1)Obiectul de studiu al filosofiei

Filosofia este un fenomen cultural bogat care include in sine un sir de teme de studii.In
general exista un sir de scoli filosofice care considera ca obiectul filosofiei este directia de
care sint ei preocupati.Unii filosofi sint preocupati de intrebari inguste:filosofia
limbii,filosofia stiintei sau a constiintei.Ei considera ca anume cu aceasta trebuie sa se
ocupe filosofia.Alte scoli sint preocupate de probleme mai largi cum ar fi relatiile dintre
diferite sfere ale existentei,stiinta si religie,constiinta si cunoastere,limba si constiinta.Insa
sint filosofi care considera ca filosofia este preocupata de realitate in general si acestia au
creat sisteme filosofice care descriu realitatea ca o integritate.Astfel de filosofi
sint:Aristotel,Toma DAquino si Hegel.
Daca am exemplifica prin Hegel,atunci aceasta are filosofia
spiritului,naturii,logica,dreptului,estetica si etica.
2)Conceptia despre lume si structura ei
Concepia despre lume este un sistem de idei i reprezentri despre natura, societate, om
i locul omului n aceast lume.
Exista tabloul tiinific al lumii care ne vorbete doar despre natur i structura naturii
i este concepia despre lume care completeaz tabloul despre lume cu fiina uman.
Concepia despre lume include un element precedial: omul i relaia omului cu
aceast lume.
OMULUNIVERSUL
Concepiile despre lume nu sunt una i aceeai ntotdeauna, ele se schimb, se transform
ndependen de dezvoltarea societii tiinei, a culturii, n general a economiei i
tehnicii.
Concepiile primitive includ n sine un ir de fiine fabuloase, fiine supranaturale,
prin care se ncearc de a rspunde la ntrebrile importante despre viaa uman, ns o
dat cu dezvoltarea tiinei aceste ideii sunt nlturate i sunt incluse datele tiinifice
despre natur, societate i om.
Concepia despre lume depinde de structura societii, nivelul ei de dezvoltare. La un
anumit nivel de dezvoltare a diferitor ri aceste concepte corespund anumitor varieti.
Sunt concepii despre lume individuale (care depinde de individul dat: de cultura lui,
educaia i caracterul).
Elementele concepiei despre lume:
-cunotine
-sentimente
-emoii
-aspiraii
-proiecte
-valori
-convingerii
Concepia despre lume include in sine dou blocuri:
a)Intelectual
b)Emoional-Psihologic i de comportare

a) Blocul Intelectual este ndreptat spre acumularea cunotinelor, analiza i sinteza

acestora, verificarea lor, selectarea cunotinelor adevarate i excluderea cunotinelor
false.
b)Blocul Emoional-Psihologic i de comportare este indreptat spre formare unui mod
de via de a fi a omului. n acest bloc se includ sentimentele, emoiile, aspiraiele,
proiectele, valorile i convingerile.
n concepia despre lume distingem dou momente importante:
a)Perceperea lumii
b)Viziunea asupra lumii
a)Perceperea lumii este format de emoiile i sentimentele umane. Ele pot fi pozitive
i negative.
b)Viziunea asupra lumii este creat de raiune, de cunoaterea adevrului i
transformarea cunotinelor in convingirii. Cunotinele le acumulam din doua pri: prin
credin dogmatic i prin atitudine critic.
Concepia despre lume are dou niveluri:
a)Cotidian (obinuit)
b)Teoretic
a)Nivelul cotidian este format de societate, de experiena social. n el se includ:
cunotinele tiinifice, religioase(cunotinele contradictoriei). Acest nivel nu este
organizat logic, nu este asigurat prin argumentarea tiinific, dar este foarte bogat.
b)Nivelul teoretic se formeaz pe baza tiinei, a argumentrii logice, fundamentul lui
fiind filosofia.
3)Tipuri istorice de conceptii despre lume
Concepiile despre lume evolueaz. Prima concepie despre lume este cea mitologic.
Aceasta se formeaza pe baza legendelor, miturilor, istorisirilor despre eroi i a fiinelor
fabuloase.
Miturile prima ncercare a omului de a cunoate lumea, a rspunde la ntrebarile eseniale
care sunt puse de via. Ele se transmit din generaie n generaie.
n mituri se creaz valorile spirituale ale unui neam. Mitul include n sine: nceputul tiinei,
esteticii i religiei.
Religia. (Concepia religioas despre lume) se deosebete de mitologie, de aceea c se
bazeaz pe religie (credin).
Religia divizeaz lume n doua pari: lumea forelor supranaturale i lumea material.
Lumea supranatural este venic. Ea se amestec n lumea natural, dirijeaz cu aceasta.
Lumea natural este teporar i dependenta. Esena ei este cutat n lumea
supranatural.
Filosofia prietenia cu nelepciunea aceast noiune este introdus de Pitagora.
Filosuful nu este nelept, cci nelepi sunt doar zeii. Filosoful tinde catre
nelepciune.
n nelepciune se includ dou momente: cunotinele i morala.

n filosofie principalul este raiunea, gndirea logic, argumentarea poziiei, spre deosebire
de religie (credina).
4)Conceptia mitologica despre lume
Miturile prima ncercare a omului de a cunoate lumea, a rspunde la ntrebarile
eseniale care sunt puse de via. Ele se transmit din generaie n generaie.
n mituri se creaz valorile spirituale ale unui neam. Mitul include n sine: nceputul
tiinei, esteticii i religiei.
Miturile se divizeaz in patru categorii:
a) Cosmogonice (cum a aparut lumea)
b) Teogonice (cum au aprut zeii, care sunt domeniile lor de administrare)
c) Etiologice (apariia valorilor spirituale, meseriilor, tiinelor)
d) Eshatologice (apocaliptice)
5)Conceptia religioasa despre lume
Religia. (Concepia religioas despre lume) se deosebete de mitologie, de aceea
c se bazeaz pe religie (credin).
Religia divizeaz lume n doua pari: lumea forelor supranaturale i lumea
material.
Lumea supranatural este venic. Ea se amestec n lumea natural, dirijeaz cu
aceasta.
Lumea natural este teporar i dependenta. Esena ei este cutat n lumea
supranatural.
Sunt un ir de izvoare de concepie religioas.
a) Gnoseologic (al cunoaterii)
b) Politic
c) Psihologic
Religia separ esena de lucru. n psihologia uman sunt elemente care susin
religia (teama, frica). Religia este i ea n dezvoltare i schimbare. Ea nu n totdeauna
a fost ceea ce este astzi. Sunt forme primitive i forme contemporane.
formele primitive:
a) Anenismul
b) Toteismul (credina n existenta unui totem care ocrotete un neam i de la
care neamu i ea inceputul)
c) Fetiismul (Credina, puterea magic a unor obiecte)
d) Magia (credina n posibilitatea de a utiliza puterile forelor supranaturale,
puterile spiritelor)
e) Politeismul
f) Oroteismul (credina n zei)
g) Monoteismul (credina intr-un singur Dumnezeu).
Funciile religiei:
a) Cognitiv religia este o forma de explicare a lumii, n condiiile lipsei unei
cunoateri tiinifice.
b) Acionar religia este o form de extensie a capacitailor umane limitate de
aciune.
c) De reducere a anxietii.
d) Social Funcia religiei de a afirma superioritatea moral a societii asupra
membrilor ei. Meninnd astfel solidaritatea acestora.

e) Complexatorie imposibilitatea de a protesta n lumea noastr.

