Hari de Contur I Axe Cronologice La Is 230312 132031

Alina Felea • Adrian Dolghi• Viorica Negrei
HĂRȚI DE CONTUR ȘI AXE CRONOLOGICE

la istoria românilor și universală.
Epocile: antică și medievală
Reprezentarea timpului istoric

şi orientarea în spaţiu
Clasa a X-a
Chișinău, 2015
APARIŢIA ŞI RĂSPÂNDIREA OMULUI PE PĂMÂNT
I.
I. Timpul istoric
1. Numește și datează trei perioade preistorice.
Scara: A. _________________________________
II. __________________ - ______________
B. _________________________________
140 110 80 50 20 10 40 70 100 130
___________________ - _____________
C. _________________________________
__________________ _- ____________
2. Plasează evenimentele istorice pe axa cronologică.
II. Spaţiul istoric

1. Marchează pe hartă locul a trei monumente cu pictură
60
60 rupestră. Înscrie denumirile lor.
2. Indică pe hartă, prin semne convenţionale, locul des-
coperirilor fosile ale neoantropilor.
3. Hașurează două regiuni în care a apărut agricultura.
4. Înscrie pe hartă localităţile care au dat numele celor
două perioade ale Epocii fierului.
5. Indică pe hartă prin punctare limitele răspândirii cera-
micii lineare.
2
30 30
6. Localizează arealul de locuire a câte două popoare in-
do-europene, semite și sinotibetane. Aplică inscripțiile.
7. Completează legenda hărţii cu simbolurile și inscripţii-
le făcute pe hartă.
Sarcina profesorului
0 0 ________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
30 30 ________________________________
________________________________
Legendă: ________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
60
60 110 80 130
_______________________________
© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

ORIENTUL APROPIAT ÎN ANTICHITATE
I. I. Timpul istoric
1. Numește și datează patru evenimente ce reflectă evoluia
Scara: civilizațiilor egipteană și mesopotamiană.
II. A. __________________________________
_____________________ - ____________
30 35 40 45 50
B. __________________________________
______________________ - __________
C. __________________________________
35 ______________________ - ___________
35
D. __________________________________
______________________ - ___________

1. Indică pe hartă denumirea fluviilor în albia cărora s-au
format primele civilizații.
2. Înscrie pe hartă, în locurile de abitare, denumirile a cinci
triburi și/sau popoare din Orientul Apropiat.
30
3. Marchează pe hartă, prin punctare, hotarele Egiptului
30 unificat.
3
4. Hașurează cu diferite culori teritoriile Mesopotamiei, Fe-

niciei și a Regatului Hitit.
5. Trasează hotarele Imperiului Babilonean.
6. Înscrie pe hartă denumirile a patru orașe-centre politice
și administrative ale Imperiului Akkadian în timpul lui
Sargon I.
7. Indică hotarele Imperiului Assirian în timpul lui Assurba-
nipal.
8. Completează legenda hărţii cu simbolurile și inscripţiile
25
25
făcute pe hartă.
__________________________________
__________________________________
__________________________________
Legendă: __________________________________
__________________________________
__________________________________
20
__________________________________
20 _________________________________
__________________________________
35 50

CHINA ŞI INDIA ÎN ANTICHITATE
1. Numește și datează trei evenimente ce reflectă
Scara: evoluția civilizațiilor indusă și chineză.
II. A. ________________________________
70 85 100 115
_______________ - ________________
B. ________________________________
_______________ - ________________
55 55 C. _________________________________
_______________ - ________________
1. Indică pe hartă denumirile fluviilor în bazinele cărora

s-au constituit civilizaţiile Indiei Antice și Chinei Anti-
ce.
30
2. Înscrie pe hartă cele două centre urbane importante
30 ale civilizaţiei induse: Mohenjo-Daro și Harappa.
3. Trasează hotarele Imperiului Kușan.
4. Indică hotarele Imperiului Qin și marchează capitala.
4
5. Marchează traseul Drumului mătăsii.

