Filosofia atestarea 1

1. Care sunt elementele componente (structura) ale concepției despre lume

Concepte despre lume ca fenomen social si spiritual are o structura complexa din urmatoarele elemente.
• Cunostintele
• Convingerile
• Valorile spirituale general umane
• Faptele si actiunile complete
Cunostintele sunt informatiile acumulate de om pe parcursul vietii. Ele constitue elementele principale, temelia
conceptiei despre lume. Acestea se acumuleaza prin diferite modalitati:
A. Simturi;
B. Ratiune - este facultatea de a intelege, de a sesiza raporturile intelectuale in acest sens. Ratiunea se
identifica cu intelectualitate.
C. Intuitiva - cunoasterea nemijlocita directa. Orice intuitie are un caracter de descoperire, de aceea se mai
spune ca ea este de natura divina.
D. Cunostinte stiintifice care se acumuleaza pe baza unui scop si pot fi argumnetate in mod logic
E. Cunostinte nestiintifice -intamplatoare
Convingerile se formeaza in rezultatul cunoasterei si la baza formarii sta adevarul
Idealurile - ceea ce este perfect, este o imagine subiectiva despre ceva sau cineva. Idealurile exista numai in imaginea
noastra, reprezentarea unui ideal, este o stare de perfectiune pe care spiritul tinde sa o atinga, dar nu o va atinge
nicioadata.
Valorile spirituale general umane: exprima raportul oamenilor cu realitatea sunt cunostinte, orientări care au valori
pentru toti oamenii. Toate sunt de natura spirituala.
Faptele si actiunile concrete - reprezinta comportamentul omului; este o forma de materializare a activitatilor umane.
2. Dați definiția despre lume
Conceptia despre lume este unul dintre principalele componente ce reprezintă in sine un fenomen social si
spiritual, adica nu se transmite prin ereditate dar se formează pe parcursul vietii lumesti. Conceptie: Totalitatea de
viziuni, ansamblu de idei si convingeri despre lume. Lume: Include natura, societatea, universul.
3. Numiți tipurile istorice de concepție despre lume și trăsăturile lor principale
Tipurile istorice de conceptie despre lume: sunt forme specifice de reprezentare a lumii precum si anumite
perioade a evolutiei gandirii umane.
In functie de directia dezvoltarii gandirei umane, de obicei se evidentiaza 3 tipuri de conceptie despre lume:
1) Conceptie despre lume mitologica. Mitul este legenda despre aparitia lumii, este o interpretare fantastica a
realitatii, o explicatie a lumii de ordinul sentimentului si nu al ratiunii. Trasatura principala a conceptiei
despre lume mitologice este personificarea si insufletirea naturii. Reiesind din sferile tematice se cunosc 4
tipuri de mituri:
A. Teogonice – care incearca sa explice originea si genealogis zeilor
B. Cosmogonice – incearca sa explice geneza lumii
C. Etiologice – incearca sa explice cauza sau originea unei institutii, traditii sau obicei.
D. Escatologice şi apocaliptice – vorbesc despre sfîrşitul lumii, uneori reînvierea lui şi începutul unei
noi evoluţii.
2) Conceptie despre lume religioasa - consta in credinta existentei unei forte supranaturale ce joaca un rol
important in vointa universului si a societatii. Trasatura principala este credinta in dogme religioase (dogma
- ceea ce este crezut, nu are nevoie sa fie argumentata). Exista doua categorii de invataturi religioase:
monoteista, politeista.
3) Conceptie despre lume filosofica – este cea mai superioară formă de repreyentare a lumii, care se bayeaya pe
cunoştinţele generale, argumentate în mod logic, teoretic şi ştiinţific. La baya ei stă raţiunea. Trăsătura
principală este atitudinea critică a omului faţă de lumea înconjurătoare.
4. Care sunt religiile mondiale și cind au aparut
 Budismul - 500 mln. Apare in India Antica sec IV i.Hr. întemeietor Budha.
 Crestinismul - 2 mlrd. Nascut in imperiul Roman sec I d.Hr. se divizeaza in: catolicism, ortodoxism.
 Islamul - 829 mln. Apare la Mecca in Arabia Saudita. Este ultima relgie monoteista.
 Iudaismul - 15 mln. Este religia evreilor sec VII i.Hr. doctrina religioasa cu carti sfinte ca Vechiul
Testament si Talmudul
 Hinduismul - 700 mln. este cunoscuta de circa 40 secole, astazi are cei mai multi adepti in India
5. Cînd şi în ce centre culturale antice apare filosofia. Etimologia cuvintului „filosofie”
Filosofia a parcurs o cale de circa 3 milenii, luind nastere ca o preocupare a spiritualitatii umane. Filosofia
este una din cele mai vechi stiinte din care treptat au evoluat toate celelalte stiinte. Ca forma a constiintei sociale,
filosofia apare in sec. XII i.Hr., concomintent in 3 centre cultural antice: India Antica, China Antica si Grecia Antica.
