Hari de Contur I Axe Cronologice La Is PDF

Alina Felea • Adrian Dolghi• Viorica Negrei
HĂRȚI DE CONTUR ȘI AXE CRONOLOGICE

la istoria românilor și universală.
Epoca modernă
Reprezentarea timpului istoric

şi orientarea în spaţiu
Clasa a XI-a
Chișinău, 2014
I. REVOLUȚIA ENGLEZĂ III. REVOLUŢIA FRANCEZĂ
I. Timpul istoric I. Timpul istoric
1. Numeşte şi datează trei evenimente ce reflectă confruntarea dintre rege și Parlament 1. Numeşte şi datează trei evenimente referitoare la desfășurarea Revoluţiei Franceze.
A.______________________________________________________ - _____________ A.______________________________________________________ - _____________
B. ______________________________________________________ - _____________ B. ______________________________________________________ - _____________
C. ______________________________________________________ - _____________ C. ______________________________________________________ - _____________
2. Plasează evenimentele istorice respective pe segmentul de axă cronologică. 2. Plasează evenimentele istorice respective pe segmentul de axă cronologică.
Scara: Scara:
II. Spaţiul istoric Legendă: II. Spaţiul istoric
1. Marchează,10cu culoare verde, teritoriul 5 1. Marchează cu albastru teritoriul Franţei în
Angliei la începutul secolului al XVII-lea. ajunul revoluţiei.
2. Localizează capitala Angliei. 2. Indică locul declanşării mişcării revoluționare
3. Haşurează regiunea cuprinsă de mişcarea franceze.
levellerilor. 3. Localizează pe hartă şi înscrie denumirea a
4. Indică, prin semne convenţionale, două trei centre revoluționare.
bătălii dintre armata regală şi cea a Par- 30 4. Haşurează zona cu revoltă regalistă.
lamentului. 5. Indică două locuri în care revoluționarii au
5. Indică, printr-un simbol, locul victoriei suferit înfrângere.
decisive a armatei lui Oliver Cromwell 6. Trasează hotarele Republicii franceze la
asupra armatei regale în iunie 1645. 1794.
6. Marchează, printr-un simbol, locul procla- 7.Completează legenda hărţii cu simbolurile şi
mării Republicii engleze la 19 mai 1649. inscripţiile făcute pe hartă.
7. Completează legenda hărţii.
2
50 50
60
60
Legendă:
10 5 0 0
© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

II. RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL COLONIILOR ENGLEZE DIN AMERICA DE NORD. CONSTITUIREA SUA
90 85 80 75 70 65
I. Timpul istoric 50
1. Numeşte şi datează trei evenimente ce reflectă procesul constituirii SUA.
A._____________________________________________________
______________________________________ - _____________
B. ____________________________________________________
______________________________________ - _____________
C. ____________________________________________________
______________________________________ - _____________ 45
45
2. Plasează evenimentele istorice respective pe segmentul de axă cronologică.
Scara:
II. Spaţiul istoric

1. Haşurează teritoriul celor 13 colonii engleze din America de Nord. 40 40
2 Indică locul desfăşurării a două bătălii dintre Armata Continentală
şi metropolă.
3. Plasează pe hartă, printr-un semn convenţional, locul capitulării armatei engleze.
3
4. Marchează pe hartă locul adoptării Declaraţiei de Independenţă a SUA.

5. Trasează hotarele SUA, conform Tratatului de pace cu Anglia din 1783.
6. Completează legenda hărţii cu simbolurile şi inscripţiile făcute pe hartă.
III. Sarcina profesorului

____________________________________________________ 35 Legendă:
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________ 30
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
85 80 75
IV. RĂZBOAIELE NAPOLEONIENE
10 0 10 20 30 40
I. Timpul istoric 60
1. Numeşte şi datează trei evenimente referitoare la domnia lui Napoleon Bonaparte.
A.__________________________________________________
____________________________________ - _____________
B. __________________________________________________
____________________________________ - _____________
C. __________________________________________________
____________________________________ - _____________
2. Plasează evenimentele istorice respective pe segmentul de axă cronologică.
50
50
Scara:

1. Trasează hotarele Franţei către anul 1795.
2. Indică, prin săgeţi de diferite culori, două campanii ale lui Napoleon.
3. Înscrie pe hartă anii desfăşurării campaniilor.
4
4. Indică, prin semne convenţionale, locul a două bătălii date de Napoleon Bonaparte
în perioada campaniei din Rusia.
5. Marchează locul unde Napoleon a suferit o înfrângere zdrobitoare, în rezultatul că-
reia a pierdut definitiv tronul Franței. 40
5. Indică, printr-un simbol, locul desfăşurării Congresului convocat în urma terminării 40
victorioase a războaielor purtate de armatele statelor europene împotriva Franței
napoleoniene.
6. Haşurează teritoriile europene anexate la Imperiul Rus în perioada 1804-1812.
7. Trasează hotarele Confederației Rinului.
8. Completează legenda hărţii cu simbolurile şi inscripţiile făcute pe hartă. Legendă:

_________________________________________________
_________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________ 30
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________ 20 30
20
V. PRINCIPATELE ROMÂNE ÎN SEC. AL 22
XVIII-LEA – 1821 24 26 28 Legendă:
48
48
46
46
I. Spaţiul istoric
1. Trasează hotarele Țării Moldovei şi Țării Româneşti la începutul
secolului al XVIII-lea.
2. Indică şi înscrie denumirea capitalelor statelor române.
3. Înscrie denumirea statelor vecine.
4. Haşurează, cu linii orizontale, teritoriile pierdute de Țara Moldovei
în anul 1775.
5. Haşurează, cu linii verticale, teritoriul Țării Moldovei anexat de 44
44
către Imperiul Rus la 1812.
6. Aplică pe hartă anii pierderilor teritoriale.
7. Marchează pe hartă partea Țării Româneşti aflat sub ocupație
habsburgică în 1718-1799.
8. Completează legenda hărţii 26 28 30
I. Spaţiul istoric
20 22
1. Trasează hotarele Țărilor Române în 1821. 24 26 28 30
VI. REVOLUŢIA DIN ANUL 1821 DE SUB CONDUCEREA LUI TUOR VLADIMIRESCU
2. Înscrie denumirea capitalelor principatelor române.
3. Indică pe hartă, prin semne convenţionale, locul
adoptării documentelor programatice ale revolu-
48 ţiei române de la 1821.
4. Indică pe hartă, prin săgeți, un itinerar a lui Tudor 48
Vladimirescu în timpul revoluţiei din 1821.
5. Înscrie cu culoare verde denumirea statelor ce au
intervenit pentru înăbuşirea revoluţiei din 1821.
6. Hașurează regiunea în care erau dislocate armatele
„Eteriei”, până la intrarea lor pe teritoriul Principa-
telor Române.
7. Completează legenda hărţii
46 46
Legendă:
44 44
24 26 28 30
5
VII. ANUL REVOLUŢIONAR 1848 ÎN EUROPA
I. Timpul istoric 10 5 0 5 Legendă:
1. Numeşte şi datează trei evenimente ce reflectă
desfășurarea Revoluţiei de la 1848 în Europa.
A.________________________________
_______________________________ 55
__________________ - _____________ 55
B. ________________________________
_______________________________
__________________ - _____________
C. ________________________________
_______________________________
__________________ - _____________
2. Plasează evenimentele istorice respective pe seg-
50
mentul de axă cronologică. 50
Scara:
1. Aplică simbolul R pe teritoriile statelor care au fost
6
cuprinse de mişcări revoluţionare în anul 1848.

2. Indică, prin semne convenţionale, cinci centre
revoluționare din Europa. 45
3. Înscrie cu culoare albastră denumirea a două imperii 45
care au participat la înăbuşirea revoluției de la 1848.
4. Aplică simbolul U pe teritoriul statelor în care revolu-
ţia de la 1848 a avut program de unificare națională.
5. Aplică simbolul E pe teritoriul statelor în care
revoluția de la 1848 a avut avea drept scop dobândi-
rea libertății naţionale.
6. Aplică simbolul Î pe teritoriile statelor în care mişca- 40
rea revoluţionară de la 1848 a suferit înfrângere. 40
7. Completează legenda hărţii cu simbolurile şi inscrip-
ţiile făcute pe hartă.