6)Conceptia filosofica despre lume
Filosofia prietenia cu nelepciunea aceast noiune este introdus de Pitagora.
Filosuful nu este nelept, cci nelepi sunt doar zeii. Filosoful tinde catre
nelepciune.
n nelepciune se includ dou momente: cunotinele i morala.
n filosofie principalul este raiunea, gndirea logic, argumentarea poziiei, spre
deosebire de religie (credina).
Primii pai ai filosofiei sunt legai de analiza miturilor, religiei, experienei de toate
zilele. Evidenierea raionalului din acestea. Spre deosebire de tiinele concrete,
flosofia este preocupat de cunoaterea ntregului, a lumii n general. Fiecare tiin
cunoate doar o parte a lumii.
Pentru a studia integritatea acestuia filosofia folosete categoriile i legile, principiile. Ea
este preocupat de ultimile principipii ale acestei lumi.
Filosofia in dezvotarea ei sa separat. Din ea au aprut un ir de tiine filosofice:
metafizica, ontologia, estetica, etica, teoria cunoaterii i filosofia tiinelor concrete.
7)Functiile filosofiei
1.Functia gnosiologica-filosofia ca si alte stiinte are metodele si procedeile sale prin
intermediul carora cunoaste realitatea.In general filosofia este o stiinta critica.
2.Functia metodologica-explica ca in filosofie exista anumite metode de cercetare
deosebit de metodele stiintelor concrete.Filosofia nu foloseste metodele concrete de
cercetare,in anumite cazuri acestea chiar apar in filosofie si sint utilizate in alte
stiinte:metodele analizei,sintezei,deuctiei si a inductiei.
3.Functia conceptuala-filosofia creaza un sir de conceptii despre lume.
4.Functia de pronostie-poate prognoza intimplarile.
8)Functia conceptuala a filosofiei
Functia conceptuala-pentru a explica functia conceptuala trebuie sa cunoastem ca in
filosofie exista o intrebare care se numeste:intrebarea esentiala a filosofiei,care ne arata
cum se separa conceptiile despre lume,dupa ce criteriu.Aceasta este intrebarea despre
raportul constiintei si a existentei.
Aceasta intrebare are doua parti:1)ce este primar : constiinta , gindirea sau materia ?
Reiesind din raspunsul filosofului la prima parte a intrebarii esentiale a filosofiei acestea
se separa in idealisti si materialisti.
-Materialistii presupun ca materia este primara,adica ea a existat in totdeauna.De
dezvoltarea materiei,de miscarea ei depinde constiinta,adica pentru materialism constiinta
este secundara,dependenta,deci ea este produsa de materie,adica de fiecare. Cind vorbesc
despre constiinta trebuie sa cautam care este sunbstratul material care-l produce.
-Idealismul-invers,considera ca constiinta este primara,ca ea poate exista inafara
substantivului material.El se imparte in doua parti:
a)obiectiv
b)subiectiv
a)Idealismul obiectiv- presupune existent unei ratiuni supreme,adica a unui spirit imaterial

care produce legile carora se supune existenta materiala.Idealismul obiectiv este apropiat
de religie(Hegel,Platon).
b)Idealismul subiectiv-presupune ca primare sint senzatiile umane,anume ele produc aceasta
lume si ca lumea aceasta este o totalitate de senzatii.Reprezentanti:Emanuel,Kant,Berkely.
Partea a doua a intrebarii esentiale a filosofiei
Poate fi cunoscuta sau nu aceasta lume?Marea majoritate a filosofilor considera ca lumea poate
fi cunoscuta,ca constiinta umana reflecta adevarat aceasta lume.O parte a filosofilor,si anume
idealistii subiectivi considera ca noi nu pitem cunoaste,de aceea ei se numesc Agnostici.
9)Functia metodologica a filosofiei
Functia metodologica-explica ca in filosofie exista anumite metode de cercetare deosebite de
metodele stiintelor concrete.Filosofia nu foloseste metodele concrete de cercetare,in anumite
cazuri acestea chiar apar in filosofie si sint utilizate in alte stiinte:metodele
analizei,sintezei,deuctiei si a inductiei.
10)Filosofia Chinei Antice.Scolile filosofice din China Antica
Filosofia Chineza apare in sec.al VII-lea in.erei noastre si se bazeaza pe un sir de idei
social-politice,religiose si filosofice.In ce priveste ideile sociale,ele tin de forma statului
Chinez.Acesta este un stat despotic,in care imperatorul are in miini puterea suprema.In
economie ii apartin toate paminturile,in religie este primul preot si in stat primul
administrator.Din punct de vedere a religiei,este considerat fiul cerului(Vani),locutiitorii ,lui au
aceiasi putere doar locala.
Ideile religioase si filosofice le gasim in cartile vechi ale Chinei,pe care era dator sa le
cunoasca orice carturar.Acestea sunt:Cartea istoriilor,Cartea cintecelor,Cartea schimbarilor.In
aceste carti este lansata ideia cum ca cerul este puterea suprema in univers(Teani-cerul).
O alta ideie este ideia despre existenta unei legi universale Dao(Tao),care dirijeaza toate
lucrurile in univers.Oamenii trebuie sa cunoasca aceasta lege si trebuie sa se supuna ei.Exista
doua particule de energie yni si yang care participa la crearea lucrurilor,la crearea universului
in general.Aceste particule nu exista de sinestatator,exista doar impreuna.
Yni-intunericul,femininul,noaptea.
Yang-lumina,masculinul,activul,ziua,soarele.
Inafara de acestea au aparut un sir de idei morale,idei despre comportarea umana: respectul
fata de oameni,fata de parinti,fata de fratele mai mare.
Pe baza acestor idei au aparut un sir de scoli.Cele mai importante sunt:
1.Confucianismul
2.Daotismul.
3. Moismul.
4.Legismul(fa-tzea).
1.Confucianismul apare in sec.VI in.erei noastre si este fondata de catre marele chinez Con-futze(Confucius).Ideile principale ale acestei scoli,sunt legate de formarea unui stat puternic,a
unei personalitati alese si a moralitatii umane.Confucius considera ca statul este tot ca o
familie,dar una mai mare.Relatiile in stat,trebuie sa fie aranjate ca si in familie.Acest punct de
vedere este considerat conservator,pentru ca Confucius sustine ideile arhaice despre stat.Dupa
parerea lui, imperatorul este tatal tuturor,de aceea el are functie deosebita si trebuie sa aiba
grija de toti si trebuie sa fie exemplu pentru toti.Supusii sint copiii lui,ei il respecta si ii urmeaza

