Universitatea din Craiova

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

(DPPD)

Programul de formare psihopedagogică, nivelul I

postuniversitar

Disciplina Didactica specializăriiAn universitar 2019-2020,

sem. I

STUDENT: RADULESCU PETRU-MIHAIL

1

I. Metodologia didactică sau a instruirii cuprinde totalitatea metodelor şi a procedeelor

utilizate în activităţile de predare-învăţare-evaluare, precum şi condiţiile, criteriile, exigenţele de
valorificare a acestora. Metoda (gr. metha = către, spre; gr. odos = cale, drum) reprezintă, într-o definiţie
simplă, drumul, calea comune parcurse de către profesor şi elevi, cu scopul atingerii obiectivelor.

Clasificarea metodelor de instruire se poate face în funcţie de mai multe criterii, aşa cum
se poate observa şi în clasificarea următoare:

Criteriul Categorii de metode

Istoric -tradiţionale

-moderne

Sfera aplicabilităţii -generale

-particulare (speciale)

Modul de prezentare a informaţiilor -verbale

-concret – intuitive

Gradul de activizare a elevilor -pasiv-expozitive

-active

-interactive

Rolul didactic dominant -de predare

-de consolidare

-de verificare

Strategia de învăţare -algoritmice

-euristice

Forma de organizare -de învăţare individuală

-de predare-învăţare în grupuri

-de învăţare frontală

Tipurile de învăţare -prin receptare

-prin descoperire
 -prin acţiune practică

-prin creaţie

II.Metode clasice si moderne

Din perspectiva criteriului istoric, metodele de instruire pot fi împărţite în metode clasice şi
metode moderne de instruire.

În predarea religiei se folosesc atât metode clasice, cât şi metode moderne, activ-participative. În cadrul
lecţiilor metodele clasice trebuie să se îmbine armonios cu cele moderne, care pun în acţiune nu doar
memoria ci şi imaginaţia şi gândirea elevilor.

Avantajele metodei clasice:

- asigură însuşirea, într-un timp relativ scurt, a unui volum mare de cunoştinţe -
comoditatea utilizării lor, atât pentru profesori, cât şi pentru elevi - valorificarea
lor se poate realiza cu resurse materiale puţine - conversaţia didactică,
demonstraţia, lucrul cu manualul

Dezavantajele metodei clasice:

- predomină aspectele teoretice, în defavoarea celor practice aplicative; -

cunoştinţele însuşite nu au aplicabilitate, nu sunt operaţionale
- antrenează, în special motivaţia extrinsecă a elevilor

Avantajele metodei moderne:

- se îmbină eficient informativul cu formativul -

promovează o învăţare activă, conştientă -stimulează cooperarea, colaborarea între elevi -antrenează
capacităţile metacognitive ale elevilor, stimulează autocontrolul, autoevaluarea

- dezvoltă gândirea (operaţiile superioare ale acesteia), imaginaţia - permit

formarea unor competenţe care să le permită elevilor să de descurce în situaţii practice concrete

Dezavantajele metodei moderne:

- necesită un consum energetic, psihic, fizic mai mare

- necesită un timp mai mare pentru valorificarea lor în practică şi obţinerea unor rezultate
vizibile.

III.Folosirea metodei clasice cat si a metodei moderne la ora de religie

 Cele doua metode de predarese pot folosii de exemplu pentru o lectie despre "Crearea lumii si
a omului". Predarea și învățarea Religiei în școală este, fără îndoială, un proces complex care angajează
într-un dialog al sufletelor profesorul de Religie și elevii săi și în care calitatea actului educațional se
împletește într-un mod armonios și firesc cu binecuvântarea lui Dumnezeu.

In primul rand rostirea sau intonarea rugăciunii este pentru elevi poate momentul cel mai intim
și mai formativ al orei de religie. Este clipa în care ei părăsesc alte preocupări și realizează aceeași
activitate la inceputul orei. In urmatoarea etapa, as
stabilii regulile de lucru, as asigura ambianta clasei si as face ca ora de religie sa fie cat mai interactiva si
dinamica pentru elevi, pentru a le stimula dorinta de a cunoaste istoria aparitiei noastre, este momentul
în care tânărul se preocupă de marile probleme ale vieții, cum ar fi rostul vieții omului pe pământ.

