Eseu psihologia educatiei

Proiectul are ca suport cartea Psihologia educatiei scrisa de Dorina Salavastru , capitolele
Comunicarea didactica si Violenta in mediul scolar.
Comunicarea este un concept vital in definirea si analizarea relatiilor interumane , avand
numeroase scopuri precum cel informational, social sau emotional. Multiple teorii au vizat acest
aspect al oricarei societati , afirmand inevitabilitatea comunicarii ca mod de transmitere a
mesajelor verbale sau non-verbale catre receptori. Astfel , s-a reusit o sistematizare disjunctiva a
principalelor trasaturi ale comunicarii : digitala (verbala informatii) si analogica(gesturi,
atitudine, postura), fiind de asemenea caracterizate de complementaritate , oferind complexitate
discursului.
Diversitatea canalelor, situatiilor, codurilor permite numeroase moduri de clasificare a
comunicarii , insa cele mai des intalnite au ca si criterii numarul interlocutorilor si relatiile
dezvoltate intre acestia : intrapersonala, interpersonala, de grup, publica si de masa.
Comunicarea didactica face parte din sfera comunicarii educationale si are ca scop modelarea
personalitatii, modului de percepere si asimilare a informatiilor, precum si de adoptarea unor
atitudini si aptitudini adecvate.
Adesea in momentele unei comunicari pot aparea situatii contradictorii care se pot concretiza in
atitudini de convingere sau de persuasiune. In relatiile de tipul profesor elev cei doi interocutori
se intampla sa sustina pareri distincte legate de un anumit subiect, de aceea explicatiile trebuie sa
prezinte un rationament logic, argumentat informational si stiintific. Scopul conflictelor de opinie
este de a solutiona o problema , nu de a impune o opinie, astfel ideile ar trebui sa fie caracterizate
de obiectivitate si claritate. Dezbateriile intre elevi si profesori au rezultate benefice precum
evolutia intelectula si informationala si deprinderea de a sustine discursuri pertinente .
In momentul in care transmiterea opiniilor nu se definitiveaza intr-o idee unitar acceptata se
poate trece foarte usor la discursuri de tip persuasiv. Astfel , de la statutul de egalitate a
interlocutorilor se produce un decalaj iar individul cu informatii sau tehnici superioare reuseste
in final sa schimbe convingerile celuilalt/celorlalti participanti. In mediul educational se practica
deseori argumentul fortei prin impunerea unor idei sau atitudini neargumentate ci impuse cu
ajutorul sentimentului de teama. In astfel de situatii scopurile conflictului de opinie sunt anulate
deoarece elevul accepta informatiile doar cu scopul de a evita repercursiunile .

Conceptul de noutatea argumentului introdus de A. Vinokur si E. Burnstein faciliteaza