comportamentul,daca comportamentul este bun, atunci oamenii se supun, dar daca nu, atunci ei
sint impotriva lui.In loc de aceasta apare legatura barbat nobil.Acesta are anumite
calitati:intelept,nu este partinitor(nu tine cu o prte a societatii,tine cu toti).Inafara oamenilor
alesi in societate sint oameni alesi.Acestia au grija numai de sine,adica de o parte a
intregului.Alte calitati ale omului ales:este umanist,respecta oamenii,omul ales cunoaste calea
de mijloc.Este o regula de aur in comportare:Nu fa nimanui ceeea ce nu-ti doresti tie.
Confucius a sustinut ritualurile.Confucianismul cu vreme s-a transformat in religie,si este religie
oficiala in China.
Cel ce invata si nu gindeste,nimic nu dobindeste,pe cel ce nu invata si doar gindeste,mare
pericol il pindeste.
2.Moismul-scoala din sec.V in.erei noastre,de catre Mo-tze.Ideia principala a acestei scoli tine
de incercarea de a pune baza unor relatii sanatoase in societate.El sustine ca relatiile dintre
oameni trebuie sa se bazeze pe iubirea generala.Argumenteaza aceasta teza a sa in urmatorul
mod:cerul,care este forta suprema,nu face deosebire intre oameni,el nu separa oamenii in bogati
si saraci,destepti si naivi, in state mari si mici.Cerul fata de toti se atirna la fel,pe toti ii iubeste
la fel.Omul intelept trebuie sa urmeze calea cerului.
In societate lucrurile stau altfel.Multe dintre problemele sociale se rezolva prin violenta.Dar
violenta, spune, ca nu rezolva probleme,ea le agraveaza.
3)Daosismul(Lao-tze)-ea considera ca exista o lege suprema in univers.Aceasta este legea
Dao(Tao).Ea supune toate lucrurile,inteleptul trebuie sa o cunoasca.Aceasta lege este formata
din doua parti,in care o parte se manifesta,este data in organe senzoriale,alta parte nu se
manifesta,este ascunsa de aceste organe,dar anume ea este principala.Ea trebuie de
cunoscut,pentru ca din ea apar lucrurile,si in ea se intorc.Partea care se manifesta este Dao cu
nume,acestea sint obiectele fizice.Partea care nu este data in organe senzoriale este Dao fara
nume.Daca am vrea sa intelegem Dao fara nume,asta ar insemna vidul(adincul,
neintelesul).
4.Legismul-sec IV in.erei noastre.Impeuna cu confucianismul incearca se rezolve problema
formarii unui stat puternic.Spre deosebire de Confucianism care considera ca omul este de
natura buna,si ca el poate fi schimbat prin educatie,legismul sustine ca omul de natura este
rau,nu poate fi schimbat in educatie,mai mult ca atit,morala strica omul.Atunci cum poate fi
dirijat omul in stat?Prin legi,in fata legilor toti sint egali,insa legile sint aspre,si omul pentru
orice greseala,trebuie sa fie pedepsit crunt.Ei sustin ideia formarii unui stat despot.Omul este
dirijat prin recompense,pentru fapte bune se mutumeste,pentru rele se pedepseste. Acesti
ginditori au fost impotriva stiintei si filosofiei.Au cerut sa fie arse cartile,pedepsiti oamenii de
stiinta.
11)Filosofia Indiei Antice
-Filosofia Indiana-apare in sec.VII-lea in.erei noastre,dar este o filosofie mai mult
religioasa.Fundamentele ei le gasim in structura sociala a Indiei antice si in izvoarele
culturale.India antica este alcatuita din paturi sociale sau clase(caste).Dintre 4 caste,2inferiare
si 2 superioare :
1)Brahmnilor(a preotilor)-pun baza primei filosofii si religiei care se numeste brahmanismul.
2)ksatrii-razboinicii,politicienii.

3)Vaisi-oamenii simpli(clasele inferioare)-meseriasii,negustorii,taranii.

4)Sudrilor-casta oamenilor fara drept(somerii).
Izvoarele culturale se gasesc in cartea sfinta a indienilorVede(cunostinte)
Ideile filosofice in carteaUpanisade-ideia despre geneza lumii.Aici se spune ca de la inceput
universul avea o stare despre care nu se poate de spus nici ca exista nici ca nu exista.Starea
amorfa,integra.Cu timpul acest intreg se divizeaza in parti contrar opuse:
cer-pamint,lumina intuneric,viata moarte.
Ideia despre substanta lumii.Substanta lumii Bragma este o energie cosmica.Aceasta sustine
viata(Brahman-Dumnezeu).Viata se transmite prin respiratie.Bragma(respiratie), identic cu
sufletul.Indienii sustin ca sufletul este vesnic,nu moare dar se reincarneaza in alt corp.Procesul
de reincarmare joaca rolul principal in India.In legatura cu aceasta au aparut un sir de idei care
explica legatura sufletului cu Dumnezeu.
1)carma-legea universal,rasplateste sufletul cu o viata noua.
2)samsara-suferinta.
3)nirvana-iesirea din aceasta suferinta.
12)Filosofia Cosmologica(presocratica) in Grecia Antica
In etapa presocratica principalii reprezentanti ai filosofiei grecesti sint:
-scoala din Milet (Tales,Anaximandru).
-scoala din Eleea(Parmenide).
-scoala democritica.
1.Problema importanta care este analizata de aceasta filosofie este problema principiului lumii:Care este materialul din care sint alcatuite lucrurile in univers?Aceasta problema este importanta
pentru ca se poate raspunde a intrebarea:-de unde apar lucrurile?
Aceasta problema mai este numita problema substantei.
Unul dintre ginditorii scolii Tales considera ca substanta universal este apa.El spunea:-din apa
apar lucrurile si in apa se dizolva.In genere elemental lumii au fost considerate:apa,
apeironul,aerul si focul.O alta problema importanta care este analizata la aceasta etapa este
problema miscarii.-Dece are loc miscarea(shimbarea,transformarea lucrurilor)?
Filosoful Heroclit care analizeaza aceasta problema sustine ca miscarea isi are izvorul sau in
contradictie,ca fiecaare lucru este compus din parti contradictorii si anume lupta lor aduce la
schimbarea acestei lumi,la transformarea lucrurilor.El spunea:-Nu poti intra de doua ori in apele
aceluiasi riu.
O alta problema importanta este a existentei si neexistentei.Aceasta problema este analizata de
scoala din Eleea.Reprezentantii scolii sustin ca existenta poate fi inteleasa doar de ratiune,si ca
organele senzoriale nu pot cunoaste existenta,ele pot produce doar pareri(opinii).
Democrit este cel care a descoperit structura lucrurilor.El a sustinut ca lucrurile sint alcatuite din
atomi si vid.Este primul giditor care orbeste despre existent atomilor.
13)Filosofia clasica in Grecia Antica
1.Sofistii.
2.Socrate.
3.Platon.
4.Aristotel.

