Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
10 5 0
trei centre revoluționare.
4. Haşurează zona cu revoltă
regalistă.
5. Indică două locuri în care
revoluționarii au
suferit înfrângere.
6. Trasează hotarele
Republicii franceze la
1794.
7.Completează legenda hărţii
cu simbolurile şi
inscripţiile făcute pe hartă.
franceze. 50
50 Legendă:
3. Localizează pe hartă şi înscrie denumirea a
4. Indică, prin semne convenţionale, două
30
bătălii dintre armata regală şi cea a Par
lamentului.
5. Indică, printr-un simbol, locul victoriei
decisive a armatei lui Oliver Cromwell
asupra armatei regale în iunie 1645.
6. Marchează, printr-un simbol, locul procla
mării Republicii engleze la 19 mai 1649.
2
7. Completează legenda hărţii.
60
0
Scara:
Scara:
50
40 30
20 30
40
Legendă:
© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei
4
4
4
6
7. Completează legenda hărţi
i
6. Hașurează regiunea în care erau dislocate armatele
„Eteriei”, până la intrarea lor pe teritoriul Principa telor Române.
intervenit pentru înăbuşirea revoluţiei din 1821.
5. Înscrie cu culoare verde denumirea statelor ce au
Vladimirescu în timpul revoluţiei din 1821
.
4. Indică pe hartă, prin săgeți, un itinerar a lui Tudor
4
8
adoptării documentelor programatice ale revolu ţiei române de la 1821
.
3. Indică pe hartă, prin semne convenţionale, locul
2. Înscrie denumirea capitalelor principatelor române 1. Trasează hotarele Țărilor Române în 1821
. .
I. Spaţiul istori
c
8. Completează legenda hărţi
i
6. Aplică pe hartă anii pierderilor teritoriale
.
habsburgică în 1718-1799
.
7. Marchează pe hartă partea Țării Româneşti aflat sub ocupație
către Imperiul Rus la 1812
.
4
4
5. Haşurează, cu linii verticale, teritoriul Țării Moldovei anexat de
în anul 1775
.
4. Haşurează, cu linii orizontale, teritoriile pierdute de Țara Moldovei
3. Înscrie denumirea statelor vecine 2. Indică şi înscrie denumirea capitalelor statelor române
. .
secolului al XVIII-lea
.
1. Trasează hotarele Țării Moldovei şi Țării Româneşti la începutul
I. Spaţiul istori
c
4
6
4
8
V. PRINCIPATELE ROMÂNE ÎN SEC. AL XVIII-LEA – 182
1
20
20
22
22
24
24
24
28
VI. REVOLUŢIA
DIN ANUL 1821
DE SUB
CONDUCEREA
LUI TUOR
VLADIMIRESC
U
26
26
26
3
0
28
28
Legendă
:
28
Legendă
:
3
0
3
0
4
4
4
6
4
8
4
4
4
6
4
8
VII. ANUL REVOLUŢIONAR ___________ _______________________
1848 ÎN EUROPA _______________________ ________
I. Timpul istoric ________ __________________ -
1. Numeşte şi datează trei 55 _____________ C.
evenimente ce reflectă __________________ - _______________________
desfășurarea Revoluţiei de la _____________ B. _________
1848 în Europa. _______________________ _______________________
A._____________________ _________ ________
__________________ - ________
_____________ 2. Plasează _______________________
evenimentele istorice ________
respective pe seg mentul de
axă cronologică.
50
Scara:
II. Spaţiul istoric
1. Aplică simbolul R pe
teritoriile statelor care au fost
6
cuprinse de mişcări
revoluţionare în anul 1848.
2. Indică, prin semne
convenţionale, cinci centre
revoluționare din Europa.
45
3. Înscrie cu culoare albastră
denumirea a două imperii
care au participat la
înăbuşirea revoluției de la
1848. 4. Aplică simbolul U pe
teritoriul statelor în care
revolu ţia de la 1848 a avut
program de unificare
națională. 5. Aplică simbolul
E pe teritoriul statelor în care
revoluția de la 1848 a avut
avea drept scop dobândi rea
libertății naţionale.
6. Aplică simbolul Î pe
teritoriile statelor în care
mişca rea revoluţionară de la
1848 a suferit înfrângere.
40
7. Completează legenda
hărţii cu simbolurile şi inscrip
ţiile făcute pe hartă.
_______________________________ 5 0 5 10 15 20 25
Legendă
:
1859
.
5
5
în fruntea procesului de unificare
.
cronologică
.
_______________________ - ____________
_
________________________ - ____________
_
6
0
________________________ - ____________
_
Garibaldi în procesul de unificare a Italiei
.