Prin folosirea celor doua metode, copii isi dezvolta capacitatea si libertatea de exprimare,
atentia, gandirea, imaginatia,capacitatea de ascultare activa.

Elevii îşi vor explica reciproc modul în care au inteles lectia, de exemplu, pentru elev este
drumul pe care acesta îl parcurge de la necunoaştere la cunoaştere, calea care îl conduce de la o
cunoaştere mai puţin profundă spre una mai adâncă.

De asemenea, predarea conţinuturilor este necesar să se facă astfel încât învățarea elevilor să nu
fie una mecanică, ci elevii să poată reflecta asupra noțiunilor însușite, să le aplice în viața de zi cu zi. Prin
aceste ore în care credinţa nu se predă şi nu se învaţă din perspectiva îmbogăţirii culturii generale a
elevilor, sufletul tinerilor este deschis spre a cunoaşte iubirea lui Dumnezeu.

Deşi metodele moderne, active sau interactive sunt considerate a avea mai multe avantaje decât
cele clasice, totuşi trebuie să precizăm că nu trebuie neglijate nici cele clasice. Folosite raţional, integrate
corect în lecţie, ele pot fi la fel de eficiente ca şi celelalte.

2
I Evaluarea reprezintă o componentă esenţială a procesului de învăţământ, alături de predare şi
învăţare. Spre deosebire de concepţia tradiţională, didactica actuală reconsideră relaţia mai veche
dintre predare şi învăţare văzute ca activităţi legate între ele şi evaluarea, privită ca activitate distinctă,
propunând un model care priveşte cele trei activităţi fundamentale ca fiind interrelaţionate, aflate
într-o permanentă interdependenţă. Altfel spus, predarea, învăţarea şi evaluarea alcătuiesc triada
activităţilor didactice esenţiale, indispensabile formării şi modelării personalităţii elevilor. În plus, în
prezent, dată fiind complexitatea problematicii evaluării, multitudinea aspectelor generale şi
particulare, atât sub aspect teoretic, cât şi practic, pe care aceasta le implică, ea a dezvoltat o teorie
specifică, aflată în continuă expansiune, respectiv teoria şi metodologia evaluării.

II Metoda de evaloare-PROIECTUL

Este o lucrare scrisă care are la bază o cercetare teoretică sau teoretico-practică amplă şi
de durată; - Elaborarea lui durează de la câteva zile la câteva săptămâni sau luni; -Forma finală (sau
rezultatele lui) a acestuia este prezentată public în faţa colegilor / clasei.

Avantaje: - stimulează capacităţi de căutare, documentare, investigare;

- incurajează formarea unor capacităţi de muncă independentă; - dezvolta
atentia distributiva a elevului

Dezavantaje: -uneori, durata prea mare a elaborării proiectului poate fi un factor de demotivare;
-absenţa
unui feed-back imediat

III Posibilele erori/distorsiuni care pot apărea dacă folosim metoda 'Proiectul'

Proiectul reprezintă o colecție de informații, pe care elevul le obține prin investigații individuale
sau în grup, prin cercetarea unor materiale diferite. Acesta reprezintă și o modalitate de evaluare pe o
perioadă mai îndelungată de timp, care reflectă evoluția elevului pe mai multe planuri. Prin utilizarea
acestei metode alternative de evaluare, elevul devine parte integrantă a sistemului de învățare și
evaluare și își poate urmări gradual calitățile, defectele, plusurile și minusurile pe care le are. Pe de altă
parte, părinții află ce pot face concret copii lor și care aste atitudinea acestora față de o anumită
disciplină de învățământ. Proiectul reprezintă:
- „cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-i urmărească progresul – în plan
cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval mai lung de
timp (un semestru sau un an şcolar);
- un „acord” între elev şi profesor, care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze;
- rezolvarea sarcinilor necesită resurse mai mari de timp şi resurse materiale; -
facilitează erorile de învăţare; - unii
membrii ai grulului nu-şi realizeză sarcinile, membrii grupului preluându-le pentru a finaliza proiectul;
- profesorul nu
evaluează în întregime rezultatele.