persuasiunea prin suprindere, inovatie si inventivitate. Prin aceasta modalitate elevul devine
fascinat de discursul prezentat, in special daca exista si activitati interactive care sa il tina
concentrat. Figura profesorului nu trebuie sa implice frica ci seductie caci aceasta ii aduce putere
in transmiterea informatiilor si acceptarea lor ca fiind corecte.
Relatiile dintre profesori si elevi sunt destul de fragile deoarece pot deveni tensionate si scopul
educational poate sa fie grav afectat. Pedagogia angajamentului este o modalitate prin care
perceptia interactiunii se schimba din tensionata intr-o relatie favorabila. Numeroase studii au
dovedid ca prin folosirea amenintarilor usoare prin care se lasa o libertate mai mult sau mai putin
reala motiveaza elevul sa reactioneze favorabil .
Contextul scolar al unui grup majoritar omogen , cu elevi cu aproximativ aceleasi capacitati
intelectuale si aceleasi interese comune, este privit ca unul dintre cele mai favorabile cadre care
sustine evolutia educationala. Insa si in acest sistem apar obstacole precum oboseala elevilor,
dezorganizarea, modul eronat de a folosi codurile si canalele comunicarii.
Autoritatea cognitivita se resimte in relatia profesor elev dar si intre elevi. Nivelul de pregatire al
elevilor difera de la individ la individ si discrepantele care se evidentiaza pot avea deseori un
efect motivational care sa-i impulsioneze sa depuna mai mult efort . De asemenea , profesorul
trebuie sa controleze constient modul de transmitere a informatiilor si sa se adapteze auditoriului
cu scopul ca acestia sa isi creeze o imagine cat mai corecta despre subiectul si sa asimileze un
procent cat mai mare din mesajul transmis. Pentru a verifica impactul si calitatea mesajului
transmis si a modului de accepare ar trebui sa exista doua feed-back-uri care sa valideze
productivitatea activitatii educationale.
Astfel, cea mai importanta persoana care are autoritatea si mijloacele necesare sa faca sistemul
educational cat mai functional este profesorul. Acesta trebuie sa aiba o capacitate mare de
adaptabilitate, un comportament care sa genereze incredere si deschidere si sa transmita cat mai
clar si corect informatiile pe care le detine.
Un alt aspect care vizeaza deopotriva comunicarea profesorului cu elevii dar si implicarea
acestuia in relatiile dintre ei este violenta in mediul scolar. Conceptele de agresivitate si violenta
sunt majoritar corelate insa primul termen enumerate este considerat deobicei ca o manifestare
aceptabila, cu centru de interes interior , spre deosebire de violenta care afecteaza direct sau
indirect, fizic, psihic sau emotional persoane sau obiecte.
Violenta este o notiune variabila si des subiectiva , in special perceputa foarte diferit de elevi in
functie de gradul personal de subiectivitate. Profesorul trebuie sa medieze si sa remedieze
situatiile conflictuale pentru a pastra cadrul scolar unul favorabil invatarii. Acesta este pe langa
un transmitator de mesaje si un reprezentant al codului moral care trebuie sa ii ghideze pe elevi si
carora sa le impuna indirect un comportament acceptabil in societate.

Indivizii care prezinta un comportament agresiv trebuie intelesi si acceptati . Acestia au nevoie
de ajutor si de intelegere pentru ca majoritatea reactiilor violente au fundamente in frustari
acumulate din diverse motive . De asemenea , un alt stimulent al violentei este incalcarea
regulilor . Dorinta de afirmare si de atragere a atentiei este des intalnita in comportamentul
elevilor, poate chiar datorita sistemului de invatamant(Romania) care are tendinte de
uniformizare. Un profesor trebuie sa ia in considerare nevoile elevilor si sa aprecieze calitatile
fiecaruia.
Pentru a evita tendintele de incalcare a regulilor elevii trebuie sa fie angrenati in elaborarea lor ca
sa le se ofere posibilitatea de a fi partial in control asupra unui mediu in care se dezvolta o
perioada mare de timp. Pedeapsa este o varianta ultima care trebuie aplicata in cazurile in care
comportamenul violent persista .
Multe din reactiile violente pot avea sa aiba si motive familiale deoarece in unele situatii
profesorul trebuie sa completeze implicarea parintilor,. Acest lucru nu este usor de realizat insa
este vital pentru a sustine evolutia corecta si completa. Un psiholog sau un psihopedagog poate
sa suplineasca astfel de lipsuri.
In concluzie , majoritatea elevilor au nevoie de atentie mult mai multa decat ar putea sa ofere o
relatie stricta profesor-elev . De aceea cadrul didactic trebuie sa iasa din sfera sa de actiune in
domeniul informational si sa se implice empatic in raport cu scolarii pe care ii are in atentie ca
acestia sa se dezvolte ca niste persoane responsabile, cu un cod moral bine definit si cu un bagaj
informational bine stabilit.

Bibliography
Salavastru Dorina Psihologia educatiei
Iasi , Editura Polirom , 2004
Capitolele Comunicarea didactica (pag 173-227) si Violenta in mediul scolar
(pag 257-277)