,,Cronici turcești,, este o serie de monografii din 3 volume.

1.Volumul I este editat de Mihail Guboglu și Mustafa Mehmet,București,1966,562

pagini.Cuprinde evenimente din sec.XV-mijl.sec.XVII,preluate din cronicile a 24 de
cronicari turci.

2.Volumul II este îngrijit de Mihail Guboglu ,București,1974,539 pagini.Cuprinde

evenimente din perioada sec.XVII-încep.sec .XVIII,cu prezentare a extraselor din
cornicile a 8 cronicari.

3.Volumul III este editat de Mustafa Mehmet,București ,1980,460 pagini.Cuprinde

evenimente din sf.sec.XVI-încep.sec.XIX,din sursele a 7 cronicari.

Toate volumele încep cu o introducere în care se scoate în evidență importanța

acestor izvoare narative externe pentru istoria României,cuprinzând adesea știri
unice referitoare la evenimentele importante din trecutul poporului român,din
lupta sa de secole pentru independență.Se fac de asemenea considerații
interesante pe marginea istoriografiei otomane.

În continuare vom analiza mai detaliat volumul 3,întocmit de Mustafa

Mehmet.Acesta este o publicație științiifică,cît și de popularizare a științei,care are
ca scop valorificarea surselor narative și documentare turco-islamice referitoare la
trecutul poporului român.Sarcinile principale care și le-a propus autorul sunt-

 Să facă cât mai accesibilă(cel puțin în traducere) istoricilor și cititorilor

necunoscători ai limbilor turco-islamice,cronicile și documentele de
proveniență orientală.
 Tratarea cronicilor și documentelor ce se referă la intervalul de timp dintre
anii 1591-1808,a căror autori preiau firul relatărilor din punctul în care a fost
lăsat de predecesorul său.
 Reflectarea evenimentelor privind aspectele politico-militare,juridice și social
–economice.
 Evidențierea poziției autorilor vizavi de cauzele căderii Imperiului Otoman,cît
și de știința istoriografică în general.
Volumul dat poate se include în contextul istoriografic al țărilor române și a IO în
perioada dintre 1591-1808,și anume în contextul militar,juridic și socio-economic al
acestora,oferind date și interpretări de la cronicarii ce au ocupat postul de
istoriograf oficial al Curții Otomane,care erau numiți de sultan și au avut acces
direct la documentele oficiale,corespondențe diplomatice,numeroase tratate ale
Porții cu alte state.De asemenea,aceste cronici pot fi atribuite într-o oarecare
măsură la contextul istoriografic al Poloniei,Rusiei,Austriei și chiar Franței și
Angliei.În cadrul izvoarelor narative străine,prezintă o deosebită importanță pentru
elucidarea unor aspecte mai puțin clare ale istoriei poprului român.Spre deosebire
de alte volume de documente otomane publicate în acelaș timp de alți autoriîn
Romînia(Tahsin Gemil,,Relațiile Țărilor Române cu Poarta Otomană în documente
turcești,, sau Valeriu Veliman,,Relații romîno-otomane(1711-1821),volumul dat se
referă la un interval de timp mai mare și la mai multe domenii,reflectînd
interdependența acestor aspecte și urmărind firul de cauzalitate a
evenimentelor.Editorul volumului este Mustafa A.Mehmet,istoric și figură literară
majoră în domeniul turcologiei și orientalisticii,autor de monografii și manuale de
limbă turcă ca,,Istoria turcilor,, ,,Documente turcești privind istoria României,,
,,Coran-ultima carte sfântă,, ,,Turk dili,,,etc.Volumul 3,la fel ca și celelalte 2,a fost
elaborat pe baza programului de cercetare a arhivelor otomane și constituirii
colecției de Microfilme Turcia de la Direcția Generală a Arhivelor Statului Român.În
cadrul programului au fost colectate și cercetate peste 12 000 de
documente,cronici,microfilme aduse din Turcia și Bulgaria,care deja au fost
publicate în limba turcă,pe baza cărora au fost scrise o colecție de monografii sub
numele,,Izvoare orientale privind istoria României,,.La acest program au participat
mulți turcologi și orientaliști romîni,cît și străini,traducînd și selectînd informația
după diferite criterii.Pentru volumul 3 al cronicilor turcești,Mustafa Mehmet a
selectat documente conform cîtorva principii-limitele cronologice,succesiunea
relatărilor,fără reluare de la început și suprapunere,reflectarea poziției poporului
român în contextul relațiilor internaționale,reflectarea legăturii cauzale între
diferite informații.

Ediția are introducere de 9 pagini,lista de abrevieri la începutul cărții,anexele la fel

sunt la începutul volumului,enumerînd lista cronicilor otomane din colecție care
încă ramân necercetate,indici nu conține,deaceea comentariile sunt aduse în
subsolul paginiii,cu note toponimice și onomastice,bibliografia lipsește,sumarul este
numit tablă de materii,la sfîrșitul volumului autorul a întocmit un glosar de 8
pagini,ce explică termenii mai puțin cunoscuți de cititori.

La traducerea cronicilor autorii au făcut tot posibilul pentru reflectarea cît mai
fidelă a conținutului original,cu riscul sacrificării formelor literar-artistice,datele
Hegirei au fost coborîte în note,fără paranteze unghiulare,se mențin termenii
specifici în limba turcă,cu traduceri în română în paranteze rotunde.Instituțiile mai
puțin cunoscute au fost transcrise într-o formă mai accesibilă cititorului
român.Terminologia turco-islamică cu caracter specific a fost plasată în text sau în
subsolul paginii.Ilustrațiile și alt material grafic lipsesc,doar sunt prezente unele
pagini din cronici în original,pe pagina întreagă.Titlul fiecărui document conține anii
scriși cu litere și evenimentul descris.

În vederea bazei sursologice enorme și a competențelor editorilor,cît și apartenența

directă a acestora la societatea turcologilor și orientaliștilor devotați,putem
considera inredutabilă credibilitatea și calitatea acestei monografii,precum și
utilitatea ei ce se reflectă prin o mulțime de informații noi despre anumite
evenimente,completarea și la fel afirmarea unor evenimente descrise în alte
izvoare și surse.