10 15
26 28 3
0
20
22
24
26
28
Legendă
:
5 6 4 4 4
5 0 4 6 8
4
8
20
5. Conturează, cu culoare verde,
național român
.
în afara hotarelor statului
teritoriile româneşti rămase
4. Indică, printr-un simbol, ca pital statului unificat
.
3. Haşurează teritoriul statu Unirii lui român după înfăptuirea
.
2. Înscrie pe hartă denumirea
statelor vecine
.
4
6
capitalele Principatelor Ro 1848-1849 mâne după Revoluția din
.
1. Trasează hotarele
I. Spaţiul istori
c
7. Trasează hotarele Imperiului German în1871
.
pe hartă
.
9. Completează legenda hărţii cu simbolurile şi inscripţiile făcute
8. Indică capitala celui de-al Doilea Reich German
.
6. Marchează, cu culoare verde, provinciile franceze anexate de
1870 -1871
.
Confederaţia germană după înfrângerea Franţei în războiul din
tea în conflictul dintre Prusia şi Austria din anul 1866
.
5. Aplică simbolul N pe teritoriul statelor ce şi-au păstrat neutralit
a
4. Indică locul a două bătălii importante
.
3. Înscrie, cu culoare albastră, denumirile statelor cu care Prusia a
purtat războaie în procesul de unificare
.
Scara
:
de unificare
.
2. Aplică simbolul C statelor germane ce au concurat în procesul
1. Haşurează teritoriul Prusiei la 1864
.
II. Spaţiul istori
c
2. Plasează evenimentele istorice respective pe segmentul de axă
cronologică
.
C. _____________________________________
_
_______________________ - ____________
_
B. ______________________________________
_
________________________ - ____________
_
A.______________________________________
_
________________________ - ____________
_
I. Timpul istori
c
unificare a Germaniei
.
1. Numeşte şi datează trei evenimente care reflectă procesul de
X. UNIFICAREA GERMANIE
I
© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negre 4
i
26
26
4
4
și indică
22
10
-
10
24
4 28
5
28
4
8
5
1
5
4
Legendă
:
8
Legendă 4
: 6
13
13
16
16
3
0
4
8
4
5
4
8
5
1
5
4
1
9
XII. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE DE LA PACEA WESTFALICĂ LA
CONGRESUL DE LA VIENA
50
45 40 10 5 0 5 Legendă:
__________________________________ 5 0 5 10 15 20 25
© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei
4 4 ză legendahartă vecine național Contureaz verde, rămase în Marcheaz neagră,
4 6 .
8. hărţii denumirea hotarelor român ă, cu teritoriile afara ă, cu teritoriile
. .
Completea 6. Scrie pe statelor statului 7. culoare româneşti 5. culoare pierdute
de , cu linii ce a Trasează desfășurăr 22
România, verticale, marcat hotarele şi ii lor
.
conform teritoriul pierderea înscrie pe
prevederil României 5. hartă cipatelor
24
24
28
1
0
INDEPENDENŢEI
ROMÂNIEI.
POLITICA
EXTERNĂ A
ROMÂNIEI (1878-
1914
)
XIV.
FORMAREA
STATULUI
ROMÂN
MODERN.
CUCERIREA ŞI
RECUNOAŞTER
EA
26
26
26
3
0
28
28
Legendă
:
28
Legendă
:
3
0
3
0
4
4
4
6
4
8
4
4
4
6
4
8
XV. RIVALITĂŢILE DINTRE MARILE PUTERI
LA SFÂRȘITUL SEC. AL XIX-LEA –
ÎNCEPUTUL SEC. AL XX-LEA
I.
Scara:
II.
60 0
60
30
1
1
30
30
30
Legendă:
60 jumătate a secolului al XIX-lea, fiind
110 80 60
cuprinse de pro cesul de unificare, „au
întârziat” la împărţi rea lumii.
I. Timpul istoric 2. Indică, prin semne convenţionale diferite,
1. Numeşte şi datează trei evenimente ce statele membre ale blocurilor militaro-po
reflect rivalitățile dintre marile puteri la litice Antanta şi Tripla Alianţă.
sfârşitul sec. al XIX-lea – începutul sec. al 3. Indică, printr-un semn convenţional, con
XX-lea. flictele militare din 1871-1914.
A.__________________________ 4. Indică teritoriile cucerite de Japonia. 5.