 Termenul filosofie este de origine greaca si provine de la 2 cuvinte: phyleos - a iubi, sophya - înţelepciune,
adica iubitor de intelepciune.
6. Daţi definiţia filosofiei
Filosofia este o stiinta teoretica generala care studiaza principiile fundamentale ale existentei prin intermediul
carora lumea este interpretata ca un tot intreg.
7. Numiţi principalele categorii filosofice
Ca forma a constiintei sociale filosofice are un limbaj al sau format din notiuni generale si abstacte numit
categoria filosofica:
1. Existenta- este ceia ce exista.
2. Nonexistenta- ceia ce nu exista.
3. Fiinta- desemneaza tot ce este active si viu.
4. Relitatea- desemneaza ceia ce exista in present si se dezvolta in mod real, independent de om.
5. Constiinta- ceia ce exista in gindirea umana. Ea se dezvolta paralel cu memoria si reflecarea de sine.
6. Materia- ceia ce exista in mod obiectiv.
7. Substanta- ceai ce cinstituie esenta comuna si stabila a lucrurilor.
8. Suflet- este o forma de manifestare ideala care isi gaseste prezenta in trup.
9. Spirit- o forma de existent nemateriala care isi gaseste manifestarea in afara trupului.
8. Care sunt principalele domenii ale filosofiei
Filosofia este reprezentata de citeva domenii prinicpale:
a) Ontologia- este teoria generala a existentei.
b) Gnoseologia - este teoria generala a cunoasterii.
c) Axiologia - este reoria a valorilor umane.
d) Praxilogia- este teoria generala a a ctiunilor suficient umane.
9. Numiţi ştiinţele filosofice şi filosofiile ştiinţifice
Filosofii stiintifice:
1. Filosofia naturii
2. Filosofia stiintei
3. Filosofia tehnicii
4. Filosofia dreptului
5. Filosofia istoriei
6. Filosofia matematicii
7. Filosofia tehnologica Stiinte filosofice:
a) Logica- stiinta despre formele, regulile si legile gindirii concrete.
b) Etica-stiinta despre moral.
c) Estetica- stiinta care studiaza arta si diferite genuri artistice. Trateaza categoriile de frumos, de tragic, comic,
sublime si sentimentele pe care acestea le lasa noua.
10. Care sunt funcţiile filosofiei
1. Functia conceptuala- filosofia este o conceptie depre lume, formulate in termini conceptuali si organizata
intr-un sistem. Filosofia cuprinde numai acele conceptii despre lume care sunt exprimate sub forma de
concept si organizate structural in forma de teorie. Dupa cum mentiona Kant, filosofia este o stiinta de
concept.
2. Functia teoretica- filosofia elaboreaza prinipalele legi si teorii al dezvoltării societatii, naturii si
cunoaşterii. Filosofia nu abordeaza problemele de cunoastere practica si experimentale, dar incearca sa le
expuna sub forma de teorie precum teoriea existentei, a cunoasterii, a valorilor sau a morale.
3. Functia gnseologica- filosofia abordeaza diferite probleme a cunoasterii precum:
a. Cum apare cunostintele despre lume.
b. Este infinit conoastere noastra sau nu
c. Care este natura adevarului.
d. Deseori cunoasterea ocupa locul principal in filosofie. Cunostintele optionale dupa cum spune Kant
trebuie sa ne serveasca drept instrument pentru promovarea scopurilor esentiale ale ratiunii.
4. Functia metodologica- elaboreaza diferite metodologii utilizate atit in activitatea omului cit si pentru
stiintele natural. In acest sens filosofia se sprijina pe gnoseologie, pe stiintele particulare. Filosofia a
imbinat toate cunostintele societatii, le-a sintetizat strucutal si a elaborat metode de cunoastere si de
cercetare stiintifica altfel s-a propus stiinte urmatoarele metode:
a. Dialectica - toate fenomenele trebuie cercetate permanent in raport cu altele si in dinamica
ascendenta;
b. Maiautica - gasirea raspunsurilor prin intrebari – socrate;
c. Logica
d. Epiteologia
 e. Indoiala cardeziana
5. Functia metodologica traseaza caile generale de cunoastere de actiune, fundamentind teoretic metodele
principale de cercetare pentru diferite stiinte.