Sofistii sint invatatori de intelepciune. Ideile lor principiale sint legate de procesul de
cunoastere.Problema adevarului si argumentarii adevarului.Acestia considera ca nu exista numai
un singur adevar,ca fiecare opinie este adevarata.
-De ce nu exista adevar?
Lumea lucrurilor este in vesnica miscare,schimbare si individual care cunoaste tot este in
miscare,de aceea nu poate exista un singur adevar.Ei au incercat sa argumenteze aceasta
pozitie,creind logica care se numeste,pro si contra.Prin ea se incearca se se argumenteze orice
pozitie ca adevarata daca este necesar sau falsa daca este necesar.
Impotriva acestor idei a venit Socrate.El sustine ca in stiinta poate exista doar un singur
adevar,si adevarul se gaseste in concept(notiune).Conceptele descriu esenta lucrurilor,adica
adevarul.Dupa parerea lui Socrate,adevarul nu este in lucru,ci in ratiunea umana.
Socrate spunea:-Cunoastete pe tine insuti.
Platon este un idealist.El spune ca exista doua lumi:
1)lumea lucrurilor senzoriale
2)lumea ideilor.
Aceste lumi sint deosebite.Ideile sint vesnice.Ele nu se schimba,sint modele,forme pentru
lucruri,lucrurile invers,sint temporare,nu au existenta vesnica.Despre lucruri,se poate spune ca
exista si nu exista in acelasi timp.Acestea sint umbre sau copii ale lucrurilor.
Aristotel(384-322)i.e.n.El creaza sistemul sau filosofic,care initial este indreptat impotriva
teoriei ideii lui Platon.Ideile lui Platon doar dubleaza lumea,defapt, in univers nu exista altceva
decit lucruri senzoriale.Despre lucruri,despre natura lor se poate afla prin cunoasterea cauzelor.
Notiunea de cauza este analizata de Aristotel si este fundamentala pentru cunoasterea
stiintifica.El sustine ca sunt 4 tipuri de cause:
1)cauza materiala.
2)cauza formala
3)cauza eficienta
4)cauza finala.
Primele doua cauze explica structura lucrurilor.Ultimele doua cauze explica cum are loc
miscarea.
Cauza eficienta,este cauza procedurii,si cauza finala esteincotro merge dezvoltarea unui lucru.
Aristotel a creat metafizica(stiinta despre primele principii ale acestei lumi),este creatorul
logicii(stiinta despre structura gindirii si legile gindirii).In logica el studiaza formele gindirii care
sunt:
-conceptul sau notiunea
-judecata
-rationamentul.
In afara de asta el a creat fizica,unde studiaza formele miscarii.
14Filosofia antropologica in Grecia Antica
1)scoala epicuriana(sustine ca fericirea umana conta in putinta noastra de a limita placerile si a
indrepta framintarile sufletesti si mai ales frica).
2)scoala stoicilor(sustine ca fericirea umana conta in libertatea omului).
3)scoala scepticilor(sustin ca fericirea umana este in retinerea de la rationament,pentru ca lumea
aceasta este contradictorie si cunostintele noastre sint contadictorii,iar noi nu cunoastem
adevarul).
4)scoala neoplatonienilor(religioasa,care consi88
dera ca fericirea umana consta in cunosterea lui Dumnezeu).
15)Filosofia medievala.Izvoarele ei
Filosofia medieval(apare in sec.II pina V-VI) si dezvoltarea ei trece prin 3 etape:

-Etapa apologeica
-Etapa patristica
-Etapa scolastica.
In general filosofia medieval este religioasa. Ea analizeaza premele religiei,ideile evreice(din
Biblie).Aceasta filosofie are un loc secundar,ea doar talmaceste problemele religioase.In multe
cazuri este considerata :servitoarea bisericii.
Marea majoritate ai filosofiei sint preotii,parinti ai bisericii.
Izvoarele filosofiei medievale:
1)sunt ideile morale si istorice ale poporului evreu.
2)sunt teorii si conceptii despre(din) religie.
3)crestinismul.
Aceasta filosofie va fi o sinteza a tuturor acestor idei.
Ideile acestei filosofii:
-Ideia existentei istoriei sale(credinta in existenta alesilor lui Dumnezeu,existenta unei legi dupa
care trebuie sa se conduca fiecare om(compus din cele 10 porunci ale lui Dumnezeu)).
-Ideia despre revenirea Mesiei.
-Ideia existentei religiei.
-Ideia revelatiei.
Biblia este o carte sfinta,a fost inspirata de catre Dumnezeu si ce este scris in ea este purul
adevar.
*Izvorul Greco-roman care a inclus un sir de idei ale lui Platon,a neplatonienilor,a lui Aristotel
si a stoicilor.
De la Platon este luata ideia despre separarea lumii:materiala si ideala.
De la neoplatonieni este luata ideia erarhizarii lumii.Dupa ei sint trei niveluri ale acestei lumi:
1)lumea neorganica
2)omul
3)lumea spirituala.
Omul face legatura dintre aceste doua lumi,prin suflet.Sufletul face parte din lumea spirituala,iar
corpul din lumea materiala.
De la Aristotel au fost preluate ideile despre forma si continut, prin care forma este considerate
spirituala(sufletul),iar continutul este material.Forma formelor este considerat Dumnezeu.
De la stroici este preluata ideia despre soarta umana,ca aceasta este predestinata.
Ideile crestine:
-ca Isus Hristos pedepseste tot ce este rau(violenta,razboaiele,bogatia).
-relatiile dintre oameni si relatiile cu Dumnezeu se stabilesc prin iubire.
16)Filosofia patristica in Epoca Medievala
*Epoca patristica creaza un sistem filosofico-religios.Ea incearca sa utilizeze teoriile grecesti
pentru explicarea canoanelor bisericesti si a ideilor religiei.In aceasta perioada se folosesc mai
des ideile lui Platon si neoplatonienilor.
Unul dintre cei mai mari filosofi ,Aureliu Augustin.El este caconizat ca Sf.Augustin.Ideia
principala pe care se bazeaza este fericirea umana.El demonstreaza ca omul poate fi fericit doar
prin credinta in Dumnezeu.Omul care nu crede este nefericit.

Aureliu Augustin:-Iubirea fata de Dumnezeu adusa pina la dispret fata de sine ca fiinta
pacatoasa,este esenta iubirii fata de Dumnezeu.,si iubirea fata de sine adusa pina la dispret fata
de Dumnzeu,este viciu.
A.Augustin, ca si Biblia sustine ca Dumnezeu este creatorul acestei lumi.
Fiinta Dumnezeiasca dupa Augustin nu este materiala,ea este spirit,adica duh.
O alta problema care este analizata de A.Augustin este problema libertatii umane si a
pacatului.El sustine ca omul este o fiinta libera.Dumnezeu ia dat libertatea ca sa aleaga.
Alegerea care o face omul si este vrednica sau nevrednica(pacatoasa sau nu).Daca alegem
sufletul(duhul) atunci nu sintem in pacat,dar daca alegem trupul(corpul) sintem in pacat.
17)Filosofia scolastica in epoca medievala
*Etapa scolastica
In aceasta epoca apar doua curente filosofice:realismul si nominalismul.Ele lupta intre ele in
anumite pozitii.Realistii sustin ca ideile exista inafara omului,independent de el,si acestea sint
ideile lui Dumnezeu dupa care el a creat lumea.Unul dintre ginditorii acestei
epoci ,Anselm,sustine ca ideile de dreptate,adevar bunatate si de frumusete exista real,obiectiv,
nu numai in gindirea umana dar si in gindirea lui Dumnezeu.Dupa aceste idei este creata lumea.
Impotriva acestei teorii sau ridicat nominalistii,care invers considerau ca ideile sint doar
sunete(efemere) si ca defapt exista doar lucruri individuale,iar lumea a fost create nu din ratiunea
lui Dumnezeu,ci din vointa lui.Ei sustineau ca Dumnezeu mai intii a creat lumea si numai dupa
aceea a inteles ce prezinta ea.
Scolastica a inaintat o teza:dublul adevar.Aceasta teza sustine ca exista doua adevaruri:
1)adevarul religios;
2)adevarul stiintific.
Intre aceste adevaruri exista o anumita relatie.Adevarul religios este primar,adevarul stiintific
este secundar.Daca adevarul stiintific corespunde celui religios,atunci totu-i normal, daca nu
corespunde acesta este fals.
Tot la aceasta epoca se analizeaza relatia dintre ratiune si credinta.Ratiunea este umana,este
limitata.Credinta descopera adevarul dumnezeiesc,ea este suprema,de aceea sustine ca
cunoasterea adevarata este cunoasterea prin credinta.
18)Filosofia renasterii.Umanismul.Panteismul si stiintele naturii
Filosofia renascentista(14-15 inaintea erei noastre) a aparut in Italia.Aceasta epoca este
impotriva culturii si filosofiei medievale.Daca aceasta cultura(cultura teogenica) cu
Dumnezeu,Renasterea pune in prim-plan omul si este o cultura antropocentrica.Ea se
manifesta in arta,pictura,sculptura,arhitectura muzica si literatura.Apar un sir de persoane
remarcabile ca:Dante Aligieri,Bocacio,Rafaello,Mikel Angelo.Toti acestia sint considerate
umanisti,incep a gindi asupra finite umane,ce prezinta aceeasta si cum trebuie sa fie.In primplan se ridica frumusetea umana,intelepciunea si libertatea.