6. Indică prin săgeți direcțiile campaniei lui Qin Shi Huan-
gdi.
7. Localizează și indică pe hartă Marele Zid Chinez.
8. Completează legenda hărţii cu simbolurile și inscripţi-
ile făcute pe hartă.
________________________________
________________________________
15 ________________________________
________________________________
15 ________________________________
________________________________
Legendă: ________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
70 115

CIVILIZAŢIA GREACĂ ŞI ROMANĂ ÎN ANTICHITATE
I. Timpul istoric
I. 1. Numește și datează trei evenimente ce reflectă
evoluția Greciei Antice și Romei Antice.
Scara: A. _______________________________
II. ________________ - _____________
B. _______________________________
55 ________________ - ______________
10 20 35 Legendă:
50 C. _______________________________
_________________ - _____________
36 II. Spaţiul istoric

1. Hașurează aria de răspândire a civilizaţiei creto-mi-
ceniene.
2. Marchează statul-polis grecesc în care a luat
50
naștere democrația.
3. Indică, prin diferite simboluri, adversarii în Războ-
iul Peloponesiac.
4. Marchează locul a trei bătălii importante din
timpul Războiului Peloponesiac, indicând anul
45 45 desfășurării.
5. Localizează pe hartă două popoare și/sau triburi
care populau Italia în perioada regală.
5
6. Marcheză capitala Romei Antice și indică anul fon-

dării.
45 7. Indică hotarele Romei Antice în perioada regală și
în perioada republicii.
8. Trasează hotarele Imperiului Roman către 117 d.
Hr. Compară teritoriul Romei Antice în cele trei pe-
rioade istorice și scrie trei concluzii.
______________________________
______________________________
_______________________________
9. Completează legenda hărţii cu simbolurile și in-
scripţiile făcute pe hartă.
40
30 30 ______________________________
_____________________________
______________________________
Legendă: ______________________________
_____________________________
______________________________
______________________________
_______________________________
35 50

FORME DE ORGANIZARE POLITICĂ ÎN LUMEA ANTICĂ
I. Timpul istoric
I.
1. Numește și datează trei evenimente ce reflectă
evoluția unui imperiu (la alegere).
Scara:
II. A. _______________________________
10 40 70 100 130
__________________ - ____________
B. _______________________________
_________________ - _____________
C. _______________________________
__________________ - ____________
30 30
1. Marchează și înscrie pe hartă, utilizând simboluri,
denumirea a șase orașe-state sumeriene și akkadi-
ene și orașe-polise grecești.
2. Identifică și trasează hotarele a trei regate din Ori-
entul Apropiat.
3. Prin culori diferite hașurează teritoriul imperiilor:
Imperiul Macedonian, Imperiul Qin și Imperiul Ma-
urya.
4. Înscrie pe hartă denumirea unui stat antic care a
6
trecut prin următoarele forme politice de organiza-

60 re: regat, republică, imperiu.
5. Marchează cu culori diferite două regate create în
60 urma destrămării Imperiului lui Macedon.
______________________________
______________________________
______________________________
_____________________________
0 _____________________________
______________________________
0 _______________________________
_______________________________
Legendă: ______________________________
______________________________
______________________________
100 130

VIAŢA ECONOMICĂ ÎN ANTICHITATE
I. Timpul istoric
I.
1. Numește și datează trei evenimente ce reflectă viața
economică în Antichitate.
Scara: A. _______________________________
II.
10 40 70 100 130
__________________ - ___________
B. _______________________________
_________________ - ____________
C. _______________________________
__________________ - ___________
30 30
1. Hașurează regiunile unde se practica agricultura
prin irigație.
2. Indică prin săgeţi de culori diferite principalele
direcţii ale colonizării feniciene și ale colonizării
grecești.
3. Indică rutele comerciale terestre ale fenicienilor.
4. Marchează prin semne distincte și înscrie denumi-
rile a cinci colonii grecești din bazinul Mării Negre.
5. Plasează pe hartă drumurile comerciale „Drumul
7
regilor”, „Drumul al Mătăsii”, „Via Apia”.

60 6. Marchează prin punctare regiunea „Semiluna ferti-
lă”.
60 7. Plasează pe hartă câte cinci orașe, importante cen-
tre economice, din Orient și Europa în Antichitate.
______________________________
______________________________
______________________________
0 _____________________________
_____________________________
0 ______________________________
______________________________
Legendă: ______________________________
______________________________
______________________________
______________________________
100 130 ______________________________

SPAŢIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC ÎN EPOCA STRĂVECHE
I.
I. Timpul istoric
Scara:
II.
1. Numeşte şi datează trei evenimente ce reflectă relațiile geto-
dacilor cu vecinii.
20 25 30 A. ________________________________________
_______________________ - ________________
B. ________________________________________
_______________________ - ________________
C. ________________________________________
_______________________ - ________________
1. Indică prin hașurare cu culori diferite regiunile de habitat a tracilor

septentrionali și a tracilor meridionali.
2. Marchează Carpații Orientali, Carpaiți Occidentali și Carpații
Meridionali.
3. Indică pe hartă trei localităţi din spațiul Pruto-Nistrean în care au
8
fost descoperite aşezări ale tracilor de nord.