6. Functia axiologica propune diferite criterii valorice pentru alege varianta corecta pentru om a diferitor
posibilitati de actiune.
7. Functia praxiologica arata rolul social pe care il are sociologia, realizarea practica a conceptelor teoriilor
fi valorilor morale.
8. Functia hermeneuca-reflectia asupra simbolurilor religioase,motivelor si expresiilor umane
9. Functia critica. Filosofia in scopul gindirii celor mai eficiente mijloace de conoastere este insotit de critica
diferitor stereotipuri, greseli si dogme care apar in conceptual cunoasterii. Ea pune la indoiala multe
conceptii gresite si critic la analiziaza propunind pentru viitor uele teorii care reflecta mai adecvat
realitatea.
10. Functia umanista-problemele cotidiene ale individului
11. Care este problema fundamentală a filosofiei. Materialismul şi idealismul.
Marea problema a filosofiei mai ales acelei modern este problema raportului dintre materie si constiinta,
dinte gindire si existenta sau raportul dintre lumea subiectiva si lumea obiectiva.
Aceasta problema are 2 laturi:
1) Se refera la problema existentei lumii. Existenta materiei, natura, realitatea vesnica sau ca
a fost create de o forta divina. Latura aceasta este formulate in felul urmator: care este factorul prim,
determinant - material sau constiinta
2) Se refera la conocivitatea lumii. Ea se formuleaza in felul urmator: poate oare gindirea
noastra sa reflecte in mod adecvat realitatea?
Gindirea este lumea subiectiva si are in aspect gnoseologic.Existenta este lumea obiectiva si are aspectul
ontologic.Revenind la prima latura la intrebarea: ce este primordial in lume: material sau constiinta?- dupa modul de
rezolvare sau format 2 mari curente filosofice: materialismul si idealismul.
Materialismul considera ca originia se esenta lumii este de natura materiala: material, natura constituie
factorul primar, iar constiinta, spiritual- factorul secundar.
Idealismul sustine ca originea si esenta lumii este de natura ideala: gindirea este factorul primar, materia
factorul secundar.
12. Ce înseamnă gnosticism, scepticism şi agnosticism
GNOSTICISM (din gr. gnostikos - ce are cunoştinţă) - curent filosofico-religios sincretist apărut în sec 1-2
în Orientul apropiat - Siria, Samaria, Alexandria ca o sinteză a diferitor credinţe orientale (iudaismului,
zoroastrismului, religiilor babiloniene şi egiptene), creştinismului, filosofiei greceşti şi cultelor misteriale. Însă
caracteristica definitorie a gnosticilor a fost credinţa în cunoaşterea lui Dumnezeu relevată unor iniţiaţi pentru a le
permite dobîndirea mîntuirii. Între Dumnezeu şi Lume sunt o serie de ipostaze, nu pentru a uni idealul şi materialul ci
invers, pentru a le delimita. Reprezentanţi principali: Valentin din Egipt şi Basilides din Siria.
SCEPTICISM (din gr. skeptikos - ce examinează, cercetează, critică) - concepţie şi orientare filosofică ce
exprimă îndoială în ceea ce priveşte posibilitatea atingerii adevărului. Deci putem căuta o cunoaştere sigură despre
cum sunt lucrurile în realitate, dar nu o putem obţine. Istoria evoluării scepticismul este destul de veche. Atitudini
sceptice sunt prezente la Xenofan, apoi au fost dezvoltate de sofişti ca Gorgias şi Protagoras.
AGNOSTICISM (din gr. a - negare şi gnosis - cunoaştere - ceea ce nu este accesibil cunoaşterii) - doctrină
şi curent filosofic care neagă complet sau parţial posibilitatea cunoaşterii lumii; omul nu poate cunoaşte cauza ultimă
a existenţei. Potrivit acestei poziţii nu se poate rezolva definitiv nu numai problema veridicităţii cunoaşterii realităţii
existente, dar nu se poate cunoaşte practic, nici chiar existenţa lui Dumnezeu. A. sub diferite forme se întîlneşte în
decursul istoriei filosofiei, dar cei mai de seamă reprezentanţi au fost în Anglia epocii victoriene.
Termenul a fost introdus de T.H.Huxley în 1869. Reprezentanţii agnosticismului se numesc agnostici, de ex.
Ch.Darwin, Hamilton, Spencer.
13. Care sunt izvoarele teoretice ale filosofiei indiene
Izvoarele teoretice ale filosofiei indiene reprezinta literatura vedica alcatuita din carti numite vede (
cunoastere, conducere ).