19.Filosofia moderna.Emperismul:
I)Aceasta epoca dureaza din sec.XVI-XIX.Ea incepe cu un sir de revolutii sociale,de trecere la
epoca capitalista.
Prima revolutie are loc in Olanda,in sec.XVI-a.Aceasta este un razboi de
eliberare nationala impotriva dominatiei Spaniei.
II)Revolutie in Anglia, in sec.XVII-lea.Este o revolutie de lunga durata, de la 1642-1680.

In sec.XVIII-lea vine o revolutie din Franta.Aceste revolutii au permis ca aceste tari sa se

dezvolte rapid in domeniul industriei si stiintei.
Se dezvolta urmatoarele domenii ale stiintei:
-matematica(este descoperit sistemul de coordonate de catre Descartes,calculul diferential de
catre Leibniz si Newton).
-astronomia(descoperiri foarte serioase,descoerirea lui Kopernic,care demonstreaza ca centrul
sistemului planetar este soarele,cercetarile lui Galileo Galilei,care demonstreaza ca legile
miscarii sint aceleasi in tot universul.Pina la el se considera ca obiectele sau lucrurile ceresti au o
miscare deosebita de lucrurile de pe Pamint.
Cercetarile in domeniul astronomiei demonstreaza ca orbitele corpuilor ceresti nu sint
ideale(sferice) si au forma eliptica(de elipsa).Aceasta a fost demonstrata de catre Ghepler
Iohan.Aceasta sa valizat cu formularea legilor lui Newton,depre miscarea corpurilor si legea
atractiei universale.
In baza acestor schimbari din epoca a fost nevoie sa se cerceteze metodologia stiintei.Adica,sa se
creeze o stiinta despre metodele de cercetare.In legatura cu asta au aparut doua curente
filosofice:
-curentul empirist;
-curentul rationalist.
Empirismul sustine ca cercetarile trebuie incepute de la lucru,prin observatii si experimente.
Rationalismul considera ca cele mai bune metode de cercetare sint cele logice.Aceste curente
luptau intre ele.Rationalistii ridicau pozitiile impiristilor si susineau ca cercetarea lucrurilor care
sunt in schimbare nu pot da cunostinte adecvate,si doar matematica,care cerceteaza in general
poate avea cunostinte adecvate.Empiristii sustineau ca cercetarea adecvata incepe de la lururile
individuale,pentru ca cunostintele abstracte sunt departe de adevar.
Din curentul rationalist face parte:Descartes,Leibniz si Spinoza.
Din curentul empirist fac parte:Bacon,Holbes,Berkely si Hume.
Empirismul este de 2 tipuri:
-materialist
-idealist;
Dintre empiristii materialisti fac parte:Holbes,Becon si Locke.
Din empiristii idealisti fac parte:Berkeley si Hume.
Daca am vorbi despre empirismul pur,Reprezentantul principal este:Locke.El este impotriva
teoriei rationaliste despre idei.Sustine ca ideile nu sint nascute cum sustine Descartes, ca idele
apar in rezultatul experientei.Asupra organelor senzoriale actioneaza lucrurile,analiza senzatiilor
care se capata in rezultatul acestor actiuni si ne da ideile.Sunt doua tipuri de experiente:
1)exterioara
2)interioara.
Ideile despre lucruri apar in rezultatul experientei exterioare,iar ideile ce tin de viata umana apar
in rezultatul reflectiei asupra proceselor psihologice si fiziologice.
-Empirismul idealist.
Unul dintre principalii in acest curent este Berkely.El considera ca lumea nu-i altceva decit o
totalitate de senzatii.Este impotriva conceptelor si notunilor generale.Critica notiunile

de:materie,miscare,spatiu si timp.Spune ca toate acestea nu sint altceva decit totalitati de

senzatii.Analizeaza notiunea de materie,si zice ca nu exista materie,-Ce inteleg eu prin
materie?...Aceasta este un substrat a lucrurilor.
Dar de fapt daca iau in parte un lucru, aceasta nu-I altceva decit senzatiile mele.
Hume-este un sceptic,cel care se indoieste de puterea de cunoastere a omului.Hume considera
ca sint doua tipuri de stiinte:
1)stiinte logice sau rationale(matematica si logica);
2)stiintele naturii(fizica);
Stiintele logice,spune el,dau adevaruri veritabile,pentru ca in procesul gindirii nu pot fi
contradictii.
Stiintele naturii se bazeaza nu pe logica,dar pe fapte,dar faptele sint contradictorii.Trebuie sa
demonstreze ca intre fenomen si cauza este o relatie necesara,dar anume acest lucru nu-l poate
demonstra stiinta.Ceea ce numim noi relatie necesara intre cauza si efect,nu-i decit o deprindere
a noastra.

20.Filosofia moderna F.Becon:

Primul filosof empirist este Becon.Acesta lupta impotriva gindirii
scolastice,gindirii medievale.El considera ca principalul in dezvoltarea
omenirii este stiinta.El spune:Cunostintele sint putere.Anume el cerceteaza
erorile care sint raspindite in gindirea umana.Aceste erori sint numite idoli.
Prima greseala:idolul tribului;
Idolul cavernei;
Idolul pietei;
Idolul teatrului.
Cercetarea,spune el,se face pe calea inductiei,se pun experimente si pe
urma datele experimentelor se analizeaza si se generalizeaza.El a descoperit
un set intreg de metode experimentale printre care pot fi
evidentiate:metoda prelungirii experimentului, inversarea
experimentului,excluderea calitatii principale,utilizarea unei legi naturale.
Datele primite de la rezultatul experimentului se generalizeaza prin trei
tabele:
1)tabela prezentei
2)tabela absentei
3)tabela gradelor.

21.Filosofia moderna si Rationalismul:

Rationalismul considera ca cele mai bune metode de cercetare sint cele
logice.Aceste curente luptau intre ele.Rationalistii ridicau pozitiile impiristilor
si susineau ca cercetarea lucrurilor care sunt in schimbare nu pot da
cunostinte adecvate,si doar matematica,care cerceteaza in general poate
avea cunostinte adecvate.Empiristii sustineau ca cercetarea adecvata
incepe de la lururile individuale,pentru ca cunostintele abstracte sunt
departe de adevar.

22.Rationalismul si Rene Decartes:

Unul dintre cei mai mari reprezentanti in acest domeniu este Descartes.Ca
si Bacon este impotriva gindirii scolastice,dar va merge pe alta cale si va
spune:-Cercetarea adevarata este legata de matematica si metodele
matematice sint cele mai bune.Rezultatele ei sint vizibile,clare si simple.
REGULI DE CERCETARE ALE LUI DESCARTES:
I)regula evidentei-nici o ideie care este utilizata in cercetare nu poate fi
indoielnica,ideile trebuie sa fie adevarate.
II)regula analizei-orice problema rebuie divizata in partile ei componente
pentru ca problema sa devina clara si simpla.
III)regula sintezei-rezultatele capatate in procesul analizei trebuie unite
pentru ca sa capatam un obiect nou,ideal,construit dupa regulile mintii,ca sa
fie clar.
IV)regula verificarii-procesul gindirii trebuie verificat pentru ca sa nu a vem
omiteri.