45 4. Indică pe harta de contur arealul de trai al triburilor geto-dace.
45
5. Identifică și plasează pe hartă Regatele geto-dacilor menționate
în operele autorilor antici: Regatul lui Dromichaites, Regatul lui
Zalmodegicos, Regatul lui Remaxos, Regatul lui Oroles.
6. Înscrie pe hartă vecinii geto-dacilor.
7. Completează legenda hărţii cu simbolurile şi inscripţiile făcute pe
hartă.
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
Legendă: ______________________________________
40 ______________________________________
______________________________________
40 5 0 5 10 30

DACIA DE LA20BUREBISTA LA DECEBAL
22 24 26 28 Legendă:
48
48
46
46
I. Spaţiul istoric
1. Plasează pe hartă Carpații Occidentali, Carpații Orientali
și Carpații Meridionali.
2. Trasează hotarele statului dac în perioada domniei lui
Burebista.
3. Indică prin săgeți direcţiile de expansiune a lui Burebista.
4. Înscrie pe hartă, utilizând simboluri, orașele – colonii
grecești cucerite de Burebista.

5. Trasează hotarele și hașurează teritoriul statului dac în 44
44 perioada domniei lui Decebal.
6. Plasează pe hartă capitala Daciei.
7. Marchează pe hartă, utilizând simboluri, locul și anii
principalelor bătălii în cele două războaie daco-romane.
8. Completează legenda hărţii. 26 28 30
I. Spaţiul istoric
20 hotarele provinciei
1. Trasează 22 romane Dacia. 24 26 28 30 DACIA-PROVINCIE ROMANĂĂ
2. Marchează prin simbol și înscrie denumirea capitalei pro-
vinciei romane Dacia.
48 Hașurează cu diferite culori Dacia Superioară, Dacia Infe-
3.
rioară și Dacia Porolisensis. 48
4. Indică cu culoarea verde teritoriul Daciei intrat sub auto-
ritatea Moesiei Inferioare.
5. Înscrie pe hartă, utilizând simboluri, două municipii din
provincia romană Dacia.
6. Indică arealul de trai al dacilor liberi.
7. Plasează pe hartă Valul lui Traian de Nord și Valul lui Tra-
ian de Sud.
8. Completează legenda hărţii.
46 46
Legendă:
44 44
24 26 28 30
9
DECĂDEREA LUMII ANTICE(I).IMPERIUL ROMAN
I. Timpul istoric
I. 1. Numește și datează trei evenimente ce reflectă
decăderea Imperiului Roman.
Scara: A. ______________________________
II. ___________________ - __________
Legendă: B. ______________________________
10 20 35 50 55
___________________ - __________
C. ______________________________
___________________ - __________
2. Plasează evenimentele istorice pe axa cronologică
36 .
1. Trasează hotarele Imperiului Roman la sfârșitul
50
domniei lui Traian.
2. Marchează cu culori diferite cele patru prefecturi
45 ale Imperiului Roman în timpul tetrarhiei.
3. Indică printr-un simbol orașul Noua Romă.
4. Marchează prin simbolul „R” popoarele din Euro-
45 pa apărute în urma procesului de romanizare.
5. Indică prin punctare linia de demarcație a
10
unităților statale apărute în urma diviziunii lui

Teodosius din 395.
45 6. Hașurează diferit teritoriul Imperiului Roman de
Apus și Imperiului Roman de Răsărit.
______________________________
______________________________
______________________________
40 30 ______________________________
______________________________
_______________________________
30 _______________________________
_______________________________
______________________________
Legendă: ______________________________
35 50
17 20 23

DECĂDEREA LUMII ANTICE(II).MIGRATORII. PRIMELE STATE MEDIEVALE
I. Timpul istoric
I. 1. Numeşte şi datează trei evenimente ce reflectă
Marea migrare a popoarelor.
Scara:
II. A. ______________________________
Legenda ___________________ - __________
10 20 35 50 55
B. ______________________________
___________________ - __________
C. ______________________________
___________________ - __________
36 2. Plasează evenimentele istorice pe axa cronologică
.