____________ - _____________ B. Marchează, cu culori diferite, teritoriile din
__________________________ Asia devenite, la sfârşitul secolului al XIX
____________ - _____________ C. lea – începutul secolului al XX-lea, pose
__________________________ siuni coloniale ale Marii Britanii, Franței şi
____________ - _____________ 2. Olandei.
Plasează evenimentele istorice respective 6. Completează legenda hărţii cu
pe segmentul de axă cronologică. simbolurile şi inscripţiile făcute pe hartă.
III. Sarcina profesorului
II. Spaţiul istoric __________________________
1. Marchează, prin simbolul F, statele din __________________________
Eu ropa Occidentală care, în a doua __________________________
__________________________
Scara:
II.
140 110 80 50 20 10 40 70 100 130 30
60
60
2
30
0
0 60
110 80 60
I. Timpul istoric
1. Numeşte şi datează trei evenimente istorice ce
ilus trează cucerirea independenței de către fostele
30 co lonii din America Latină
A.________________________________
_________________ - _____________ B.
_______________________________
_________________ - _____________ C.
________________________________
_________________- _____________ 2. Plasează
evenimentele istorice respective pe seg mentul de
axă cronologică.
II. Spaţiul istoric
1. Haşurează, cu culori diferite, teritoriile Imperiilor
coloniale britanic, german şi rus de la sfârşitul se
colului al XIX-lea.
2. Marchează teritoriile Imperiului colonial francez, in
dicând forma de dependenţă a acestora faţă de me
tropolă prin simbolul: C – colonie, P – protectorat, S
– semicolonie, D – dominion.
3. Înscrie denumirea a trei state din America Latină
care şi-au cucerit independența în prima jumătate a
sec. al XIX-lea şi aplică anul.
4. Conturează, cu culorile verde şi albastru, două
state europene ce au pierdut numeroase colonii în
sec. al XIX-lea.
5. Indică, prin semne convenţionale, locul şi anul
desfă şurării a două războaie coloniale în epoca
modernă. 6. Indică pe hartă locul şi anul desfăşurării
a două răs coale naţionale şi anticoloniale.
7. Analizând harta realizată, atlasul de istorie și tema
din manual argumentează o cauză a izbucnirii Pri
mului Război Mondial. ________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
8. Completează legenda hărţii cu simbolurile şi
inscrip ţiile făcute pe hartă.
III. Sarcina profesorului
______________________________
______________________________
______________________________
_____________________________
30 _____________________________
Legendă _______________________________
II.
60
60
3
30
0 60
110 80 60
I. Timpul istoric
1. Numeşte şi datează trei evenimente din
30
rima perioadă a Primului Război Mondial.
A.__________________________
____________ - _____________ B.
__________________________
____________ - _____________ C.
__________________________
____________- _____________ 2.
Plasează evenimentele istorice respective
pe segmentul de axă cronologică.
Scara:
II. Spaţiul istoric
1. Conturează hotarele României înainte de
Primul Război Mondial şi înscrie pe hartă
1
denumirea capitalei statu 4
lui român.
2. Scrie pe hartă denumirile statelor vecine
României la începutul Primului Război
Mondial.
3. Aplică inscripția blocului militaro-politic
din care a fă cut parte România în Primul
Război Mondial.
4. Marchează, prin semne convenționale
corespunzătoa re, trei bătălii la care au
45
23 26 29
26
28
3
0
4
6
7. Completează legenda hărţii
_____________________________________
_
____________________________________
_
____________________________________
_
____________________________________
_
6. Analizează harta realizată şi scrie două concluzii
.
____________________________________
_
4
8
5. Trasează, cu linie continuă, hotarele României după realizarea
Marii Uniri
.
4. Aplică pe teritoriul fiecărei provincii româneşti data votării Unirii
cu Patria-mamă
.
20
22
24
Legendă
:
3. Indică pe hartă capitalele fiecărei provincii româneşti aflate sub
ocupaţie străină până în 1918
.
28
3
0
2. Marchează, cu culoare verde, teritoriile româneşti aflate sub ocu paţie străină până în 1918 şi înscrie denumirea
acestora
.
1. Haşurează teritoriul statului român înainte de Primul Război
Mondial
.
I. Spaţiul istori
c
6. Completează legenda hărţi
i
5. Localizează, prin semne convenţionale, locul de
din Basarabia
.
.
4 4 4 4
4 6 8 6
suport, fără acordul scris al autorilor, este interzisă şi se va sancţiona conform legilor în vigoar
e
© Alina Felea , Adrian Dolghi, Viorica Negre
i
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorilor. Reproducerea parţială sau integrală a textului
sau imaginilor, pe orice
ISBN: 978-9975-77-232-
7
94(498) / F-3
6
Felea, Adrian Dolghi, Viorica Negrei . ─ Chișinău : [s. n.] , 201
4
Hărți de contur și axe cronologice la istoria românilor și universlă. Epoca modernă [Text tipărit] : Clasa a 11-a /
Alina
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţi
i
a contribui la însuşirea materiei studiate şi la consolidarea competenţelor elevilor
.