Vedele scrise in proza si in versuri cuprind diferite scrieri religioase care alcatuiesc cartea sfanta a indienilor.
Aceasta carte sfanta ar fi fost scrisa pe parcursul a circa 9 secole (1500-600). In vede se gasesc pe scurt reguli si dogme
religioase, rugaciuni, slujbe sfinte, proverbe, descantece si invataturi morale. Vedele erau pastrate in taina, acces la el
avea numai preotii brahmani. Europenii au depistat vedele pe la incepul sec XIX.
Intreaga literatura vedica este compusa din 3 mari categorii de scrieri:
1. Samhitul - cartea principala alcatuita din 4 categorii
A. Rig-veda
B. Sama-veda
C. Yajur-veda
D. Alharva-veda
 2. Brahmanul
3. Upanişadele
14. Ce reprezintă Upanişadele
Upanisadele ( "a sedea alaturi") - initial a desemnat asezarea elevului langa invatatorul sau pentru a primi
invatatura. Acestea sunt primile manuale in caracter filosofic, aici se observa o libertate in gandire, o libertate care
uneori ajunge pana la ateism. Acestea au fost scrise in sec. VII i.e.n ca o continuare a brahmanului. In prezent se
cunosc 108 upanisade
15. Categoriile filosofice prin care se explică eliberarea sufletului în filosofia indiană antică
Procesul de transmigrare, de eliberare a sulfetului din corp indienii il explicau cu ajutorul unor categorii filosofice:
1. Brahman
2. Atman
3. Samsara
4. Mohşa
5. Karman
Brahman desemneaza principiul unic si creator al lumii, cauza a tot ce exista, el este fiinta suprema, forta activa de
care ne apropiem prin rugaciune. Brahman se evidentiaza in 3 persoane ( sfanta treime ).
1. Brahman - creatorul;
2. Visnu - ocrotitorul;
3. Siva - distrugatorul.
Atman - sufletul individual, adica sufletul omenesc.
Samsara ( ”ratacire” ) - legea succesiunii vietii, se refera numai la atman, presupune trecerea sufletului dintr-un corp
in altul. Este o lege foarte rigida.
Mohşa - procesul de iesire, de eliberare din cercul Samsarei.
Karman - o lege universala mai numita soarta, face ca sufletul sa renasca intr-o viata noua, mai buna sau mai rea,
dupa faptele din viata anterioara.
16. Ce înseamnă eliberarea sufletului. Nirvana
Conform filosofiei indiene, eliberarea sufletului inseamna eliberarea de sub influenta legilor samsarei si a
Karmanului si contopirea lui Atman cu Brahman. Pentru aceasta nu este indeajuns numai scrierea, citirea si intelegerea
cartilor, dar realizarea si depasirea de sine prin eforturi cotidiene, prin practica si purificarea necontenita. Aceasta de
face printr-o viata ascetica, prin meditatie si rugaciune. Punctul culminant al acestei eliberari este o stare psihica
deosebita sub aspectul unui extaz mistic, care a capatat denumirea de Nirvana. Prin brahmanism puteau sa-si elibereze
sufletul numai preotii Brahmani.
Nirvana - parasirea de catre suflet a corpului. Este starea suprema a sprirtului, este viata adevarata, este
fericirea vesnica. Nirvana este o stare de absenta, de repaos absolut a sufletului, de nefiinta, stare in care sufletul nu
mai este obligat la transmigratie, la reincarnare. Sufletul a intrat in vesnicie, in mare liniste, contopindu-se cu esenta
divina.
17. Structura socială a Indiei Antice
India Antica a avut urmatoarea structura sociala alcatuita din 4 varne ( caste ).
1. Brahmanii - casta superioara, preotii care se bucura de toate drepturile, erau intretinuti de catre stat,
imbracaminte de culoare alba.
2. Ksatrii ( militarii ) - razboinicii, aristocratia, regii. Purtau imbracaminte rosie
3. Vaişii - populatia linera, mestesugarii, profesorii etc. Imbracaminte galbena 4. Şudrii - casta inferioara,
tratata cu dispret, fara niciun drept: robii, cersetorii.
Aceste caste erau endogame ( inchise ). Trecerea dintr-o casta in alta era imposibila pentru aceasta era impusa
religia Brahmana.
18. Numiţi principalele şcoli filosofice în India Antica
Gandirea filosofica indiana era reprezentata de mai multe trasaturi sau scoli filosofice. Ele se divizeaza in 2
categorii. Dupa atitudinea fata de vede.