50
1. Indică prin săgeţi de culori diferite direcţiile de
înaintare a migratorilor în Europa în sec. III-V.
45 2. Conturează hotarele regatelor formate de
migratori.
3. Hașurează teritoriul Regatului Franc și Regatului
45 anglo-saxon.
4. Indică, printr-un simbol, orașul, căderea căruia a
11
însemnat sfârșitul Imperiului Roman de Apus.

5. Marchează hotarele Imperiului Carolingian.
45 6. Completează legenda hărţii cu simbolurile şi
inscripţiile făcute pe hartă.
______________________________
_____________________________
_____________________________
______________________________
40 30 ______________________________
______________________________
______________________________
30 ______________________________
______________________________
______________________________
Legendă: ______________________________
______________________________
______________________________
35 50 ______________________________
17 20 23

STATELE MEDIEVALE ALE EUROPEI
1. Numeşte şi datează trei evenimente ce reflectă
Scara: evoluția primelor state medievale.
II.
Legendă: A. ______________________________
10 20 35 50 55
___________________ - __________
B. ______________________________
___________________ - __________
C. ______________________________
36 ___________________ - __________

50
1. Indică cu diferite culori regatele apărute în urma
Tratatului de la Verdun din 843.
45 2. Hașurează teritoriul Imperiului-centru al
civilizaţiei greco-romane în evul mediu.
3. Indică hotarele Rusiei Kievene.
45 4. Îndică și înscrie denumirile orașelor –membre ale
Ligii Lombare.
12
5. Marchează teritoriile Ordinului Teuton.

6. Indică regiunea mişcării husite şi direcţiile
45 campaniilor husiţilor.
7. Completează legenda hărţii cu simbolurile şi
______________________________
_____________________________
_____________________________
______________________________
40 30 ______________________________
______________________________
______________________________
30 ______________________________
______________________________
______________________________
Legendă: ______________________________
______________________________
___________________
35 50
17 20 23

RELAŢII INTERNAŢIONALE ÎN SEC. VII-XV
1. Numeşte şi datează trei evenimente ce reflectă relațiile
Scara: internaționale în sec. XIV-XV.
II. A. _________________________________
______________________ - __________
0 10 20 30 40 Legendă
55 B. _________________________________
______________________ - __________
C. _________________________________
______________________ - __________
36
40 1. Indică prin săgeţi de culoare verde direcţiile de
expansiune arabă în sec. al VII-lea.
2. Trasează prin săgeţi de culoare albastră drumul parcurs
50 40 de cruciați în Cruciada I, indicând prin simboluri locul
de pornire și de destinație.
3. Marchează cu aceeași culoare statele participante în
Cruciada a II-a.
4. Marchează traseul cruciadei, în timpul căreea cruciații
30 au cucerit și devastat Constantinopolul.
5. Indică, prin săgeţi de culoare violetă, direcţiile de
13
invazie mongolă în Europa în sec. XIII-XIV.

6. Hașurează teritoriul Hanatului Hoardei de Aur.
30
45 7. Enumeră şi indică pe hartă direcţiile de expansiune
otomană în Europa şi principalele bătălii în sec. XIV-XV.
8. Marchează cu culori diferite adversarii în Războiul de
100 de ani (1337-1453).
9. Înscrie pe hartă, utilizând simboluri, două bătălii
importante în Războiul de 100 de ani (1337-1453).
10. Indică prin simbol orașul Constantinopol și înscrie anul
20 cuceriri de către turci.
40 20
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
Legendă: _________________________________
_________________________________
________________________________
_______________________
30 40 50 60
17 20 23

RELAŢII INTERNAŢIONALE ÎN SEC. XVI-XVII
I. Timpul istoric
relațiile internaționale în sec. XVI-XVII.
Scara: A. ______________________________
II. ___________________ - __________
B. ______________________________
Legendă: 10 20 35 50 55
___________________ - __________
C. ______________________________
___________________ - __________
36
1. Indică teritoriile cucerite de sultanul Suleyman I
(1520-1566).
50
2. Marchează cu diferite culori adversarii în Războiul
de şapte ani (1563-1570), denumit şi Războiul de
45 şapte ani al nordului.
3. Hașurează cu linii orizontale membrii Coaliției
Habsburgice în Războiul de treizeci de ani.
45 4. Hașurează cu linii verticale membrii Coaliției
Antihabsburgice în Războiul de treizeci de ani.
14
5. Înscrie pe hartă, utilizând simboluri, pricipalele

bătălii date de Invincibila Armadă în Războiul
45 Anglo-spaniol.
6. Marchează cu verde teritoriul Uniunii Polono-
Lituaniene după armistițiul de la Deulino din
1619.
7. Indică cu albastru teritoriile anexate de Ivan cel
Groaznic, țarul Rusiei.
40 30 Sarcina profesorului
______________________________
_____________________________
30 _____________________________
______________________________
______________________________
______________________________
______________________________
______________________________
35 50 ______________________________
17 20 23