_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________ 5 0 5 10 15 20 25

20 DE LA 1848–1849 ÎN ŢĂRILE
VIII. REVOLUŢIA 22 ROMÂNE 24 26 28 Legendă:
48
48
I. Spaţiul istoric
1. Indică hotarele și înscrie pe har-
tă denumirea capitalelor Țărilor
Române la 1848.
2. Înscrie pe hartă denumirea a
cinci centre revoluționare din
spațiul românesc.
3. Indică, printr-un simbol, locul 46
46adoptării documentelor pro-
gramatice ale Revoluţiei de la
1848-1849.
4. Indică, printr-un semn
convențional, locul întrunirii
Adunărilor populare.
5. Înscrie pe hartă denumirea sta-
telor ce au intervenit pentru
înăbuşirea Revoluţiei din 1848-
1849 în Ţările Române.
6. Indică, prin săgeți, direcția de
acțiune a unei armate străine:
austro-ungare, otomane sau
ruse (la alegere).
7. Marchează locul a două bătălii.
8.44Compară hărțile VII şi VIII şi scrie 44
două concluzii referitoare la
încadrarea Revoluției din Țările
Române în contextul revoluției
europene.
IX. UNIFICAREA ITALIEI 10 15
I. Timpul istoric
1. Numeşte şi datează trei evenimente care reflectă acțiunile lui
Garibaldi în procesul de unificare a Italiei.
A._______________________________________
________________________ - _____________
B. _______________________________________
________________________ - _____________ 60
60
C. ______________________________________
_______________________ - _____________
2. Plasează evenimentele istorice respective pe segmentul de axă
cronologică.
Scara:
1. Haşurează cu culoare verde teritoriul statului italian ce s-a plasat
în fruntea procesului de unificare.
2. Înscrie denumirile statelor participante la Războiul franco-aus-
tro-italian din anul 1859.
3. Marchează teritoriile obţinute de Piemont în urma războiului din 55 55
1859.
4. Indică, prin săgeţi, direcţia campaniei lui Giuseppe Garibaldi din
1860.
Legendă:
5. Indică, printr-un simbol, locul bătăliei de lângă Calatafimi.
5. Indică, printr-un semn convenţional, două bătălii dintre armata
regală şi armata lui Garibaldi.
6. Trasează hotarele Italiei în anul 1870.
7. Completează legenda hărţii cu simbolurile şi inscripţiile făcute
pe hartă.
7
X. UNIFICAREA GERMANIEI 1 4 7 10 13 16 19
I. Timpul istoric
1. Numeşte şi datează trei evenimente care reflectă procesul de 54
unificare a Germaniei.
A._______________________________________ 54
________________________ - _____________
B. _______________________________________
________________________ - _____________
C. ______________________________________
_______________________ - _____________
51
cronologică. 51
Scara:
1. Haşurează teritoriul Prusiei la 1864. 48 48
2. Aplică simbolul C statelor germane ce au concurat în procesul
de unificare.
3. Înscrie, cu culoare albastră, denumirile statelor cu care Prusia a
purtat războaie în procesul de unificare.
4. Indică locul a două bătălii importante.
5. Aplică simbolul N pe teritoriul statelor ce şi-au păstrat neutralita-
tea în conflictul dintre Prusia şi Austria din anul 1866. 45 45
6. Marchează, cu culoare verde, provinciile franceze anexate de Legendă:
Confederaţia germană după înfrângerea Franţei în războiul din
1870 -1871.
7. Trasează hotarele Imperiului German în1871.
8. Indică capitala celui de-al Doilea Reich German.
9. Completează legenda hărţii cu simbolurile şi inscripţiile făcute
pe hartă.
10 13 16
XI. UNIREA
20 PRINCIPATELOR ROMÂNE
22 24 26 28 Legendă:
48
48
I. Spaţiul istoric
1. Trasează hotarele și indică
capitalele Principatelor Ro-
mâne după Revoluția din
46
461848-1849.
2. Înscrie pe hartă denumirea
statelor vecine.
3. Haşurează teritoriul statu-
lui român după înfăptuirea
Unirii.
4. Indică, printr-un simbol, ca-
pital statului unificat.
5. Conturează, cu culoare verde,
teritoriile româneşti rămase
în afara hotarelor statului
național român.
6. Conturează pe hartă, cu
culoare albastră, teritoriul
44
44Țării Moldovei retrocedat de
Imperiul Rus, conform pre-
vederilor Congresului de Pace
de la Paris din 1856.
26 28 30
8
XII. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE DE LA PACEA WESTFALICĂ LA CONGRESUL DE LA VIENA
10 5 0 5 Legendă:
I. Timpul istoric
1. Numeşte şi datează trei evenimente istorice care reflectă
relaţiile international în secolul XVIII.
A.___________________________________
____________________ - _____________
55 55
B. ___________________________________
____________________ - _____________
C. ___________________________________
____________________ - _____________
2. Plasează evenimentele istorice respective pe segmentul de
axă cronologică.
50
Scara: 50
1. Indică, printr-un semn convenţional, locul semnării Trata-
tului de la Westfalia.
2. Marchează, prin simbolul K, statele semnatare ale Tratatu-
lui de la Karlowitz.
9
3.Trasează hotarele Imperiului German după Pacea de la