1. Invataturi filosofice ortodoxe - care sustineau vedele
A. Sam Kya
B. Yoga
C. Mimansa
D. Vaişeşica
E. Vedanta
F. Nyaya
2. Invataturi filosofice Eterodoxe - care criticau vedele
A. Ajivica
B. Budismul
C. Jainismul
 D. Lakayatomul
19. Care sunt izvoarele teoretice ale filosofiei chineze
Filosofia chineza are 5 izvoare principale
1. Cartea istoriei
2. Cartea cantecelor
3. Cartea ritualelor
4. Cartea primaverii si a toamnei
5. Cartea schimbarilor
20. Numiţi cele 2 particole universale în filosofia chineză
Exista 2 particole universale considerate care dau nastere universului si alcatuiesc lucrurile
A. Yang - este particula masculina, principiul alb, analog cu lumina, cu cerul, cu soarele, cu uscatul;
exprima ideia de pozitiv, de actiune;
B. Yin - particula feminina, principiul negru, analog cu intunericul, cu pamantul, cu lumea, cu recele,
cu umedul - exprima ideia de negativ, de pasiv.
21. Care sunt premisele obiective şi subiective ale apariţiei filosofiei în Grecia Antică
Premisele obiective:
1. Dezvoltarea economica, relativ avansata a Greciei si a coloniilor grecesti.
2. Calitatile innascut ale grecilor.
A. Inteligenta
B. Simtul si viziunea plastica a realitatii
C. Dorul de libertate
D. Naturaletea si simtul armoniei
3. Libertatea politica a Greciei prin prezenta a oraselor polise cu legi proprii si viata politica
independenta
4. Libertatea religioasa. Grecii aveau o credinta politeista, care a creat premise pentru libertatea in
gandire
5. Asezarea geografica in apropierea vechilor centre culturale antice, de unde grecii au preluat mai
multe cunostinte
Premisele subiective:
1. Teogoniile - textele care vorbesc despre aparitia si originea divinitatii
2. Cosmogoniile - texte care vorbesc despre originea universului
3. Orhismele - texte despre originea, vesnicia si mantuirea sufletului
22. Numiţi peroada apariţiei şi dezvoltării filosofiei ăn Grecia şi Roma Antică şi subperioadele
Aparitia si dezvoltarea filosofie in Grecia si Roma antica are loc in perioadele cuprinse intre sfrasitul sec.
VII i.e.n. pana in sec VI e.n (529). Aceasta mare perioada se divizeaza in trei perioade mai mici
1. Perioada preclasica ( cosmologica ) sf. sec VII- sec V. Perioada aparitiei si formarii primelor
invataturi filosofice - problema centrala: originea si esenta lumii
2. Perioada clasica ( antropologica ) - sec V - sec IV ( 332 ). Este perioada unificarii si sistematizarii
conceptiilor filosofice. Problema centrala - existenta umana.
3. Perioada postclasica ( elenista ) - sec IV i.e.n. - sec VI e.n. Este perioada aplicarii in practica a
conceptiilor filosofice. Problema centrala - existenta morala a omului, problema fericirei.
23. Filosofia Şcolii din Milet. Reprezentanţi. Problema substanţei.
Prima invatatura filosofica in Grecia antica a fost scoala de Milet, care isi are originea la sf. sec VII i.e.n..
Aceasta scoala are 3 reprezentnti: Thales, Anaximandru, Anaximede.
Primii ganditori incercau sa explice originea si existenta lumii, reiesind din unitatea acesteia, printr-o
substanta primordiala, denumita ca principiu fundamental al lumii.
Primul filosof care a pus problema substantei a fost Thales ( 625-545 ). In viziunea lui Thales lumea este o
unitate care a aparut dintr-o substanta primara si ea este apa. Pamantul Thales il vedea in forma de disc.
Un alt reprezentant al Școlii de Milet este Anaximandru ( 610-546 ). Dupa el substanta primara nu poat avea
o forma concreta, ea trebuie sa fie o materie fara forma, care nu poate fi vazuta, dar numai gandita. Anaximandru
numeste aceasta substanta apeiron (trad. Greaca "infinit"). Apeironul este o substanta fara forme, limite, masura,
definitie. Este in miscare este vesnica. Initial a fost fierbinte , dar dupa racire a dat nastere universului si lucrurilor
inconjuratoare. .
Al treilea reprezentant al scolii de Milet a fost Anaximede (585-525). Pentru el substanta primara este
aerul, sursa intregii vieti. Pentru acest filosof Pamantul este plat ca o masa si se sprijina pe aer.
