Referenţialul de evaluare a

competenţelor elevilor

conf. univ., dr.

Adrian GHICOV
F ABORDAREA NOŢIUNII DE COMPETENŢĂ
A ÎN ASPECTUL ACHIZIŢIILOR ŞCOLARE
C
I
L Viziunea I Viziunea II Viziunea III Viziunea IV Viziunea V

I
COMPETENŢA
T CA O ACHIZIŢIE DE BAZĂ A ELEVULUI

A
T
O
R
F ABORDAREA NOŢIUNII DE COMPETENŢĂ
A ÎN ASPECTUL ACHIZIŢIILOR ŞCOLARE
C •
•
La baza orientării competenţiale se află ACTIVITATEA
Aceasta înseamnă a putea face, care, în sensul cel mai general,
Viziunea 1

presupune a putea învăţa, a putea trata, a putea construi, a putea

I coordona etc.
• Chiar în procesul activităţii, elevul poate să prelucreze, să perfecţioneze
L şi să realizeze scopul său.

I Fondul European al Educaţiei (4 modele)

Viziunea 2

• Parametrii personalităţii
T • Proiectarea sarcinilor şi activităţilor ca proces
• Realizarea activităţii de producere a rezultatului
A • Dirijarea cu rezultatele activităţii

4 piloni, pe care se bazează educaţia (după J.Deloir):

T
Viziunea 3

• a învăţa să cunoşti
• a învăţa să faci
O • a învăţa să trăieşti
• a învăţa să conlucrezi
R
F ABORDAREA NOŢIUNII DE COMPETENŢĂ
A ÎN ASPECTUL ACHIZIŢIILOR ŞCOLARE
C Cadrul European al Calificărilor
• competenţe cognitive care vizează utilizarea teoriei şi a conceptelor, precum şi a
capacităţilor de cunoaştere dobîndite tacit şi informal prin experienţă;
I • competenţe funcţionale (deprinderi sau capacităţi de utilizare a cunoştinţelor într-o
Viziunea 4

situaţie de muncă dată), acele sarcini pe care o persoană trebuie să fie capabilă să

L le facă atunci cînd acţionează într-un anumit domeniu de activitate, context de

învăţare sau activitate socială;
• competenţe personale care vizează capacitatea adoptării unei atitudini şi/sau
I comportamentadecvat într-o situaţie particulară;
• competenţe etice care presupun demonstrarea anumitor valori personale şi
T profesionale.

COMPETENŢELE ca un CONŢINUT al învăţământului, precizate în:

A • Cunoştinţe
Viziunea 5

• Abilităţi (priceperi şi deprinderi)

T • Aptitudini-capacităţi
• Atitudini
• Comportamente
O
R
F MĂSURAREA UNEI COMPETENŢE
PRIN EVALUĂRI ŞCOLARE DE DIFERIT TIP
A
Sarcini de lucru cu cît mai multe deschideri spre
C PERSONALIZARE, spre ORIGINALITATE şi CREATIVITATE,
I oferind elevului şansa deschiderii EU-lui personal, al creativităţii,
originalităţii.
L  

I Orientări strategice:
Evaluarea axată pe succes

T oferirea posibilităţilor ca elevii să poată alege;

A orientarea individualizată a probelor de evaluare;

a oferi cît mai multe şanse elevului singur să propună o sarcină
T pentru rezolvare şi soluţii la ea;

O a formula sarcini de creativitate, bazate pe oferirea de libertate a

elevului în a crea.
R
F MĂSURAREA UNEI COMPETENŢE
PRIN EVALUĂRI ŞCOLARE DE DIFERIT TIP
A
Orientări specifice:
C  Măsurăm orice achiziţie a elevilor, prin proba competenţială, adică o probă care se
axează pe ACTIVITATE plus CONSTRUCŢIA CUNOAŞTERII ca produs propriu. (Ex.:
I Elaborarea şi realizarea spontană, fluentă, exactă a diverselor acte de comunicare orală şi
scrisă.)
L  În baza standardelor de eficienţă a învăţării, vom esenţializa indicatorii de progres pe care
îi vom urmări la evaluarea, vom determina numărul acestora ca, ulterior, ei să se fie
I transformaţi în descriptori de performanţă.
 Ulterior, vom formula obiectivele de evaluare pe care le accesăm la o treaptă sau alta,

T urmate, coerent, de către anumite exemple, de probe/ teste docimologice.