23.Pozitivismul si etapele lui de dezvoltare:

1)Etapa pozitivista-Auguste Compte demonstreaza ca dezvoltarea societatii depinde de nivelul de
dezvoltare a gindirii(a stiintei).El spune ca societatea a trecut prin trei etape de dezvoltare a gindirii:
-Etapa teologica
-Etapa metafizica
-Etapa pozitiva.
-Etapa teologica este caracterizata de credinta.Gindirea este religioasaa,cauzele tuturor fenomenelor sint
considerate fortele supranaturale.Dupa Compte acest tip de gindire este gresit,el nu poate rezolva nici o
problema.
-Etapa metafizica a gindrii este o etapa de tranzitie.Aceasta analizeaza esentele lucrurilor, primele
pincipii.Dupa Compte ea nu se prea deosebeste de prima etapa,pentru ca in aceasta etapa fortele
supranaturale sint inlocuite de esente.
-Etapa pozitiva-gindirea umana este adecvata.Ea cerceteaza evenimentele si fenomenele reale,cerceteaza
cauzele fenomenelor,prin aceasta si sau dezvoltat stiintele positive.
Compte face clasificarea stiintelor:
-matematica
-astronomia
-fizica
-chimia
-fiziologia
-fizica sociala(sociologia)
-morala.
La ce reduce Compte filosofia?
Spune ca filosofia generalizeaza cunostintele din stiintele positive.
2)Etapa doua a pozitivismului(mahist),pune problema eliberarii stiintelor de teoriile gresite si de
notiunele pustii.Aceasta etapa incepe cu lucrarea lui Ernest Mach,fizicianIstoria mecanicii,in care
demonstreaza ca un sir de termeni folositi in mecanica si mai ales in mecanica lui Newton nu au valoare
stiitifica(sint pustii).Sunt criticate notiunile de:timp absolute,spatiu absolute si miscare absoluta.

La etapa mahista,pozitivismul deviaza in idealism subiectiv,care sustine ca stiinta de fapt, nu cerceteaza

lucrurile dar cerceteaza datele sezoriale,care sint numiteprimele elemente.
-Etapa neopozitivista
Russel si Wittgenstein:Acesti filosofi considera ca in stiinta trebuie de studiat limbajul stiintific(cum
formuleaza si se exprima stiinta).Ei presupun ca unele teorii sint formate gresit,Aceste teorii le numesc
teorii metafizice.Pentru a gasi greselile in aceste teorii,este necesar de cercetat limbajul stiintific.In
urma cercetarilor,ei ajung la concluzia:ca exista doua tipuri de probleme stiintifice:
-tautologice(analtice)
-sintetice.
Celelalte propozitii sint lipsite de sens.In teorii apar greseli pentru ca ele contin propozitii fara sens.
Dupa parerea lor,propozitiile dupa structura lor se deosebesc.Sint propozitii elementere(atomare) si
propozitii compuse(molecular).
-Propozitiile compuse intotdeuna pot fi impartite in propozitii atomare si pot fi verificate.
Russel si Wittgenstein in cercetarile lor au formulat propozitiile principale ale logicii matematice.

24.Filosofia lui A. Shopenhauer:

Shopenhauer este adeptul unui curent numit Filosofia Vietii. Acesta este un current irationalist(nu crede
in puterea ratiunii umane) si ratiunea va fi inlocuita prin alte elemente, in cazul lui Shopenhauer de
vointa.El nu considera ca ratiunea este caracteristica principala a gindirii umane.
Shopenhauer incearca sa creeze un sistem integru despre realitate,prin care ar intelege esenta si taina
acestei lumi.Critica toate sistemele filosofice,critica filosofia clasica germane pentru idealism,pentru ca
aceasta considera ca ratiunea este atotputernica.Critica sistemele materialiste pentru capacitate,critica
religia pentru intelegerea optimista a lumii.Dupa parerea lui aceasta lume in esenta sa este rea,nu poate fi
corectata.
Spune:Unii oameni ar fi in stare sa omoare pe apropiatul lor doar pentru asi vopsi cizmele.Lumea din
toate punctele de vedere este rea,d.p.d.v. estetic lumea seamana cu o caricature,d.p.d.v.intelectual lumea
seaman cu o casa de nebuni,d.p.d.v. moral lumea seamana cu o casa de tolerant,si in general lumea
seaman cu o inchisoare.
Punctul lui de vedere este pesimist.El demonstreaza ca substanta acestei lumi este vointa,si ca vointa este
irationala,ea este avida si oarba.
-Care este esirea din situatie?
-Trebuie sa ne fie mila de situatia in care au nimerit oamenii,sa avem compasiune fata de oameni,sa ne
jertfim pentru ei.

25.Filosofia lui Nietzsch:

El incepe filosofia sa de la filosofia lui Shopenhauer.Dar se spune ca Shopenhauer a gindit negativ
despre viata.Viata este o bucurie,dar principaul in viata nu este viata lunga(de durata),dar este principla
clipa care-ti da posibilitate sa te transformi( perfectionezi).Religia si filosofia eropeana este decadenta.Ea
sustine ca exista doua lumi:
-senzoriala
-rationala
Cea senzoriala pe care religia o transforma intro lume cereasca(lume care nu exista). Adevarat este insa ca
exista doar o singura lume,senzoriala.Critica religia si morala,Si considera ca evreii sint vinovati,fiindca
au raspindit religia,asta insa ii sustine pe cei slabi.
Este vinovat Socrate pentru ca a sustinut morala,a intarit pozitia ratiunii in cultura europeana,insa era
foarte slaba pentru a intelege realitatea.Adevarul il intelege instinctual si nu ratiunea.El sustine ca
instinctual da posibilitate de a transforma aceasta lume.

26.Metafizica si esenta ei:

Metafizica are dou sensuri: 1. Metod de gndire contrar dialecticii care privete fenomenele i
procesele naturii ca ceva separat, izolat, ncremenit, fr dezvoltare i conexiune universal. 2. Acea parte
a filosofiei n care se studiau i interpretau problemele speculative, ce depesc cadrul experienei (despre
Dumnezeu, spirit, libertatea voinei). Noiunea de metafizic a fost formulat de urmaii lui Aristotel
pentru a evidenia operele filosofice a profesorului lor. n lucrrile stagiritului filosofia ca principii
universale a existenei urma dup fizic, teoria despre natur i semnifica n sensul strict al cuvntului
aceea ce urmeaz dup fizic (meta ta physica). Ulterior era folosit n accepie egal cu ontologia.
Capt o dezvoltare n operele lui F.Bacon, J.Loche, R.Descartes, G.Leibnitz, B.Spinoza. n sec. XVIXVII dezvoltarea tiinei a dus la acumularea materialului empiric i apare necesitatea de a clasifica, de a
descompune ntregul n pri componente i studierea lor mai aprofundat. n aceast perioad M. avea
justificare istoric. Spre sfritul sec. XVII ea nu mai putea stimula dezvoltarea tiinei, se transform ntro metod unilaterial mrginit. Neajunsurile metodei metafizice constau n urmtoarele momente:
nenelegerea esenei dezvoltrii; absolutizarea stabilitii ori repetabilitii, continuitii ori
discontinuitii, schimbrilor cantitative ori calitative, unilateralitatea, ignorarea conexiunii universale;
premrirea formei mecanice de micare, reducerea formelor superioare de micare la inferioare . a.
Notiunea de metafizic n sens de antidialectic a fost folosit pentru prima dat de Hegel care i d i o
critic respectiv. La metafizic se refer aa metode ca dogmatism i relativism, sensualism, raionalism
i iraionalism. n occident metafizica este sinonim cu filozofia i cuprinde principiile i nceputurile
existenei.La metodele universale se refer i alte metode filozofice (fenomenologic, cultural-istoric,
sistemic, structural-funcional, hermeneutic .a.). Toate aceste metode formeaz un tot ntreg, un sistem,
se gsesc n legturi dialectice. n acest sens filozofia este ca o metodologie general. Metodologia (din
gr. methodos - cale, mijloc logos - tiin) categorie filozofic care are dou sensuri: 1. Totalitatea
principiilor i metodelor de cercetarece se folosesc ntr-o tiin. 2. Teoria filosofic despre principiile i
metodele cunoaterii i transformrii realitii, tiina despre metode. Metodologia se ocup cu un ir de
probleme care pot fi reduse la trei principale: 1) ce prezint metoda; 2. cum trebuie s fie metoda; 3)cum
trebuie folosit metoda. n dependen de gradul de generalizare deosebim urmtoarele niveluri a
metodologiei: 1) concret-tiinific - fiecare tiin are metodele sale de cercetarei formuleaz anumite
reguli i normative pentru folosirea lor; 2) general=tiinific - metodei principii ce se folosesc ntr-un ir
de tiine, sau o tiin cu metodele i principiile salecare poate servi metodologie pentru alte tiine (spre
exemplu, biologia pentru fiziologie i medicin, fiziopatologia pentru disciplinele medicale .a.);
3)universal, filosofic - principiile i legile dialecticii servesc ca metodologie pentru toate tiinele.
Metodologia serefer nu numai la activitatea de cunoatere ci i la activitatea practic. Ea este necesar
pentru dezvoltarea capacitilor creatoare a specialistului, posibilitilor de a formula probleme tiinifice
i determin strategia cercetrilor tiinifice

