta-interviu.
În cercetarea de faţă, interviurile au fost conduse și integrate prin interpretare în ansamblul cercetării de către psihologul Colegiului
Economic Mangalia. Din poziția de cercetător am aplicat interviuri elevilor membri ai onsiliului Școlar al Elevilor. Participanții din
această etapă au oferit informaţii generale despre ceea ce familia, mediul, școala le impută ca neajunsuri, ce îi demotivează sau ce
aspecte i-ar ajuta să devină mai motivați și mai orodonați. Elevii au răspuns deschis, concluzionând că doar un climat pozitiv,
prietenos, dar și competitiv îi poate determina să se formeze în mod armonios. Participarea la proiecte de dezvoltare personală care să
vizeze formarea și dezvoltarea unor competențe și abilități în domeniul educației sociale și emoționale reprezintă în acest moment o
necesitat, pe care inițial ca profesor cu experiență am intuit-o, dar care acum mi se dezvălui ca fiind mai mult decât importanta. De
aceea programul de consiliere si educație socio-emoțională pe care îl voi dezvolta se va axa ape o latură terapeutică, dar ți pe o latură
instrumentală, anume crearea unor ample context pentru ca depreinderile socio-emoționale să se dezvolte la adolescenți în mod
oportun. Scenariile de lucru vor conține exerciții de ascultare și dialogare într-o manieră care să producă rezolvarea unor conflicte,
tehnici de convingere și de exprimare persuasivă, lecții de psihologia vârstelor pentru părinți și cursuri specializate pentru profesori.
Toate acestea pentru a crea un cadru motivațional indispensabil dezvoltării.

Sintetizând, au rezultat următoarele răspunsuri:

a) Confuzia și nesiguranța adolescenților sunt relaționate cu presiunea procesului de dezvoltare
b) Adolescenții testează dacă sunt capabili să se comporte precum un adult; depinde mult ce model de adult doresc să imite
c) De multe ori practică comportamente excessive pentru a-și testa limitele ale lor, dar și ale celorlați
d) Își formează un model al ideii de libertate
e) Refuză să gândească că parte din comportamnetele lor sunt lipsite de autocontrol și că, tocmai acest fapt este un indiciu al
subdezvoltării
 f) Consideră că stilul lor de viață este specific vârstei cu scopul integrării în anturaj. La acest capitol am sesizat evaluările lor
contradictorii: vor să fie adolescenți înțeleși în specificul vârstei, justificându-si anumite neputințe din acestă perspectivă
și, totodată suferă frustrări complexe dacă nu sunt considerați adulți
g) Se declară extrem de stresați de sarcinile zilnice și invocă idea că atitudinea “riscantă” de coping, îi ajută să depășească
dificultățile zilnice
h) Realitatea de zi cu zi li se pare cu toate acestea banală și preferă realitatea virtuală. Redau mai jos pe scurt un mic pasaj
dintr-un interviu cu o elevă pe care o vom numi Ana în mod generic pentru a păstra confidențialitatea datelor:
“Cea mai mare frică a mea este decoenctarea de la net. Sistemul nostru de educativ ne obligă, într-o formă sau alta, să luăm niște
decizii foarte devreme, când nu suntem prea maturi. Un exemplu este liceul, când trebuie să îți alegi profilul. Cum pot să știu ce vreau
la 13-14 ani? Viața la vârsta asta se întâmplă pe perioade foarte scurte, și tu îmi ceri să mă văd pe un plan foarte îndepărtat. La fel și
la facultate. Asta e doar una dintre presiuni. Cu taote astea mă enervează când părinții sunt intruzivi și vor să mă sfătuiască în
deciziile mele. Am vârsta la care opiniile trebuie spuse și aplicate. Lucrurile ni se întâmplă pentru prima dată. E perioada când dai
cu bărbia de bordură de mai multe ori. Din cauza asta, mulți o consideră un eșec, când, de fapt, e cea mai bună perioadă în care poți
încerca orice, fără să fii certat pentru că ai încercat. Pe de altă parte, poți să experimentezi cât vrei, pentru că nu ai un serviciu, nu
trebuie să duci bani acasă. Ești încă suficient de copil cât să poți să te joci. Și ce dacă eu mă joc încă? Asta înseamnă că părinții să
decidă pentru mine? Am avut dorința de a merge la psiholog pentru a mi se pune niște întrebări pe care eu nu mi le pun. Și să îmi
trezesc niște părți ale creierului care nu au funcționat în rezolvarea unor probleme. Vreau să fiu conștientă cum se întâmplă lucrurile
cu mine, să învăț anumite metode de a gestiona situațiile. Generația mea e foarte stresată, de pildă, că, dacă te duci la baie să te speli
cinci minute, pierzi automat cinci minute pe telefon. În cinci minute, statistica spune că sunt 100 de postări pe care eu nu mai apuc să
le văd, ceea ce mă face să cred că am pierdut toată ziua. Când, de fapt, nu am făcut asta. E o frică de a nu afla ce se întâmplă în
afară", explică Ana.
 Din acest scurt pasaj se observă gradul de confuzie decizional al unui adolescent de 16 ani: deciziile i se pare greu de luat, dar
consideră că părinții nu ar trebui să intervină în alegerile ei; de asemenea viața zilnică cu îndatoririle ei i se pare factor de stres, dar
simplul fapt de a pierde niște postrări creează panică. Majoritatea celor care au fost intervievați au subliniat rolul puternic pe care il au
părinții în dezvoltarea anumitor tipuri de comportamente și atitudini. De exemplul elevii fumători au în familie cel puțin un fumător
ceea ce a determinat ca părinții să fie permisivi față de acest comportament și nu s-au opus când într-o formă sau alta au aflat că
proprii copii fumează. Deducem de aici că factorii sociali și familiali au rol de influență în dezvoltarea personalității adolescentului
mai mult decât mediul școlar. Respondenții au subliniat ideea că și-ar dori ca și părinții lor să participe la sedințe cu psihologul sau
împreună cu ei la sesiuni de dezvoltare personală.
Răspunsurile la cercetarea de tip anchetă au două variabile comune:
- dezvoltă comportamnte de abuz și risc deosebit sau au probleme de adaptare emoțională și înțelegere de sine, mai ales
adolescenții care provin din medii familiale permisive sau din familiile separate, în care părinții nu se mai înteleg sau sunt
divorțați.
- majoritatea recunosc că influența cea mai mare asupra lor o are grupul din care fac parte și că practicile de comportament
din interiorul grupului, la petreceri sau în cadrul altor adunări se deosebește radical de ceea ce fac atunci când sunt singuri
sau în mediul mai sigur al familiei. Conduitelor lor de grup sunt de cele mai multe ori în opoziție cu ceea ce ei cred de fapt
că e corect și normal.
Tipuri de programe cu carater terapeutic
Urmând studii consacrate în domeniu pot spune ca programele de prevenire și terapie ce pot fi aplicate sunt multe. Cercetările, dar și
analiza răspunsurilor elevilor au demenostrat efectul poztiv însemnat al psihoterapiei individuale ți de grup și al cursurilor de
dezvoltare personală. Terapiile pot fi clasificate în intervenții comportamentale și noncomportamentale. (Dikel, 2015, p.373).