 Sarcinile de lucru trebuie să fie centrate pe probleme, astfel ca elevul să se implice
A direct în rezolvarea lor. Rezolvarea sarcinilor va implica, intrinsec, cunoaşterea,
învăţarea, formarea.
T  Nu sarcini, itemi cu statut independent, ce vizează diferite aspecte competenţiale, ci
sarcini, probe, itemi de progres ce reies una din alta, ca elemente de construire a
O rezultatului şi care, prin rezolvare, conduc spre rezolvarea problemei de bază, ca
reflectare (produs) direct al competenţei.

R  Să domine itemii calitativi,în combinare directă a cognitivului cu atitudinalul.

 De ce e nevoie de un referenţial?
Program de evaluare internaţională a elevilor PISA.
Studiu comparativ care se referă la competenţele
elevilor de 15 ani pe domeniile, lectură, matematică şi
ştiinţe.
Proiect realizat de către Organizaţia Economică pentru
Cooperare şi Dezvoltare (OECD).
Şi care are ca scop să identifice cît de bine sînt
pregătiţi elevii pentru a se încadra în viaţa activă,
pentru a se integra cu succes în societate.
 De ce e nevoie de un referenţial?
Specificul general al rezultatelor pentru Republica Moldova
Lectură
 Din cele 6 nivele de cuantificare a competenţelor de lectură doar 43%
elevi din Republica Moldova au competenţe de lectură egale sau mai
mari decît linia de bază (Nivelul 2).
 57% din elevi au demonstrat competenţe de lectură sub nivelul de bază.
 De ce e nevoie de un referenţial?
Specificul general al rezultatelor pentru Republica Moldova
Matematică
 Din cele 6 nivele de cuantificare a competenţelor la matematică doar
39% elevi din Republica Moldova au competenţe matematice egale sau
mai mari decît linia de bază (Nivelul 2).
 În Moldova, nu au fost atestate diferenţe semnificative statistice dintre
rezultatele băieţilor şi fetelor în alfabetizarea la matematică.
 De ce e nevoie de un referenţial?
Specificul general al rezultatelor pentru Republica Moldova
Ştiinţe
 Din cele 6 nivele de cuantificare a competenţelor la ştiinţe 53% din elevii
Republicii Moldova utilizează cunoştinţele şi procesele ştiinţifice nu
numai pentru a înţelege lumea naturală, dar şi pentru a participa la
luarea deciziilor care o afectează.
 A fost observată o diferenţă semnificativă statistică dintre rezultatele fetelor şi
ale băieţilor în alfabetizarea la ştiinţe în favoarea fetelor, cu 14 puncte
diferenţă.
P De ce e nevoie de un referenţial?
E  Când stabiliţi obiectivele operaţionale în proiectarea didactică, vă gândiţi la metoda şi
N conţinutul probelor de evaluare ?
 Revedeţi notele (însemnările) ce cuprind concluziile în urma verificărilor făcute în anul
T trecut înainte de a realiza conţinutul unei noi verificări?
R  Dacă fiul fratelui dvs. ar fi într-una din clasele în care sunteţi cadru didactic, iar la o
verificare curentă scrisă acesta ar întocmi o lucrare de nota 4, ce aţi face ?
U  Stabiliţi la lucrările scrise grila de corectare?
 La o lucrare scrisă a cărui conţinut poale fi apreciat cu nota 7, lucrare în care obiectivele
P didactice vizează modul de utilizare a cunoştinţelor dobândite, acord în plus pentru
prezentarea inedită şi elementele de creativitate cuprinse în răspuns:
E  În cazul unui elev cu rezultate constant foarte bune, care, incidental nu ştie deloc lecţia
D de zi:
 Există cadre didactice care dau note mici la începutul trimestrului ca apoi, spre sfârşitul
A aceluiaşi trimestru, să dea cu largheţe note mari pentru ca mediile obţinute de elevi să
G reflecte corect, per global, nivelul de pregătire al elevilor. Cum apreciaţi acest stil de
lucru?
O  La o lucrare de control curentă, cum credeţi că este optim să anunţaţi rezultatele obţinute
de elevi?
G  La o verificare curentă orală vă stabiliţi înainte criterii de apreciere a răspunsurilor?
I
 La elaborarea referenţialului s-a ţinut cont de:

A. FINALITĂŢI
 Formularea direcţiei unice de realizare a evaluării axate pe competenţe în
învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal.
 Sprijinirea cadrelor didactice la evaluarea de competenţe printr-un instrumentar
util, credibil şi facil.

B. PRECIZĂRI TERMINOLOGICE
Referenţial:
 (DEX) Sistem de referinţă; care se referă la ceva; care constituie un sistem de
referință; mulțime de elemente care formează un sistem de referință; ansamblu
de elemente legate într-un sistem. (< fr. référentiel, engl. referential)
 (surse de specialitate) J. Gardinet, L. Allal, G. de Landsheere, E. Voiculescu, A.
Stoica, E. Stan, P. Lisievici, C. Platon, M. Hadîrcă etc.
 (definiţie de lucru) Sistem de criterii, indicatori şi descriptori de măsurare şi
apreciere a achiziţiilor şcolare.
 La elaborarea referenţialului s-a ţinut cont de:

C. MODELUL REFERENŢIALULUI (document 1)

Standardul de eficienţă a învăţării:

Competenţa Produse prin care se va concretiza/ Criterii de evaluare a Indicatori de

specifică măsura competenţa produselor respective competenţă
 

D. MODELUL DEZVOLTĂRII REFERENŢIALULUI (document 2)

Domeniul:
Standardul de eficienţă a învăţării:

Competenţa Indicatori de Produse pentru Criterii de Note, descriptori

curriculară competenţă măsurarea evaluare a 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
specifică competenţei produselor

                           
 La elaborarea referenţialului s-a ţinut cont de:

E. ALGORITM
 Dezvoltarea Standardelor de eficienţă a învăţării, utilizînd
competenţele specifice pe care le formăm elevilor prin
disciplina şcolară.
 Relaţionarea directă competenţa specifică ↔ produsul-
competenţă evaluat ↔ criteriile de evaluare a produselor
↔ indicatorii de competenţă, care concretizează ce
elemente de competenţă trebuie apreciate în produsul
evaluat.
 Recomandări practice
Cunoaşterea Standardelor de eficienţă a învăţării care
reprezintă normele învăţării-evaluării.
Prima lectură a Referenţialului de evaluare a competenţelor.
Relectura documentului pentru explicarea termenilor necesari.
Lectura analitică pentru înţelegerii relaţiei competenţă specifică
→ produs → criterii de evaluare → indicator de competenţă.
Lectura de documentare cu descriptori şi note şi de înţelegere
exactă a criteriilor de notare prin diferenţiere (între 4 şi 5; între 9
şi 10).
La proiectarea lecţiei, realizarea sensului didactic şi la evaluare
se va face o selecţie riguroasă a produselor (maximum 1, 2) şi o
măsurare exactă a succesului prin criterii măsurabile.
 Recomandări practice
Indicatorii de competenţă pot servi şi în calitate de obiective operaţionale ale lecţiei.
Utilizarea criteriilor de notare ca argument pentru explicarea notei actorilor interesaţi.
Respectarea principiului transparenţei la aplicarea criteriilor: înainte de elaborarea
produselor, elevii trebuie să fie informaţi despre criteriile de evaluare a acestora.
Diseminarea informaţiei utile pentru întreg corpul profesoral, pentru elevi şi pentru
părinţi prin organizarea şedinţelor de informare; trening-uri; master-class-uri etc.
Elaborarea notelor informative, a rapoartelor despre progresul – regresul şcolar al
elevilor, ţinîndu-se cont de:
1. Standarde.
2. Competenţa specifică.
3. Produse realizate în semestrul respectiv.
4. Criteriile şi indicatorii de progres.
Includerea în Planul de activitate a instituţiei şi în cel de dezvoltare instituţională
aspecte ce vizează socializarea în mediul instituţional a Referenţialului, cu discuţii,
concluzii şi recomandări în cadrul Consiliului de administraţie, Consiliului metodic,
Consiliului profesoral.
 Un profil funcţional al elevului competent
pentru prezent şi viitor
P
Citeşte şi înţelege faptele, fenomenele, ideile.
E
Interpretează faptele şi fenomenele din nevoia de a înţelege.
N
Comentează pentru a fi în favoarea sau defavoarea faptelor,
T
fenomenelor, atitudinilor etc.
R Produce texte proprii (orale şi scrise) despre texte ştiinţifice,
U literare, nonliterare şi de graniţă.
Scrie o compoziţie, un eseu, un referat etc.
E
Scrie, aplică şi susţine un interviu de angajare în baza CV-ului.
L
Răspunde la întrebări, fără dificultăţi de construire a frazelor şi
E
potrivire a cuvintelor.
V Scrie o cerere, completează un formular, un chestionar etc.
I
 Un profil funcţional al elevului competent
pentru prezent şi viitor
P
E  Are competenţa de comunicare în aspect funcţional:
poate organiza lucrul în grup;
N
lucrează în grup sau echipă;
T
este agreabil pentru alte persoane;
R
susţine stabilitatea emoţională;
U
se acomodează la cerinţe şi circumstanţe noi ale
E comunicării.
L  Utilizează ghidul turistic, harta, meniuri, indicatoare, pliante,
E reţete şi recete, etc. în rezolvarea problemelor de viaţă
V cotidiană.
 Citeşte, analizează şi compară programele electorale ale
I
diferitelor partide / diferiţilor candidaţi, luînd decizii
informate.
 Un profil funcţional al elevului competent
pentru prezent şi viitor
P
E Comunică într-o limbă străină:
N traduce un text nu foarte complicat cu ajutorul
T dicţionarului;
relatează în limba străină despre sine, despre localitate,
R
prieteni etc.;
U înţelege texte de instrucţiuni pe diverse ambalaje,
E instalaţii şi aparate electrocasnice;
poate comunica pe viu cu persoane vorbitoare de altă
L
E limbă, pe teme cotidiene / uzuale.
V
I
 O listă a produselor din Referenţial care
formează elevul competent
 Răspunsuri la întrebări.  Referat.
 Chestionar.  Conspect.
 Argumentarea alegerii unui  Prezentare orală.
răspuns din multiple oferite.  Fişă de bibliotecă.
 Rezolvări de itemi, probleme.  Note de lectură.
 Text metaliterar (comentariu  Agendă de lectură.
poetic, comentariu literar,  Jurnal reflexiv.
reflecţie, eseu, sinteză,
 Proiect individual.
caracterizare de personaj, portret
literar).  Proiect de grup.
 Eseu ştiinţific / ştiinţifico-  Poster.
didactic.
 Portofoliu tematic.
 Schemă.
 Grafic conceptual.
 O listă a produselor din Referenţial care
formează elevul competent
Text argumentativ. Rezumat.
Text meditativ. Pagină de jurnal.
Prezentare cu suport TIC. Reportaj.
Dialog, discurs, interviu, Discurs, forumul de
monolog. discuţie.
Prezentare orală. Conferinţă.
Text metalingvistic (analiză Emisiunea în direct.
orală/ scrisă a materiei de Joc de rol.
limbă la toate nivelurile
studiate).
Portofoliu electronic.