24. Caracteristicile învăţăturii Şcolii din Milet
 Învățătura naivă materialistă
 Învățătura monistă
 Învățătura hilozoista
25. Teoria numerelor în ănvaţătura lui Pytagora
Pitagora prin invatatura sa a facut incercarea de a aplica teoria numerelor, la realitate. Dupa el principiul unic
si substratul intregii lumi este numarul care desemneaza armonia ce se stabileste intre lucruri. Numarul este atat esenta
cat si legea existentei, este materia si sensul cosmosului. La Pitagora in toate numerele apare nr. 1. La el Unul este
unitate, par si impar - formeaza unitatea, iar unitatea formeaza numarul. Aristotel ne relateaza ca Pitagoreicii atribuiau
tuturor lucrurilor si proceselor numere concrete. Spre exemplu: 5 - era casatoria 3( barbatul ) , 2 (femeia) , 7- nr.
favorabil. Nr. 10 era un nr. sacru, care era suma (1+2+3+4) simboliza perfectiunea, desavarsirea si coincidea cu
univerul.
26. Problema mişcării în învăţătura lui Heraclit. Focul. Logosul.
Filosofia lui Heraclit este una monista si hilozoista. El considera ca lumea nu a fost creata, dar a existat
intotdeauna. Deci a negat ceea ce spunea scoala de Milet. Substanta primara la el este focul, insa focul nu este atat
substanta cat miscare. Din foc a aparut lumea in ansamblu si toate lucrurile. Dupa el focul ca substanta este in vesnica
micare si schimbare, transformare. Maxima sa "panta rey" - ( in trad. totul curge ), ziua devine noapte, noaptea zi etc.
Heraclit spunea ca si universul este in foc vesnic vii, care pe masura se aprinde sau se stinge. In rezultatul acestei
lucrile apar si dispar.
Miscarea spune Heraclit nu se petrece haotic ci este ordonata si armonioasa, care asculta de o lege universala
numita "Logos" sau ratiunea universala. Dupa Heraclit izvorul miscarii este lupta contrariilor. Orice lucru, orice stare
trece in contrariul sau. In fiecare lucru exista doua parti opuse. Fiecare parte traieste datorita existentii contrariului
sau. Astfel intru-cat totul schimbandu-se neintrerupt se innoieste, nu poti intra de doua ori in aceeasi apa curgatoare,
a doua oara va curge alta apa. Dupa Heraclit sufletele sunt si ele foc, caldura din noi este scanteia. Heraclit era convins
ca somnul, trezia si moartea tin de gradul de inflacarare a sufletului.
27. Problema mişcării în învăţtura Şcolii din Eleea
Acordul de baza al eleatilor in gandirea umana consta in formularea notiunii de fiinta. Invatatura eleatilor
este opusa invataturii lui Heraclit, deoarece eleatii se straduiau sa determine doar ceea ce este constant, nemiscator si
neschimbator. Eleatii sustineau, ca de fapt miscare nu exista. Dupa ei miscarea exista doar in neant. Eleatii au inaintat
doua notiuni noi: de fiinta si de neant. Conform acestei invataturi susbstanta primordiala a lumii poate fi determinata
doar daca este lipsita de orice calitati si nu contine decat unitatea abstracta ( logica ) a lumii, in forma de Fiinta pura.
28. Noţiunea de Fiinţă în filosofia lui Parmenide
Parmenide in locul notiunii de Dumnezeu introduce notiunea de Fiinta, care este de acum una filosofica si nu
religioasa. Dupa Parmenide fiinta nu este data in organele senzoriale, ea nu este vazuta, auzita, pipaita, dar a Fiinta
poate fi inteleasa cu ajutorul ratiunii.
Dupa Parmenide "Fiinta exista, iar neantul nu". Dupa el neantul nu poate fi inteles cu ajutorul ratiunii; nu
poate fi obiect al gandirii umane.
La Parmenide Fiinta are urmatoarele caracteristici:
1. Nu este in miscare, schimbare
2. Nu este multipla
3. Nu are inceput si sfarsit
4. Este unitara, eterna
La Parmenide Fiinta este identica substantei.
29. Cine sunt întemeietorii dialecticii şi a metafzicii în filosofie
Datorita ideilor promovate, Heraclit a pus bazele dialecticii, el a fost un dialectician. Logusul la el este
dialectica.
Negarea miscarii il face pe Parmenide intemeietorul metafizicii.
30. Atomii şi caracteristica lor în filosofia lui Democrit
Atomii se deosebesc intre ei prin: forma, greutate, marime, prin ordinea in legatura data. Si prin pozitia in
aceasta legatura. Astfel dupa Democrit toate lucrurile sunt alcatuite din atomi asa precum cuvintele sunt alcatuite din
litere
Aparitia si disparitia atomilor se datoreaza agregarii si dezagregarii lor. Principiul lui Democrit se numeste
principiul mecanicismului determinat, deoarece tot ce exista apare si dispare prin miscarea atomilor, prin mecanica
lor.