Programe de consiliere integrate:

Academia de bine
„Învățarea integrată. Pregătiți-mă pentru viață!” Scopul este sprijinirea părinților, dar și a profesorilor pentru a folosi metode
creative de cunoaștere, intercunoaștere și dialog cu proprii copii.

Pregătiți pentru viață!

Adolescenții consilieri

Dependenți în liberate

Themis, drumul către umanitate.

Abilități de viață la preadolescenți/adolescenți - prevenirea consumului de droguri.

Bullying-ul – risc pentru consumul de droguri
Adolescență fără droguri și violență
CONCLUZII

În realizarea acestei lucrări mi-am propus să evidenţiez rolul necesar și pozitiv pe care îl au proiectele și activitățile de
prevenire și consiliere a dezechilibrelor emoționale, a comportamentelor de risc la elevii adolescenși și care sunt condițiile care fac
posibilă o dezvoltării socio-emoţionale echilibrată.
Adolescenții/ tinerii adulți dobândesc cunoştinţe despre emoţii, comportamente dezirabile/indezirabile, reguli de convieţuire
în grup, de socializare, mai mult din grupuri și anturaj decât din medii sigure precum familia sau școala și e de preferat ca ei să poată
gândi crtic și obiectiv aspra a ceea ce este bines au rău pentu ei.
Aceste activităţi propuse de mine vor permite abordarea globală a cunoaşterii sinelui, propriilor gânduri, emoţii, ducând la dezvoltarea
unei stări emoţionale stabile şi la formarea unei conduite morale în care subiectul să nu-și piardă libertatea, deminitatea, integritatea.
 Lotul experimental a fost compus din 36 de elevi, 20 băieți și 16 fete. Graficul de mai jos indică modul în care aceștia au
evoluat după ce au participat o lună la activitățile propuse în programul de prevenție:

II. 29. Graficul privind

rezultatele obţinute de elevi în
dezoltarea competențelor
emoționale
Desfăşurarea acestui tip de
activităţi conduce la creşterea implicării
sociale şi a
interesului pentru interacţiune, ajutând
adolescenții să înveţe în relaţia cu alţii,
familie, colegi, profesori. Consider
că proiectele care vizează laturi atât de
complexe pe lângă oportunităţile experiențiale oferite elevului îi implică și în activităţi specifice în care să aibă posibilitatea să
ghideze-și efectiv comportamentul pe al lor sau pe al altor colegi, dezvoltând astfel abilităţile sociale şi emoţionale Experimentul
efectuat mi-a permis să observ formele de manifestare a sociabilităţii, a altruismului, a empatiei ca trăsături de personalitate ce se
dezvoltă în noi permanent.
Lucrarea de faţă oferă doar câteva sugestii de astfel de activităţi care pot fi adaptate sau îmbunătăţite, în funcţie de problemele
apărute sub directa supraveghere a psihologului școlar. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere faptul că dezvoltarea abilităţilor
sociale şi emoţionale sunt doar o faţetă a dezvoltării personalității şi trebuie cultivate în mod sistematic prin activităţi organizate
special în acest scop, dar care să aibă o legătură directă cu celelalte aspecte ale pesonalității.
 II.30 Graficul privind
progresul pe parcursul
experimentului
Corelând datele proprii cu
cele din literatura de
specialitate consultată, pot
susţine cu suficient temei
că ipoteza de lucru adoptată a
fost pe deplin justificată că,
într-adevăr utilizarea unui
program de prevenire a
dificultăților emoționale care
să implice factori multipli
este mai mult decât necesar. Elevii s-au arătat interesați, unii chiar pasionați de această nouă abordare. Ei au identificat următoarele
îmbunătățiri la nivelul atitudinii lor generale:
 o adaptare mai rapidă la un program stabilit și aprecire pozitivă a ceea ce până atunci considerau o rutină plictisitoare,
 disponibilitatea de a-și dezolta abilităţile de a relaţiona cu cei din jurul lui;
 creşterea încrederii în forţele proprii;
 înţelegerea necesităţii de a respecta unele reguli;
 gestionarea emoţiilor proprii (reglare emoţională)
Educația are o sarcină mai nobilă decât psihologia sau psihiatria clinică. Acestea se ocupă de omul bolnav încercând să-l redea pe el
însuși propriei demnități. Educația, în schimb se ocupă să formeze omul sănătos. Cu cât educația pe care o oferim va fi mai eficientă,
cu atât își vor găsi mai puțin loc psihiatria și psihologia clinică în societate.
Reflexii privind programul de masterat
Competenţele dobândite pe parcursul derulării masterului, au avut o contribuţie importantă în realizarea temei de cercetare. În
special, pentru capitolul destinat studiului experimental o contribuţie implicită directă a avut-o modulul Metodologia cercetării în
educaţie. Datorită participării la cursurile şi seminariile acestui modul am reuşit să urmez paşii corecţi necesari pentru a duce la bun
sfârşit cercetarea. Pe baza informaţiilor obţinute şi studiind literatura de specialitate am reuşit să asamblez toate informațiile într-un
mod concis și consistent și astfel am ajuns să cunosc mai bine particularităţile dezvoltării psihice ale elevilor, acest lucru fiind
indispensabil pentru o abordare a temei în concordanţă cu particularităţile de vârstă corespunzătoare perioadei adolescenței.
Parcurgerea m-a ajutat să înţeleg şi să definesc mai bine conceptele: inteligenţă emoţională, dezvoltare emoţională, învăţarea socială,
dezvoltarea empatiei, formarea ataşamentului, conduită emoţională. Pe baza studierii literaturii de specialitate am reuşit să stabilesc
comportamentele fişei de observaţie pe care am folosit-o peparcursul experimentului, în concordanţă cu particularităţile de vârstă ale
elevilor. O contribuţie implicită indirectă a avut modulul Metodologia procesului educativ. Prin intermediul cursurilor şi seminariilor
acestui modul am exemplificat diferite tipuri de activităţi care mai apoi au reprezentat un punct de sprijin în proiectarea activităţilor pe
care le-am desfăşurat pe parcursul experimentului. Prin activităţile desfăşurate la cursurile şi seminariile am analizat comunicarea din
perspectiva diverselor modele, cu referire la situaţii de comunicare concrete din mediul educaţional din grădiniţă, acest lucru
favorizând elaborarea, cadrului teoretic privind specificul relaţiilor interpersonale din grădiniţă. De asemenea, prin participarea la
cursuri şi seminare am reuşit să identific şi să aplic soluții de optimizare a relatiilor interpersonale pe diverse paliere, în cadrul
cercetării pe care am desfăşurat-o. Totodată, derularea acestui program de masterat mi-a oferit şi alte oportunităţi, cum ar fi:
îmbunătăţirea muncii în echipă prin îndeplinire unor sarcini în grup; mi-a permis să observ activitatea altor cadre didactice și a
consilierului educative în special, ceea ce a dus la îmbogăţirea experienţei personale; mi-am dezvoltatmulte competenţe tehnice,
privind: tehnoredactarea documentelor, elaborarea hărţilor conceptuale, utilizarea unor platforme de e-learning; m-a ajuta în
dezvoltarea limbajul de specialitate şicapacitatea de a comunica audienţei de specialişti şi nespecialişti rezultatele proiectelor. În
cadrul acestui, am beneficiat de atenta îndrumare a unor profesori de înaltă clasă şi calitate profesională, care au răspuns cu
promtitudine ori de câte ori le-am solicitat ajutorul, oferindu-ne informaţiile şi indicaţiile necesare pentru finalizarea cu suscces a
lucrării de disertaţie.