Westfalia (1648).
4. Haşurează, cu linii orizontale, paşalâcurile şi raialele din 45 45
spațiul românesc.
5. Indică, cu diferite culori, modificările teritoriale survenite
în rezultatul celei de-a doua împărțiri a Poloniei.
6. Indică trei bătălii importante din cadrul războaielor ruso-
turce din sec. al XVIII - începutul sec. al XIX-lea şi înscrie
anii desfășurării acestora.
7. Marchează teritoriile anexate de Imperiul Rus în primele
decenii ale sec. al XIX-lea. 40 40
8. Indică localitatea unde s-a desfăşurat Congresul ce a mar-
cat înfrângerea lui Napoleon în 1815.
9. Completează legenda hărţii cu simbolurile şi inscripţiile
făcute pe hartă.

__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________ 5 0 5 10 15 20 25
20
XIII. RIVALITĂŢILE 22
RUSO-AUSTRO-OTOMANE 24
ŞI CONSECINŢELE 26 ROMÂNE
LOR PENTRU ŢĂRILE 28 Legendă:
48
48
46
46
I. Spaţiul istoric
1. Trasează hotarele şi înscrie pe hartă denumirea capitalelor Prin-
cipatelor Române la începutul sec. al XVIII-lea.
2. Indică pe hartă raialele otomane din spațiul românesc.
3. Indică cinci bătălii importante ce ilustrează rivalitățile ruso-aus-
tro-otomane în sec. XVIII. Înscrie pe hartă anii desfășurării lor.
4. Haşurează, cu linii orizontale, teritoriul Ţării Moldovei anexat de
Imperiul Habsburgic în 1775 şi conturează hotarele acestui
44
44 stat.
5. Haşurează, cu linii verticale, teritoriul Ţării Moldovei anexat de
Imperiul Rus în 1812 şi conturează hotarele acestui stat.
6. Indică locul unde a fost semnat tratatului ce a marcat pierderea
Basarabiei.
I. Spaţiul istoric
20
1. Conturează 22 şi înscrie denumirea
hotarele României 24 capitalei 26 28 30
XIV. FORMAREA STATULUI ROMÂN MODERN. CUCERIREA ŞI RECUNOAŞTEREA
statului român. INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI. POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1878-1914)
2. Haşurează, cu linii verticale, teritoriul României înainte de războ-
iul ruso-turc din 1877-1878.
48
3. Marchează, prin simbolul R, statele implicate în războiul româno-
ruso-turc din 1877-1878. 48
4. Indică două bătălii importante din timpul războiului româno-ru-
so-turc din 1877-1878.
5. Marchează, cu culoare neagră, teritoriile pierdute de România,
conform prevederilor Congresului de la Berlin (1878).
6. Scrie pe hartă denumirea statelor vecine.
7. Conturează, cu culoare verde, teritoriile româneşti rămase în afara
hotarelor statului național român.
8. Completează legenda hărţii.
46 46
Legendă:
44 44
24 26 28 30
10
XV. RIVALITĂŢILE DINTRE MARILE PUTERI LA SFÂRȘITUL SEC. AL XIX-LEA – ÎNCEPUTUL SEC. AL XX-LEA
I.
I. Timpul istoric
1. Numeşte şi datează trei evenimente ce
Scara: reflect rivalitățile dintre marile puteri la
II. sfârşitul sec. al XIX-lea – începutul sec. al
XX-lea.
140 110 80 50 20 10 40 70 100 130
A.__________________________
____________ - _____________
B. __________________________
____________ - _____________
C. __________________________
____________ - _____________
2. Plasează evenimentele istorice respective
60
60 pe segmentul de axă cronologică.