31. Teoria despre suflet în filosofia lui Democrit
Dupa Democrit nu numai lucrurile materiale, dar si cele nemateriale, precum este sufletul sunt alcatuite din
atomi. Atomii sufletului la Democrit sunt sferici si mai mobili. La Democrit sufletul nu este vesnic ci muritor. El
moare odata cu corpul. Moartea sufletului este o dezintegrare a atomilor.
Democrit afirma ca lucrurile ( obiectele ) au o existenta obiectiva, pe cand calitatile lor ca sunet, gust, miros,
culoare nu exista in realitate. Acestea depind de senzatiile umane, de felul nostru de a percepe miscarea atomilor.
32. Cine au fost sofiştii
Sofistii au fost primii invataturi de filosofie. Nu au fost organizati in scoli ci activau independent. Erau oameni
iluminati ai epocii, cu cunostinte in diferite domenii. Sofistii au facut incercarea de educa tineretul si in primul rand
de a-i invata arta de a convinge - retorica. Acestia invatau tineretul, dar numai pentru bani. Din acest motiv su fost
criticati de Socrate si Platon, care i-au numit "negustori de intelepciune".
33. Problema adevărului în învăţătura sofiştiilor
Pentu sofisti nu exista un adevar absolut. Dupa ei orice pozitie slaba, poate fi transformata in una puternica.
Orice adevar poate fi transformat intr-un fals si invers. Si aceasta pentru a castiga. Sofistii de fapt luptau impotriva
adevarului stiintific.
34. Ce înseamnă la Protagoras „Omul este măsura tuturor lucrurilor”
Celebrul aforism " Omul este masura tuturor lucrurilor " - constitue teza principala a invataturii lui Protagoras.
Prin aceasta teza filosoful comunica convingerea ca procesul cunoasterei este un act subiectiv si nu poate prezenta un
adevar absolut, valabil pentru toti oamenii.
35. Care este calea de cunoaştere a adevărului moral la Socrate
Scopul invataturii lui Socrate este de a cunoaste adevarul moral. Calea cunoasterei adevarului moral este
dialogul. In viziunea sa adevarul il are fiecare, dar el este ascuns undeva in sufletul omului, pe care il numeste
"daimonion" si el trebuie scos la iveala prin intermediul dialogului.
36. Ce este maieutica în învăţătura lui Socrate
Metoda lui Socrate de cunoastere a adevarului moral este "maieutica", ce reprezinta modul logic de deducere
a adevarului, este "arta mositului" , ce reprezinta relatia magistru-elev.
Aceasta metoda are urmatoarele componente:
 Inductia - metoda de gandire, cu ajutorul careia, cunoasterea incepe de la particular spre general;
 Notiunea - este cunoasterea despre ceva;
 Definitia - operatie logica care detrmina semnele sau continutul unei notiuni;
37. Ce este virtutea în învăţătura lui Socrate
Virtutea este o cunoastere generala despre ceea ce este bine, necesar si frumoasa in relatiile dintre oameni.
La Socrate virtutea este identica cu binele. Aceasta este marea idee a invataturii lui Socrate. Virtutea se obtine automat
prin cunoastere " Cel virtuos este un invatat, iar cel vicios este un ignorant ".
38. Care este principala virtute în învăţătura lui Socrate şi ce derivă din ea Principala
virtute la Socrate este intelepciunea, din care deriva alte 4 virtuti.
1. Pietatea - virtute care il ajuta pe om sa cunoasca si sa iubeasca zeii;
2. Curajul - ii da omului cutezanta si vointa;
3. Dreptatea - il invata pe om cum sa se comporte fata de alti oameni;
4. Cumpatarea - ii da omului stapanire de sine si echilibru sufletesc.
39. Ce reprezintă idea în filosofia lui Platon
La Platon ideile sunt o cunoastinta generala, rationala care are o existenta obiectiva, adica ideea exista
independent de om, exista in sine si pentru sine. Ideea exista intr-o lume deosebita, intro lume supranaturala.
40. Care sunt cele 2 luni în filosofia lui Platon Platon
evidentiaza existenta a doua lumi:
1. Lumea ideilor - care este o lume eterna, imuabila, perfecta, desavarsita, absoluta, in afara timputlui si
spatiului.