ECONOMIE ȘI VIAȚĂ SOCIALĂ ÎN EVUL MEDIU
I. Timpul istoric
evoluţia vieții sociale în evul mediu.
Scara:
II. A. ______________________________
___________________ - __________
10 20 35 50 55 B. ______________________________
___________________ - __________
C. ______________________________
___________________ - __________
36
1. Marchează pe hartă zonele de creștere a inului și
a măslinului.
50
2. Înscrie pe hartă, utilizând simboluri, orașele unde
45 se produceau navele maritime.
3. Indică sferele de influență comercială ale Genevei
și Veneției.
45 4. Indică Hansa germană și înscrie denumirea a
două orașe-centre economice importante.
15
5. Marchează prin simbol patru orașe în care s-a

manifestat Mişcarea comunală.
45
6. Indică cu roșu regiunea desfăşurării Jacqeriei
(1358).
7. Haşurează pe hartă țara în care a avut loc
Răscoala lui Wat Tyler (1381).
8. Marchează hotarele regiunii unde s-a desfășurat
Războiul Ţărănesc din Germania.
Legendă:
40
30 Sarcina profesorului
______________________________
_____________________________
30 _____________________________
______________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
35 50
17 20 23

MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE..ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ ÎN EVUL MEDIU
I. Timpul istoric
I. 1. Numeşte şi datează trei evenimente ce reflect Marile
descoperiri geografice.
Scara: A. _________________________________
II. _____________________ - __________
B. _________________________________
140 110 80 50 20 10 40 70 100 130 160 _____________________ - __________
C. _________________________________
______________________ - __________

1. Indică printr-un simbol locul de unde a pornit expediția
60
60 lui Cristofor Columb.
2. Trasează prin săgeţi direcţia primei expediii a lui
Cristofor Columb.
3. Indică prin săgeți de culoare albastră prima expediție
în jurul lumii, marcând locul de pornire.
4. Marchează drumul maritim spre India a lui Vasco da
Gama (1498).
16
30 5. Indică traseul lui John Cabot.

30
6. Indică trei centre de artă romanică.
7. Marchează pe hartă patru orașe în care sunt
monumente de artă gotică și indică prin simbol tipul
acestuia ( catedrală, universitate etc).
8. Indică orașele cu universități deschise până în secolul
al XIII-lea.
0
0 9. Plasează pe hartă două centre importante de artă
bizantină.
10. Indică prin semne convenţionale oraşele din Europa în
care au apărut universităţi protestante.
11. Indică pe hartă patru centre de cultură arabă din sec.
VIII-XIII.
30 12. Completează legenda hărţii cu simbolurile şi
30
_________________________________
Legendă: _________________________________
_________________________________
_________________________________
60 ____________________________
110 80 70 100 130