27.Fiinta-concept fundamental al ontologiei:

Una din problemele fundamentale ale gndirii omeneti este adevrul. Ce este acesta? Sunt un ir de
teorii asupra adevrului, cum ar fi teoria corespondenii, teoria convenional, teoria eliminativ i toate
acestea cu un ir lung de reprezentani remarcabili i merituoi ai domeniului. ns, important este s
probm coninutul adevrului prin intermediul conceptului de Fiin, cci n sensul cel mai direct i
propriu adevrul corespunde la ceea ce este, iar falsul la ceea ce nu este. Dup cum spunea i Parmenide
fiina este, iar neantul nu. De aici ne rmne s ncercm a nelege, ce este Fiina.
Mai nti de toate, este important s lmurim cum a aprut cuvntul fiina. Rdcina lui este verbul a fi,
care s-a completat cu sufixul in i terminaia a, Deci de la verbul a fi s-a format substantivul
fiina. Dac vorbim despre verbul a fi, atunci acesta fiind la modul infinitiv are o form nehotrt,
adic lipsit de claritate, ca i oriice verb la aceast form, de exemplu a glumi cu tiina . Dar la
conjugare oriice verb capt o form hotrt, deci i clar. Ce nseamn aceast conjugare? Aici

rdcina este jug, adic eu cnd conjug un verb, l njug pe acesta la ceva. i la ce anume? La persoan,
la numr i la timp. Cu alte cuvinte, cnd conjug un verb acesta capt o form hotrt, clar, adic se
clarific la
cejjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj
jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj coninut concret se refer acesta. S conjugm
verbul a fi:
Indcativ, prezent, singular

Indicativ, prezent, plural

Eu sunt

Noi suntem

Tu eti

Voi suntei

El ea este

Ei, ele sunt

Aceast form a conjugrii ne arat c aceste persoane eu, tu, el ea, noi, voi, ei, ele sunt aici i
acum.Dac vorbim despre indicativ, trecut, atunci verbul a fi ne arat c persoanele date au fost, adic au
avut fiin undeva i cndva, adic au fost prezente undeva i cndva: eu am fost, tu ai fost, el, ea a fost;
noi am fost, voi ai fost, ei, ele au fost.Dac vorbim de indicativ, viitor, atunci verbul a fi ne arat c
persoanele date (eu, tu, el ea, noi, voi, ei, ele) pot fi undeva i cndva, adic este vorb de o posibil
prezen: eu am s fiu, tu vei fi, el, ea va fi; noi vom fi, tu vei fi, el, ea va fi.Conjugarea dat ne arat c
verbul a fi ne vorbete despre oarecare prezen a unui obiect acum, ori n trecut, ori n viitor.
Dar ce schimbare aduce tranziia verbului a fi ntr-un substantiv, cum ar fi substantivul Fiina, care
se mai scrie i cu liter mare. Se vede c trebuie s fie o oarecare pretenie, deci este o ncercare de ai
transmite acestui substantiv un coninut deosebit nu degeaba este scris cu majuscul.Noiunea Fiina
dup ct este cunoscut de istoria contemporan a gndirii pentru prima dat o ntlnim n scrierile lui
Parmenide, care ne face s nelegem, c Fiina nu se perind n faa ochilor, ci oarecum ar fi legat doar
de nelegerea noastr, adic de raiune. Dac organele senzoriale ne prezint ceea ce este mereu n
micare i schimbare, atunci raiunea ne prezint ceea ce este constant, esenial, necesar. Anume aici cred
c este i clciul lui Achile: face parte din fiin ceea ce ne prezint organele senzoriale ori nu? Este
fiin norul care fuge pe cer sau nu?Avnd n vedere c referentul, numaidect trebuie s fie un obiect
material. (Aici trebuie s fie vorba despre substantivul Fiina)

28.Conceptul de existent in filosofie.Existenta si esenta:

Notiunea de existent este una dintre cele mai abstracte notiuni, deaceea exista
un sir de explicatii din punct de vedere a mai multor filosofi: Existenta este
reflectia care are in vedere primele principia si cause, deci raportindu-se la o
singura natura, existenta este numele pentru tot ce exista.
Conceperea existenei ca existen n-ar avea nici un sens dac n-ar presupune
ceva pe care s-l ntemeieze, ca existen determinat, multipl, divers i
individualizat. Distincia: existena ca existen i existena determinat este
determinat mai nti de Platon, pentru care existena n sine o constituie ideile,
formele sau esenele, ele fiind care ntemeiaz existenele concrete, determinate
prin participare. Aristotel stratific realitatea ntr-o serie de etaje: de la fiin nsei
pn la lucrurrile individuale. El i propune s identifice ceea ce este comun
existenei al ntrecerea de la sensibil la inteligibil, sau principiile ce ntemeiaz
existena. Referindu-se la existena determinat, Aristotel va distinge 4 modaliti a
eistenei: Existen ca accident. Fiinele, sau lucrurile au nsuit necesare i
accidentare (nmpltoare); Existena ca poten. Aceasta se refer la existena
prilor, ce alctuiesc ntregul existenei. Potena are sensul de capacitatea de a se

transforma, de a deveni altceva; Existena ca act. Se refer la micare, ceea ce

transform potena n realitate, n actualitate; Existena dup categorii.