Rubrica sarcina profesorului rămâne la latitudinea cadrului didactic. Profesorul de istorie poate formula sarcini
de diferit caracter, chemate
evenimente şi/sau desfăşurarea lor în timp (prin simboluri, săgeţi, figuri geometrice etc.), completarea legendei
hărţii
.
unor teritorii concrete (numirea corectă, trasarea hotarelor), indicarea prin haşurare a teritoriului, indicarea prin
semne convenţionale a unor
La evaluarea sarcinii cu privire la spaţiul istoric se ţine cont de criteriile, incluse în baremul de
corectare/verificare: indicarea corectă a
etc. Corectitu-dinea rezolvării acestor sarcini este evaluată în conformitate cu un barem riguros
.
evaluărilor sumative, dar şi celei naţionale, se propune a reprezenta grafic pe hărţi de contur anumite
evenimente, fenomene, procese istorice
sarcini concrete de reprezentare grafică a proceselor, evenimentelor, fenomenelor istorice. În vederea
evaluării acestei competenţe în cadrul
Un mijloc deosebit de util la formarea competenţei de înţelegere şi reprezentare a spaţiului istoric o reprezintă
hărţile de contur, însoţite de
hotarelor statelor în diverse perioade de timp, a localităţilor/regiunilor unde s-au produs anumite evenimente
istorice etc
.
Scopul hărţii istorice este localizarea în spaţiu, cu ajutorul simbolurilor şi semnelor convenţionale, a
evenimentelor şi proceselor istorice, a
să fie menţionate doar prin litera corespunzătoare şi indicate prin punct sau semnul „x» pe axă, în
corespundere cu scara
.
Orientarea în spațiului istori
c
să se indice alte semne. Pentru a conferi un caracter lizibil şi îngrijit răspunsului la întrebarea din test sau
exerciţiu, sugerăm ca evenimentele
majusculă
.
Nu se recomandă să se scrie deasupra sau sub axă evenimentele care corespund semnelor de pe linia
timpului, să se tragă diverse linii sau
în locurile care le corespund conform scării, iar deasupra axei, în corespundere cu evenimentul pe care îl
reprezintă punctul, se scrie litera
a durat un timp mai îndelungat, se marchează începutul şi sfârşitul evenimentului, iar spaţiul dintre ele se
cuprinde prin acolade sau paranteze),
scara şi se scrie numărul de ani care-i corespund
;
d) plasarea evenimentelor pe axa cronologică (sau pe segmentul de axă) se face prin puncte vizibile sau
semnul „x» (dacă evenimentul
indicate pe scară cu numărul de ani dintre ele
.
Scara este fixată de obicei sub axă, se menţionează cuvântul „Scara», se desenează un segment de unitate
de măsură care va reprezenta
proporţional un anumit număr de ani. Punctele de reper pe axă se fixează în aşa fel ca distanţa dintre acestea
să fie egală în unităţile de măsură
de primul eveniment şi după ultimul eveniment, care vor servi drept puncte de reper. Se calculează diferenţa
de ani dintre primul şi ultimul punct de reper. În funcţie de diferenţă, se fixează scara în ani, decenii, secole
sau milenii, astfel ca unui segment de dreaptă să-i corespundă
c) determinarea şi indicarea scării: Identificarea unor date rotunde (început sau sfârşit de mileniu, secol,
deceniu, an - după caz) înainte
b) construirea axei: se trasează o linie dreaptă (se orientează prin săgeată spre dreapta)
;
a) identificarea, datarea, ordonarea cronologică a evenimentelor şi marcarea lor cu litere majuscule în ordine
alfabetică
;
din axa cronologică
.
Etapele de construcţie a axei cronologice şi modalitatea de plasare pe ea a evenimentelor istorice sunt ur-
mătoarele
:
indicarea pe o linie orizontală a datelor evenimentelor istorice. Axa cronologică este o dreaptă orientată, iar
segmentul de axă e doar un segment
Axa cronologică este o formulă grafică de reprezentare a evenimentelor istorice. În formula sa cea mai simplă,
axa cronologică presupune
spaţiului istoric.
Reprezentarea timpului istori
c
comunitate, regiune, instituţie. Axa cronologică și hărțile de diverse tipuri sunt principalele instrumente de
reprezentare grafică a timpului şi a