20
SPAŢIUL ROMÂNESC PÂNĂ ÎN SEC. AL XIII22 24 26 28 Legendă:
48
48
46
46
I. Spaţiul istoric
1. Indică prin săgeţi de culori diferite direcţiile de ofensivă a
valurilor de migratori din sec. III-V.
2. Marchează traseul deplasării migratorilor din sec. VI-IX.
3. Indică direcția de deplasare a Marii invazii a tătaro-mon-
golilor în spaiul românesc.
4. Plasează pe hartă formațiunile prestatale: Ţara Șepeni-
ţului, Ţara Bârladnicilor și Ţara Brodnicilor. 44
44
5. Indică pe hartă trei formațiuni politice românești din
sec.IX-XI.
6. Identifică și indică pe hartă formaţiunile românești la Sud
de Carpaţi menţionate în Diploma Ioaniţilor (1247).
7. Completează legenda hărţii 26 28 30
I. Spaţiul istoric
20
1. Marchează 22
traseul descălecatului lui Bogdan.24 26 28 30 CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI
2. Trasează hotarele Transilvaniei la sf. sec. al XIII.
3. Trasează hotarele celor trei state românești medievale la
48 sf. sec. al XIV-lea și indică reședinţele voievodale.
4. Hașurează cu diferite culori teritoriile celor trei state ro- 48
mânești medievale.
5. Înscrie denumirile principalelor hidronime.
6. Indică prin semne convenţionale două bătălii importante
în procesul de constituire a Țării Românești.
7. Identifică și scrie vecinii celor trei state românești medie-
vale la sf sec. al XIV-lea.
8. Completează
p legenda
g hărţii.
ţ
46 46
Legendă:
44 44
24 26 28 30
17
I. Spaţiul istoric20 22 24 STATELE MEDIEVALE 26 28
ROMÂNEŞTI ÎN SEC. XVI-XVII Legendă:
1. Indică pe hartă hotarele și capitalele Ţării Românești și
Moldovei la începutul sec. al XVI.
2. Plasează pe hartă vecinii Ţării Moldovei în sec. al XVII-lea.
3. Marchează două regiuni ale Țării Moldovei aflate sub 48
48
administrație otomană directă și înscrie denumirile lor.
4. Trasează hotarele statului românesc format în urma Uni-
rii lui Mihai Viteazul.
5. Enumeră și indică prin semne convenţionale statele cu
care are legături diplomatice Vasile Lupu.
6. Completează legenda hărţii
46
46
I. Spaţiul istoric 44
44
1. Trasează hotarele celor trei state româneşti la sf. sec. al XIV şi indică
reşedinţele voievodale.
2. Identifică şi înscrie pe hartă vecinii Ţării Moldovei în sec. al XV-lea.
3. Indică prin săgeți direcțiile de înaintare a oastei otomane în
timpul lui Baiazid. 26 28 30
4. Indică prin semne convenţionale locul bătăliilor lui Mircea cel
Bătrân
20 cu turciii. 22 24 26 28 30
STATELE MEDIEVALE ROMÂNEŞTI ÎN SISTEMUL RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE
5. Haşurează teritoriile româneşti ocupate de otomani la 1417.
6. Marchează traseul Campaniei cele Lungi a lui Iancu de
Hunedoară.
7. Indică prin semne convenţionale locul și anul celor mai
48
importante bătălii ale lui Ştefan cel Mare cu otomanii și polonezii. 48
8. Indică prin semne convenţionale locul bătălilor lui Vlad Ţepeş cu
turcii.
9. Enumeră şi indică prin semne convenţionale porturile Moldovei
cucerite de Poarta otomană în 1484.
10. Indică prin culoarea verde pașalâcurile formate în spațiul
românesc.
11. Indică prin semne convenţionale locul bătălilor purtate de Mihai
Viteazul.
12. Completează
p legenda
g hărţii ţ
46 46
Legendă:
44 44
24 26 28 30
18
I. Spaţiul istoric20 22 24 ECONOMIA ŢĂRILOR26ROMÂNE ÎN EVUL MEDIU 28 Legendă:
1. Indică pe hartă hotarele Ţărilor Române la începutul
sec. al XVI și indică reședințele voievodale.
2. Înscrie hidronimele pe care se practica navigația.
3. Indică două porturi importante ale Țărilor Române. 48
48
4. Plasează pe hartă câtre două ocne de sare din fieca-
re stat românesc.
5. Hașurează regiunile a două vestite podgorii din Țara
Moldovei.
6. Indică prin semne convenţionale două puncte va-
male ce leagă Transilvania cu Țara Moldovei.
46
46
I. Spaţiul istoric 44
44
1. Indică pe hartă hotarele Ţării Românești, Transilvaniei și
Moldovei la începutul sec. al XVII.
2. Plasează pe hartă, prin semne convenţionale, localitățile
unde au apărut primele tipografii în fiecare principat ro-
mânesc. 26 28 30
3. Indică, printr-un semn convenţional, localitatea și anul
în care
20 a apărut prima carte
22 tipărită în spaţiul24românesc. 26 28 30 CULTURA ŢĂRILOR ROMÂNE ÎN SEC. XIV-XVII
4. Marchează prin semnul convențional LR localitatea în
care a fost tipărită prima lucrare în limba română.
5. Indică pe hartă localităţi cu monumente ale arhitecturii
48 defensive.
6. Plasează pe hartă, prin semne convenţionale, două lo- 48
calităţi în care se întâlnesc monumente caracteristice
stilului arhitectural moldovenesc
7. Indică prin semnul „Ș” localitatea Țării Moldovei în care a
apărut prima școală laică.Înscrie anul.
8. Plasează pe hartă prin semne convenţionale două loca-
lităţi din Transilvania în care se întâlnesc monumente
caracteristice artei barocco.
46 46
Legendă:
44 44
24 26 28 30
19
CUPRINS
APARIŢIA ȘI RĂSPÂNDIREA OMULUI PE PĂMÂNT...................................................2 STATELE MEDIEVALE ALE EUROPEI .......................................................................12
ORIENTUL APROPIAT ÎN ANTICHITATE ...................................................................3 RELAŢII INTERNAŢIONALE ÎN SEC. VII-XV .............................................................13
CHINA ȘI INDIA ÎN ANTICHITATE .............................................................................4 RELAŢII INTERNAŢIONALE ÎN SEC. XVI-XVII ..........................................................14
CIVILIZAŢIA GREACĂ ȘI ROMANĂ ÎN ANTICHITATE .................................................5 ECONOMIE ȘI VIAȚĂ SOCIALĂ ÎN EVUL MEDIU .....................................................15
FORME DE ORGANIZARE POLITICĂ ÎN LUMEA ANTICĂ ...........................................6 MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE. ȘTIINŢĂ ȘI CULTURĂ ÎN EVUL MEDIU ..........16
VIAŢA ECONOMICĂ ÎN ANTICHITATE .......................................................................7 SPAŢIUL ROMÂNESC PÂNĂ ÎN SEC. AL XIII ............................................................17
SPAŢIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC ÎN EPOCA STRĂVECHE ............................8 CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI .............................................17
DACIA DE LA BUREBISTA LA DECEBAL ..................................................................9 STATELE MEDIEVALE ROMÂNEȘTI ÎN SEC. XVI-XVII ..............................................18
DACIA-PROVINCIE ROMANĂ ................................................................................9 STATELE MEDIEVALE ROMÂNEȘTI ÎN SISTEMUL RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE ...18
DECĂDEREA LUMII ANTICE(I).IMPERIUL ROMAN ................................................10 ECONOMIA ŢĂRILOR ROMÂNE ÎN EVUL MEDIU ....................................................19
DECĂDEREA LUMII ANTICE(II).MIGRATORII. PRIMELE STATE MEDIEVALE ...........11 CULTURA ŢĂRILOR ROMÂNE ÎN SEC.XIV-XVII .......................................................19
Explicaţii necesare
Istoria se ocupă de studierea trecutului, iar trecutul înseamnă timp şi spaţiu. Totodată, istoria studiază evenimentele istorice care s-au
desfăşurat concomitent (în acelaşi timp) într-un spaţiu foarte extins sau poate să prezinte acelaşi eveniment într-un spaţiu restrâns: la nivel de
comunitate, regiune, instituţie. Axa cronologică și hărțile de diverse tipuri sunt principalele instrumente de reprezentare grafică a timpului şi a
spaţiului istoric.
Reprezentarea timpului istoric
Axa cronologică este o formulă grafică de reprezentare a evenimentelor istorice. În formula sa cea mai simplă, axa cronologică presupune
indicarea pe o linie orizontală a datelor evenimentelor istorice. Axa cronologică este o dreaptă orientată, iar segmentul de axă e doar un
segment din axa cronologică.
Etapele de construcţie a axei cronologice şi modalitatea de plasare pe ea a evenimentelor istorice sunt următoarele:
a) identificarea, datarea, ordonarea cronologică a evenimentelor şi marcarea lor cu litere majuscule în ordine alfabetică;
b) construirea axei: se trasează o linie dreaptă (se orientează prin săgeată spre dreapta);
c) determinarea şi indicarea scării: Identificarea unor date rotunde (început sau sfârşit de mileniu, secol, deceniu, an - după caz) înainte
de primul eveniment şi după ultimul eveniment, care vor servi drept puncte de reper. Se calculează diferenţa de ani dintre primul şi ultimul
punct de reper. În funcţie de diferenţă, se fixează scara în ani, decenii, secole sau milenii, astfel ca unui segment de dreaptă să-i corespundă
proporţional un anumit număr de ani. Punctele de reper pe axă se fixează în aşa fel ca distanţa dintre acestea să fie egală în unităţile de măsură
indicate pe scară cu numărul de ani dintre ele.
Scara este fixată de obicei sub axă, se menţionează cuvântul „Scara», se desenează un segment de unitate de măsură care va reprezenta
scara şi se scrie numărul de ani care-i corespund;
d) plasarea evenimentelor pe axa cronologică (sau pe segmentul de axă) se face prin puncte vizibile sau semnul „x» (dacă evenimentul
a durat un timp mai îndelungat, se marchează începutul şi sfârşitul evenimentului, iar spaţiul dintre ele se cuprinde prin acolade sau paranteze),
în locurile care le corespund conform scării, iar deasupra axei, în corespundere cu evenimentul pe care îl reprezintă punctul, se scrie litera
majusculă.
Nu se recomandă să se scrie deasupra sau sub axă evenimentele care corespund semnelor de pe linia timpului, să se tragă diverse linii sau
să se indice alte semne. Pentru a conferi un caracter lizibil şi îngrijit răspunsului la întrebarea din test sau exerciţiu, sugerăm ca evenimentele
să fie menţionate doar prin litera corespunzătoare şi indicate prin punct sau semnul „x» pe axă, în corespundere cu scara.
Orientarea în spațiului istoric
Scopul hărţii istorice este localizarea în spaţiu, cu ajutorul simbolurilor şi semnelor convenţionale, a evenimentelor şi proceselor istorice, a
hotarelor statelor în diverse perioade de timp, a localităţilor/regiunilor unde s-au produs anumite evenimente istorice etc.
Un mijloc deosebit de util la formarea competenţei de înţelegere şi reprezentare a spaţiului istoric o reprezintă hărţile de contur, însoţite de
sarcini concrete de reprezentare grafică a proceselor, evenimentelor, fenomenelor istorice. În vederea evaluării acestei competenţe în cadrul
evaluărilor sumative, dar şi celei naţionale, se propune a reprezenta grafic pe hărţi de contur anumite evenimente, fenomene, procese istorice
etc. Corectitudinea rezolvării acestor sarcini este evaluată în conformitate cu un barem riguros.
La evaluarea sarcinii cu privire la spaţiul istoric se ţine cont de criteriile, incluse în baremul de corectare/verificare: indicarea corectă a
unor teritorii concrete (numirea corectă, trasarea hotarelor), indicarea prin haşurare a teritoriului, indicarea prin semne convenţionale a unor
evenimente şi/sau desfăşurarea lor în timp (prin simboluri, săgeţi, figuri geometrice etc.), completarea legendei hărţii.
Rubrica sarcina profesorului rămâne la latitudinea cadrului didactic. Profesorul de istorie poate formula sarcini de diferit caracter, chemate
a contribui la însuşirea materiei studiate şi la consolidarea competenţelor elevilor.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Hărți de contur și axe cronologice la istoria românilor și universală. Epocile : antică și medievală [Text tipărit] :
Clasa a 10-a / Alina Felea, Adrian Dolghi, Viorica Negrei . ─ Chișinău : [s. n.] , 2015
94(498) / F-36
ISBN: 978-9975-77-256-3
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorilor. Reproducerea parţială sau integrală a textului sau imaginilor, pe
orice suport, fără acordul scris al autorilor, este interzisă şi se va sancţiona conform legilor în vigoare
© Alina Felea , Adrian Dolghi, Viorica Negrei
20

