Alexandru Lăpuşneanul

de Costache Negruzzi

Negruzzi este creatorul nuvelei istorice româneşti. Nuvela Alexandru

Lăpuşneanul a fost publicată în primul număr al revistei Dacia Literară în anul 1840.
Nuvela lui Negruzzi este o capodoperă, o culme neîntrecută până în prezent. In scrierea
acestei nuvele Negruzzi s-a inspirat din scrieri vechi, mai ales din cronica lui Grigore
Ureche. De aici a luat informaţia despre întoarcerea lui Lăpuşneanul împotriva dorinţei
marilor boieri şi episodul uciderii celor 47 de boieri. Cercetările recente pun în lumină
faptul că Lăpuşneanul nici nu a fost un domn atât de crud; în realiate nici nu au omorât
47 de boieri şi că mai aspră era soţia sa. Vinovat de acestă deformare este însă cronicarul
Ureche. Important însă este, că pornind de la sumare date istorice, Negruzzi -prin talentul
şi imaginaţia sa- a reuşit să creeze o ficţiune credibilă.
Nuvela înfăţişează întâmplări din a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul
Structura nuvelei: nuvela este alcătuită din patru părţi, fiecare având un moto
semnificativ.
1. Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu! - ilustrează hotărârea lui Lăpuşneanul de a
ocupa tronul împotriva dorinţei marilor boieri
2. Ai să dai sama, doamnă! - sunt cuvintele rostite de văduva unui boier şi
adresate doamnei Ruxandra, ca o ameninţare pentru crimele înfăptuite de soţul ei
3. Capul lui Moţoc vrem! - exprimă nemulţumirea poporului din cauza
numeroaselor dări şi din cauza asupririi boiereşti
4. De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu! - sunt cuvintele lui
Lăpuşneanul, care, revenit la realitate, îi ameninţă pe cei care voiau să-l călugărească.
Nuvela are o compoziţie echilibrată şi a fost asemănată cu a celor patru acte ale
unei drame. Astfel expoziţia o reprezintă sosirea lui Lăpuşneanul în Moldova, intriga:
acţiunile domnitorului îndreptate împotriva marilor boieri, punctul culminant: uciderea
celor 47 de boieri şi a lui Moţoc, iar deznodământul este moartea lui Lăpuşneanul.
Alexandru Lăpuşneanul este un personaj complex, alcătuit din lumini şi umbre,
asemenea oamenilor adevăraţi. Cruzimea domnitorului este motivată istoric şi psihologic:
el îi pedepseşte pe marii boieri, care îşi doreau puterea şi pentru că îl trădaseră în prima
domnie. Scopul politicii sale este centralizarea puterii în mâinile domnitorului împotriva
tendinţelor marii boierimi. Cuvintele lui Lăpuşneanul sunt memorabile, exprimând
hotărâre şi o voinţă de fier.
Chiar de la început domnitorul dovedeşte vederi progresiste, înaintate, răspunzând
boierilor: Voi mulgeţi laptele ţării, dar a venit vremea să mulg şi eu pre voi!
Pentru a se răzbuna, domnitorul se preface, simulează împăcarea cu marii boieri.
De asemenea şi-l apropie pe Moţoc. Totuşi violenţa şi cruzimea lui depăşesc la un
moment dat limitele normalului în scena uciderii boierilor şi a alcătuirii piramidei de
capete. În caracterizarea personajului Negruzzi notează gesturi, mimica, comportarea,
replica: -Bine aţi venit boieri, zise Lăpuşneanul, silindu-se a zâmbi…; …răspunse
Lăpuşneanul, a cărui ochi scânteiară ca un fulger…
Şi celelalte personaje sunt bine caracterizate (şiretenia mitropolitului, care îi
sugerează doamnei Ruxandra să-şi otrăvească soţul, fără ca el să se implice).
 Pentru prima oară în literatura română Negruzzi caracterizează personajul
colectiv: mulţimea adunată sub zidurile palatului.

Explicare titlu
Titlul, este alcatuit dintr-un substantiv propriu, care in sens denotativ indica o
personalitate istorica, domnitor al Moldovei fiind detronat prima oara datorita tradarii
boierilor si care s-a intors a doua oara la tron, impunandu-se cu ajutor strain. In sens
conotativ, titlul surprinde personajul pricipal al operei, tipul de domnitor crud, despot si
tiran, caracterizat prin disimulare si o buna cunoastere a psihologiei umane. Folosirea
acestui nume in titlu indica o trasatura a nuvelei istorice
Este nuvela pentru este o opera epica in proza, avand dimensiuni intre a povestirii si a
romanului in care conflictul este puternic, iar accentul cade pe conturarea personajului.

Orice nuvela istorica prezinta urmatoarele particularitati. Tema de inspiratie este

trectului neamului. Numele operei este dat de personajul principal, fiind o figura
marcanta de domnitor sau de boier, in jurul acestuia gavitand alti boieri uneltitori. Se
realizeaza o intriga complexa care duce la un final neasteptat.

Modurile de expunere prezente in acest text sunt dialogul, descrierea si naratiunea.

Dialogul are rolul de a marca replicile personajelor si conturarea caracterizarii prin
limbaj. Descrierea are rolul de a expune toate trasaturile personajelor si imprejurimilor,
pentru a oferi cititorului o imagine cat mai ampla asupra actiunii. Naratiunea are rolul de
a organiza actiunea cu ajutorul unui narator obiectiv sau subiectiv si ajuta la
caracterizarea personajelor.

Limbajul operei este foarte complex deoarece gasim cuvinte arhaice, populare,

regionalisme. El are rolul de aprezenta cu exactitate timpul istoric. Avem ca si exemple
“Moldavia”, “monastirea”, “lespezi”, “mesii”, “vornic”, “pre”, “ocarati”, “ferte”.

Concluzie

Avand in vedere aceste caracteristici, opera “Alexandru Lapusneanul” de Costache

Negruzzi este o nuvela istorica romantica.