2. Lumea lucrurilor - care este o lume a simturilor, nedesavarsita, schimbatoare si trecatoare.
41. Ce este idea de BINE suprem în filosofia lui Platon
Ideile din lumea ideilor constitue un sistem ierarhic in care, cea mai desavarsita idee este ideea de bine
suprem. La Platon binele suprem este principiul tuturor lucrurilor, este temelia existentei si el este transcedental. Binele
suprem este in acelasi timp si demiurgul ( creatorul lumii ).
42. Teoria despre suflet la Platon
Referitor la suflet, invatatura lui Platon afirma ca sufletul este nematerial, este vesnic si nemuritor. Pana a se
uni cu trupul sufletul s-a aflat in lumea ideilor. In foc sufletul se afla ca intr-o temnita. La moartea corpului sufletul se
intoarce in lumea ideilor, devenind liber.
Platon afirma ca exista suflet universal, care da miscare cosmosului si suflete de stele, oameni, animale, plante
care pun in miscare corpurile corespunzatoare lor.
43. Componentele sufletului după Platon
La Platon sufletul are urmatoarele componente.
1. Ratiunea - care este elementul divin.
2. Curajul - o calitate a sufletului
3. Vointa - o activitate cugetata si constienta
44. Teoria statului ideal a lui Platon
In baza invataturii despre suflet Platon a elaborat teoria "statului ideal". In acest stat trebuie sa existe
urmatoarele categorii sociale:
1. Carmuitorii - care trebuie sa fie filozofi
2. Militarii - aparatorii statului mai dezvoltat curajul
 3. Oamenii liberi - mai dezvoltata vointa.
45. Cine sunt întemeietorii curentelor materialist şi idealist în filosofie
Datorita ideilor promovate Democrit este considerat intemeietorul materialismului.
Datorita ideilor promovate Platon este considerat intemeietorul curentului idealist.
46. Comentaţi: „Platon mi-e prieten, dar adevărul este mai scump”

47. Clasificarea ştiinţelor la Aristotel

Aristotel este primul ganditor care face o clasificare a stiintelor.El evidentiaza 3 tipuri de stiinte.
1. Stiinte teoretice - matematica, fizica, metafizica sau filosofia. 2.
Stiinte practice - economia, politica, etica
3. Stiinte poetice - arta, poezia, retorica.
48. Cele 4 cauze universale ale lucrurilor în filosofia lui Aristotel
Aristotel determina 4 cauze universale ale tuturor lucrurilor
1. Cauza materiala - materia sau substratul lucrului
2. Cauza formala - legea sau tiparul care determina dezvoltarea. 3.
Cauza miscatoare - initiatorul sau agentul procesului
4. Cauza finala - este rezultatul lucrului, scopul final.
49. Cele 2 principii pe care se întemeiază filosofia lui
Aristotel Astfel filosofia lui Aristotel se intemeiaza pe
doua principii.
1. Materia primara ( fara forma )
2. Forma pura ( fara materie )
Materia primara desemneaza elementul pasiv al lumii, iar forma pura desemneaza elementul activ al lumii.
Forma pura se identifica cu Demiurgul, dar nu ca creator al lumii, ci ca ordonator al acesteia, deoarece materia
primordiala este vesnica si nu a fost creata de nimeni.
50. Numiţi cele 3 legi ale gîndirii logice la Aristotel Aristotel
a elaborat 3 legi ale gandirii logice.
1. Legea noncontradictiei - intr-un sistem de gandire din doua afirmatii, relativ separate, nu
pot fi ambele
adevarate, in acelasi timp si sub acelasi raport.
2. Legea identitatii - care face ca o cunostinta, un lucru sa fie absolut identic cu un altul,
adica identificarea unor cunostinte din altele deja cunoscute.
3. Legea tertului exclus - intr-un sistem de gandire, din doua afirmatii cand unul afirma, iar
altul neaga,
unul este neaparat adevarat. A treia posibilitate nu exista.
51. Ce este silogizmul în logica lui Aristotel
Forma logica principala a cunoasterei adevarate, dupa Aristotel este silogismul, ca metoda de deducerea a
noi cunoastinte din altele deja stabilite. Cea mai simpla forma de silogism este alcatuita din trei propozitii, din care
doua sunt premisele, iar una este concluzia.
52. Tipurile de suflet la Aristotel
Aristotel evidentiaza trei tipuri de suflete:
1. Suflet vegetativ - caracteristic plantelor;
2. Suflet senzitiv - caracteristic animalelor;
3. Suflet rational - caracteristic oamenilor.
A. Intelect pasiv - care exista impreuna cu corpul
B. Intelect activ - care exista inafara corpului