1. Marchează, prin simbolul F, statele din Eu-
ropa Occidentală care, în a doua jumătate
a secolului al XIX-lea, fiind cuprinse de pro-
cesul de unificare, „au întârziat” la împărţi-
11
30 30 rea lumii.
2. Indică, prin semne convenţionale diferite,
statele membre ale blocurilor militaro-po-
litice Antanta şi Tripla Alianţă.
3. Indică, printr-un semn convenţional, con-
flictele militare din 1871-1914.
0 0 4. Indică teritoriile cucerite de Japonia.
5. Marchează, cu culori diferite, teritoriile din
Asia devenite, la sfârşitul secolului al XIX-
lea – începutul secolului al XX-lea, pose-
siuni coloniale ale Marii Britanii, Franței şi
30
Olandei.
30 6. Completează legenda hărţii cu simbolurile
Legendă: şi inscripţiile făcute pe hartă.
__________________________
__________________________
__________________________
60
__________________________
60 110 80
XVI. SISTEMUL COLONIAL MONDIAL
I. I. Timpul istoric
1. Numeşte şi datează trei evenimente istorice ce ilus-
Scara: trează cucerirea independenței de către fostele co-
II. lonii din America Latină
A.________________________________
_________________ - _____________
140 110 80 50 20 10 40 70 100 130
B. _______________________________
_________________ - _____________
C. ________________________________
_________________- _____________
2. Plasează evenimentele istorice respective pe seg-
mentul de axă cronologică.
1. Haşurează, cu culori diferite, teritoriile Imperiilor
60 coloniale britanic, german şi rus de la sfârşitul se-
60
colului al XIX-lea.
2. Marchează teritoriile Imperiului colonial francez, in-
dicând forma de dependenţă a acestora faţă de me-
tropolă prin simbolul: C – colonie, P – protectorat,
S – semicolonie, D – dominion.
3. Înscrie denumirea a trei state din America Latină care
şi-au cucerit independența în prima jumătate a sec.
12
30 al XIX-lea şi aplică anul.

30
4. Conturează, cu culorile verde şi albastru, două state
europene ce au pierdut numeroase colonii în sec. al
XIX-lea.
5. Indică, prin semne convenţionale, locul şi anul desfă-
şurării a două războaie coloniale în epoca modernă.
6. Indică pe hartă locul şi anul desfăşurării a două răs-
0 0
coale naţionale şi anticoloniale.
7. Analizând harta realizată, atlasul de istorie și tema
din manual argumentează o cauză a izbucnirii Pri-
mului Război Mondial. ________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
30 30
_______________________________
Legendă 8. Completează legenda hărţii cu simbolurile şi inscrip-
ţiile făcute pe hartă.
______________________________
______________________________
______________________________
_____________________________
60 _____________________________
60 110 80 _______________________________

XVII. PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
I.
I. Timpul istoric
1. Numeşte şi datează trei evenimente din
Scara: rima perioadă a Primului Război Mondial.
II. A.__________________________
____________ - _____________
140 110 80 50 20 10 40 70 100 130
B. __________________________
____________ - _____________
C. __________________________
____________- _____________
2. Plasează evenimentele istorice respective
pe segmentul de axă cronologică.
60
60 II. Spaţiul istoric
1. Marchează, prin simboluri diferite, statele
ce au format cele două blocuri militaro-po-
litice rivale.
2. Indică, prin culori diferite, statele compo-
nente ale blocurilor militaro-politice rivale.
3. Indică, prin semne convenţionale, cinci bă-
13
30 30 tălii desfășurate în timpul Primului Război