Hari de Contur I Axe Cronologice La Is 230312 132031

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hari de Contur I Axe Cronologice La Is 230312 132031

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alina Felea • Adrian Dolghi• Viorica Negrei

HĂRȚI DE CONTUR ȘI AXE CRONOLOGICE

Reprezentarea timpului istoric

II. Spaţiul istoric

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

II. Spaţiul istoric

4. Hașurează cu diferite culori teritoriile Mesopotamiei, Fe-

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

II. Spaţiul istoric

1. Indică pe hartă denumirile fluviilor în bazinele cărora

5. Marchează traseul Drumului mătăsii.

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

36 II. Spaţiul istoric

6. Marcheză capitala Romei Antice și indică anul fon-

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

trecut prin următoarele forme politice de organiza-

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

regilor”, „Drumul al Mătăsii”, „Via Apia”.

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

II. Spaţiul istoric

1. Indică prin hașurare cu culori diferite regiunile de habitat a tracilor

fost descoperite aşezări ale tracilor de nord.

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

unităților statale apărute în urma diviziunii lui

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

II. Spaţiul istoric

însemnat sfârșitul Imperiului Roman de Apus.

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

II. Spaţiul istoric

5. Marchează teritoriile Ordinului Teuton.

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

invazie mongolă în Europa în sec. XIII-XIV.

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

5. Înscrie pe hartă, utilizând simboluri, pricipalele

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

5. Marchează prin simbol patru orașe în care s-a

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

II. Spaţiul istoric

30 5. Indică traseul lui John Cabot.

© Alina Felea • Adrian Dolghi • Viorica Negrei

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

© Alina Felea , Adrian Dolghi, Viorica Negrei

S-ar putea să vă placă și