Mondial.
4. Aplică pe hartă data desfăşurării acestora.
4. Marchează, printr-un semn corespunzător,
locul utilizării armei chimice.
5. Indică, prin simbolul „Î”, statele învinse în
0 0 Primul Război Mondial.
6. Indică, prin simbolul „V”, statele învingătoa-
re în Primul Război Mondial.
7. Completează legenda hărţii cu simbolurile
şi inscripţiile făcute pe hartă.
30 30 III. Sarcina profesorului
Legendă __________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
60
__________________________
60 110 80
XVIII. ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
20 23 Legendă:
I. Timpul istoric
1. Numeşte şi datează trei evenimente referitoare la par-
ticiparea României la Primul Război Mondial.
A._________________________________
___________________ - _____________ 48
B. _________________________________ 48
___________________ - _____________
C. _________________________________
___________________ - _____________
2. Plasează evenimentele istorice respective pe segmen-
tul de axă cronologică.
Scara:
1. Conturează hotarele României înainte de Primul Război
Mondial şi înscrie pe hartă denumirea capitalei statu-
lui român.
14
2. Scrie pe hartă denumirile statelor vecine României la

începutul Primului Război Mondial.
3. Aplică inscripția blocului militaro-politic din care a fă-
cut parte România în Primul Război Mondial.
4. Marchează, prin semne convenționale corespunzătoa-
re, trei bătălii la care au participat românii şi înscrie 45
45
anul desfășurării lor.
5. Indică, printr-un simbol, localitatea în care s-a refugiat
Casa regală și guvernul român în timpul Primului Răz-
boi Mondial.
6. Trasează linia frontului român din vara anului 1917.
7. Indică hotarele României după Primul Război Mondial.
8. Completează legenda hărţii cu simbolurile şi inscripţiile
făcute pe hartă.
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________ 23 26 29

XIX. BASARABIA DE LA AUTONOMIE LA GUBERNIE RUSEASCĂ 28 30
I. Timpul istoric
1. Numeşte şi datează trei evenimente referitoare la anexarea Ba-
sarabiei la Imperiul Rus.
A._______________________________________
____________________ - _____________
B. _______________________________________ 48 48
____________________ - _____________
C._____________________________________
______________________ - _____________
cronologică.
Scara:
1. Haşurează teritoriul anexat de Imperiul Rus, conform
Tratatului de Pace de la Bucureşti din 1812.
2. Indică, prin semne convenţionale, principalul centru
administrativ al Basarabiei.
3. Plasează pe hartă principalele centre economice
din Basarabia.
4. Conturează hotarele unităţilor teritorial-
administrative ale Basarabiei în componenţa
Imperiului Rus la sf. sec. al XIX-lea. În spaţiile
conturate, scrie denumirea judeţelor.
5. Localizează, prin semne convenţionale, locul de Legendă:
amplasare în Basarabia a coloniştilor străini. 46
I. Spaţiul istoric
1. Haşurează teritoriul statului român înainte de Primul Război
Mondial.
2. Marchează, cu culoare verde, teritoriile româneşti aflate sub ocu-
paţie străină până în 1918 şi înscrie denumirea acestora.
3. Indică pe hartă capitalele fiecărei provincii româneşti aflate sub
ocupaţie străină până în 1918. 28 30
4. Aplică pe teritoriul
20 fiecărei provincii româneşti22 data votării Unirii 24
cu Patria-mamă. XX. FORMAREA STATULUI26UNITAR ROMÂN 28 Legendă:
5. Trasează, cu linie continuă, hotarele României după realizarea
Marii Uniri.
6. Analizează harta realizată şi scrie două concluzii. 48
48 _____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
______________________________________
46
46
44
44
26 28 30
15
CUPRINS
I. REVOLUȚIA ENGLEZĂ ..........................................................................................2 XII. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE DE LA PACEA WESTFALICĂ LA CONGRESUL DE LA
II. RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ AL COLONIILOR ENGLEZE DIN AMERICA DE NORD. VIENA ...................................................................................................................9
CONSTITUIREA SUA................................................................................................3 XIII. RIVALITĂŢILE RUSO-AUSTRO-OTOMANE ŞI CONSECINŢELE LOR PENTRU ŢĂRILE
III. REVOLUŢIA FRANCEZĂ .:....................................................................................2 ROMÂNE ..............................................................................................................10
IV. RĂZBOAIELE NAPOLEONIENE ............................................................................4 XIV. FORMAREA STATULUI ROMÂN MODERN. CUCERIREA ŞI RECUNOAŞTEREA
V. PRINCIPATELE ROMÂNE ÎN SEC. AL XVIII-LEA – 1821 .........................................5 INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI. POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1878-1914) ...........10
VI. REVOLUŢIA DIN ANUL 1821 DE SUB CONDUCEREA LUI TUDOR VLADIMIRESCU ....5 XV. RIVALITĂŢILE DINTRE MARILE PUTERI LA SFÂRȘITUL SEC. AL XIX-LEA –
VII. ANUL REVOLUŢIONAR 1848 ÎN EUROPA ............................................................6 ÎNCEPUTUL SEC. AL XX-LEA .................................................................................11
VIII. REVOLUŢIA DE LA 1848–1849 ÎN ŢĂRILE ROMÂNE ..........................................7 XVI. SISTEMUL COLONIAL MONDIAL ....................................................................12
IX. UNIFICAREA ITALIEI ...........................................................................................7 XVII. PRIMUL RĂZBOI MONDIAL ..........................................................................20
X. UNIFICAREA GERMANIEI ....................................................................................8 XVIII. ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL ......................................................14
XI. UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE ......................................................................8 XIX. BASARABIA DE LA AUTONOMIE LA GUBERNIE RUSEASCĂ ...............................15
XX. FORMAREA STATULUI UNITAR ROMÂN ...........................................................15
Explicaţii necesare
Istoria se ocupă de studierea trecutului, iar trecutul înseamnă timp şi spaţiu. Totodată, istoria studiază eve-nimentele istorice care s-au
desfăşurat concomitent (în acelaşi timp) într-un spaţiu foarte extins, sau poate să prezinte acelaşi eveniment într-un spaţiu restrâns: la nivel de
comunitate, regiune, instituţie. Axa cronologică și hărțile de diverse tipuri sunt principalele instrumente de reprezentare grafică a timpului şi a
spaţiului istoric.
Reprezentarea timpului istoric
Axa cronologică este o formulă grafică de reprezentare a evenimentelor istorice. În formula sa cea mai simplă, axa cronologică presupune
indicarea pe o linie orizontală a datelor evenimentelor istorice. Axa cronologică este o dreaptă orientată, iar segmentul de axă e doar un segment
din axa cronologică.
Etapele de construcţie a axei cronologice şi modalitatea de plasare pe ea a evenimentelor istorice sunt ur-mătoarele:
a) identificarea, datarea, ordonarea cronologică a evenimentelor şi marcarea lor cu litere majuscule în ordine alfabetică;
b) construirea axei: se trasează o linie dreaptă (se orientează prin săgeată spre dreapta);
c) determinarea şi indicarea scării: Identificarea unor date rotunde (început sau sfârşit de mileniu, secol, deceniu, an - după caz) înainte
de primul eveniment şi după ultimul eveniment, care vor servi drept puncte de reper. Se calculează diferenţa de ani dintre primul şi ultimul
punct de reper. În funcţie de diferenţă, se fixează scara în ani, decenii, secole sau milenii, astfel ca unui segment de dreaptă să-i corespundă
proporţional un anumit număr de ani. Punctele de reper pe axă se fixează în aşa fel ca distanţa dintre acestea să fie egală în unităţile de măsură
indicate pe scară cu numărul de ani dintre ele.
Scara este fixată de obicei sub axă, se menţionează cuvântul „Scara», se desenează un segment de unitate de măsură care va reprezenta
scara şi se scrie numărul de ani care-i corespund;
d) plasarea evenimentelor pe axa cronologică (sau pe segmentul de axă) se face prin puncte vizibile sau semnul „x» (dacă evenimentul
a durat un timp mai îndelungat, se marchează începutul şi sfârşitul evenimentului, iar spaţiul dintre ele se cuprinde prin acolade sau paranteze),
în locurile care le corespund conform scării, iar deasupra axei, în corespundere cu evenimentul pe care îl reprezintă punctul, se scrie litera
majusculă.
Nu se recomandă să se scrie deasupra sau sub axă evenimentele care corespund semnelor de pe linia timpului, să se tragă diverse linii sau
să se indice alte semne. Pentru a conferi un caracter lizibil şi îngrijit răspunsului la întrebarea din test sau exerciţiu, sugerăm ca evenimentele
să fie menţionate doar prin litera corespunzătoare şi indicate prin punct sau semnul „x» pe axă, în corespundere cu scara.
Orientarea în spațiului istoric
Scopul hărţii istorice este localizarea în spaţiu, cu ajutorul simbolurilor şi semnelor convenţionale, a evenimentelor şi proceselor istorice, a
hotarelor statelor în diverse perioade de timp, a localităţilor/regiunilor unde s-au produs anumite evenimente istorice etc.
Un mijloc deosebit de util la formarea competenţei de înţelegere şi reprezentare a spaţiului istoric o reprezintă hărţile de contur, însoţite de
sarcini concrete de reprezentare grafică a proceselor, evenimentelor, fenomenelor istorice. În vederea evaluării acestei competenţe în cadrul
evaluărilor sumative, dar şi celei naţionale, se propune a reprezenta grafic pe hărţi de contur anumite evenimente, fenomene, procese istorice
etc. Corectitu-dinea rezolvării acestor sarcini este evaluată în conformitate cu un barem riguros.
La evaluarea sarcinii cu privire la spaţiul istoric se ţine cont de criteriile, incluse în baremul de corectare/verificare: indicarea corectă a
unor teritorii concrete (numirea corectă, trasarea hotarelor), indicarea prin haşurare a teritoriului, indicarea prin semne convenţionale a unor
evenimente şi/sau desfăşurarea lor în timp (prin simboluri, săgeţi, figuri geometrice etc.), completarea legendei hărţii.
Rubrica sarcina profesorului rămâne la latitudinea cadrului didactic. Profesorul de istorie poate formula sarcini de diferit caracter, chemate
a contribui la însuşirea materiei studiate şi la consolidarea competenţelor elevilor.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Hărți de contur și axe cronologice la istoria românilor și universlă. Epoca modernă [Text tipărit] : Clasa a 11-a / Alina
Felea, Adrian Dolghi, Viorica Negrei . ─ Chișinău : [s. n.] , 2014
94(498) / F-36
ISBN: 978-9975-77-232-7
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorilor. Reproducerea parţială sau integrală a textului sau imaginilor, pe orice
suport, fără acordul scris al autorilor, este interzisă şi se va sancţiona conform legilor în vigoare
© Alina Felea , Adrian Dolghi, Viorica Negrei

Hari de Contur I Axe Cronologice La Is PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hari de Contur I Axe Cronologice La Is PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alina Felea • Adrian Dolghi• Viorica Negrei

HĂRȚI DE CONTUR ȘI AXE CRONOLOGICE

Reprezentarea timpului istoric

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

II. Spaţiul istoric

4. Marchează pe hartă locul adoptării Declaraţiei de Independenţă a SUA.

III. Sarcina profesorului

II. Spaţiul istoric

III. Sarcina profesorului

cuprinse de mişcări revoluţionare în anul 1848.

III. Sarcina profesorului

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

3.Trasează hotarele Imperiului German după Pacea de la

III. Sarcina profesorului

II. Spaţiul istoric

30 al XIX-lea şi aplică anul.

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

30 30 tălii desfășurate în timpul Primului Război

2. Scrie pe hartă denumirile statelor vecine României la

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

© Alina Felea , Adrian Dolghi, Viorica Negrei

S-ar putea să vă placă și