29.Arhitectonica existentei la Aristotel:

30.Interpretarea existentei in filosofia moderna:
. nfilozofia epocii moderne se formuleaz nelegerea naturalist a existenei ca realitate fizic ce
exclude din ea contiina. ns deacum R.Descartes i Leibniz definesc existena ca ceeace
include i contiina. Filosofia clasic german evideniaz aa nivel ca existena idealobiectiv.n filozofia dialectico-materialist existena se nelege ca unitatea realitii obiectivei
subiective, ea are mai multe niveluri natura organic i neorganic, biosfera, existena
social, existena personalitii, valorilor culturale, principiilor i categoriilor cunoaterii
tiinifice.Lumea exist ca o multitudine de obiecte, fenomene i procese, are un
caracter contradictoriu, este unitatea dintre venic i trector. (+caiet)

32.Existenta-Realitate:
33.Conceptul de realitate in stiinta. Realitatea fizica:
34.Existenta in matematica.Realismul.Nominalismul.Intuitionalismul:
Realism
c onc epi e c onf or m cre i univers aliile, noi unile gene rale exi st re al, pr ece d lucr uril
econcrete, singulare. Dup prerea realitilor medievali universaliile exist pn la lucruri canoiuni i idei
n raiunea divin, n lucruri ca esene i dup lucruri ca rezultat al
cunoaterii.R e p r e z e n t a n i i n o m i n a l i s m u l u i a u f o s t I o a n R o s c e l i n , I o a n D u n s S c o t ,
W. O c c a m .
Nominalism
- concepie care socoate c noiunile sunt numai numele lucrurilor (nomina), cele nu au e xist en
sinestt toare fr i n afar a lucruri lor. Re al exist nu mai lucrur ilesi ngular e, c onc retsenzor iale. No mi na lis mul i reali s mul au fost conce pii filozofi ce unilaterale, limitate.
n contrast cu intelectul se afl intuiia, care provine din instinctul animalelor inferioare. Intui ia ne ofer
o idee despre fora vieii care strbate toate fiin ele. Intui ia percepe realitatea timpului; durata este
exprimat din punctul de vedere al vieii i nu se poate divide sau msura. Durata este explicat prin
fenomenul memoriei. Henri-Louis Bergson

35.Conceptul de substanta in filosofie:

36.Conceptul de materie in filosofie:
37.Structura materiei:
38.Nivelurile organizarii materiei:
39.Fizica contemporana despre structura materiei:
Substana este o categorie filosofic pentru desemarea realit ii n planul unit ii ei interioare i a
formelor ei de manifestare i dezvoltare. Substana este neschimbtoare spre deosebire de permanentele
schimbri ale nsuirilor i strilor. Ea aste ceea ce exist n sine i datorit sie ns i. Ea este cauza
primar a ceea ce are loc. Anume substanei i se atribuie libertatea ca posibilitate de a se determina pe
sine nsi prin fundamentele proprii. Deci ea nu poate avea o putere dinafar, care ar ac iona asupra ei.

Tradiional se disting 2 tipuri de substan: materia i spiritul

Structura mateiei. Materia trebuie primit din punct de vedere sistemic, adic tot ceea ce exist, lucrurile,
moleculele, atomii, etc. sunt sisteme, i din acest punct de vedere, i natura, Universul n general poate fi
privit ca un ir de sisteme ierarhice. Dac am vorbi despre structura materiei, trebuie s vorbim despre
structurile fundamentale ale materiei. n sec V, inaintea erei noastre, de la Democrit, n coace se considera
c fundamentul material al acestei lumi ete atomul. Lucrurile depind de mi carea atomilor, forma lor,
masa lor. Acest punct de vedere a fost uitat doar n evul mediu. De la renatere este reamintit acest mod
de gndire, dar cercetrile n domeniu se fac deabia la sf. Sec XIX. Succesele cela mai mare sunt fcute n
sec XX. Pn la cercetrile n domeniul microlumii se cinsidera c exist 2 forme ale materiei, separate
una de alta: Substana si cmpul.
Pina la descoperirile din fizica cuantica, era considerat ca exista 2 forme diferite ale materiei.
1)Substanta, formata din particule
2)Cimpul, determinat de un medii continuu
Descoperirile din fizica au demonstrat ca aceste 2 forme sunt valabile doar pentru macrolume. In
microlume aceste forme coexista.
Descoperirile in plan corpuscular:
S-a demonstrat ca atomul este divizibil si are structura.Cercetarile de mai departe au descoperit
structura nucleului. Acesta este compus din protoni si neutroni.Protonii si neutronii trec unii in altii, ei se
numesc nucloni. Ei sunt deasemenea structuri compuse din particule ce se numesc quark-uri si un fel de
clei ce se numeste gluon.
Protonii si neutronii, pe care fizica ii uneste in grupul hadronilor(particule grele) exista datorita
interactiunii dintre quarkuri si gluoni.
Dezvoltarea fizicii cuantice a demonstrat relativitatea deosebirii dintre cimp si substanta. La nivelul
macrolumii, cimpurile sunt formate din cuante, care pot fi considerate particule ce au atit caracteristici
corpusculare cit si ondulatorii. Cimpul electromagnetic poate fi considerat un sistem de fotoni.Cimpul
gravitational sistem de gravitroni. Particulele de substanta, in anumite cazuri, pot fi considerate cuante
ale cimpurilor corespunzatoare.
Sunt 4 tipuri de interactiuni:
- Puternica
- Slaba
- Electromagnetica
- Gravitationala
Hadronii participa la toate interactiunile.
Leptonii(particule usoare electronii) la cele slabe, electromagnetice si gravitationale.
In afara de aceste structuri, in microlume a fost descoperit vacuumul fizic. Acesta nu este vid, dar este
o anumita stare a materiei. In el au loc procese complicate legate de aparitia si disparitia particulelor
virtuale. Ele sunt potenta anumitor particule elementare de a exista un timp foarte scurt(Sunt gata de
nastere, dar nu se nasc).
Vacuumul fizic, poate printr-un salt sa-si modifice structura, aceasta se numeste transformare de faza.
Unele cercetari stiintifice demonstreaza ca Marea Explozie este rezultatul unei transformari de faza a
vacuumului fizic, in care au aparut mase mari de particule noi.
In structura materiei intra si plasma. Particulele elementare pot compune a stare deosebita a materiei,
asemanatoare cu cea a gazelor.
Stelele sunt un focar de aparitie a atomilor. Datorita reactiilor se formeaza atomi, iar acestia se unesc
in molecule. Din molecule se formeaza macroobiecte. Urmatorul nivel al structurii materiei sunt
planetele, cu structura: nucleu,litosfera,uneori atmosfera si hidrosfera.Planetele se unesc in sisteme
planetare si formeaza galaxiile.

40.Schema organizarii materiei

(caiet)
41.Miscarea-atribut universal al materiei:
1. Micarea ca fenomen (exist sau nu exist micre)
Heraclit:Problema micrii n filosofia antic este analizat de ctre Heraclit din Efes. El este primul care
susine c de fapt existena Universului i starea lui depinde de micare. Dac n-ar fi micare splendidul
Univers, spune el, ar fi o groap de gunoi.
Fraza lui panta rey, totul se mic, totul se schimb, totul se transform, susine c n lumea lucrurilor
nimic nu este venic.
Heraclit cerceteaz i izvorul miscrii, care dup el se gsete n contradicii. Prile opuse ale ntrgului,
ale Unului, care se afl n lupt sunt izvorul micrii.
coala din Eleea:n acelai timp, n Grecia antic exista un punct de vedere contradictoriu care susinea
c existena nu este n micare, c micare este doar datul oganelor senzoriale. Fiina este o sfer plin i
n acest plin nu este loc pentru micare. Micare este doar n neant, n non-existen.
2. Legtura materiei cu micarea
Aristotel:Una dintre problemele importanta ale micrii este legtura ei cu materia. Aristotel considera c
material este pasiv i c micarea este ntrodus n materie. Dup Aristotel exist primul motor care pune
n micare lumea. Primul motor este o for exterioar a materiei.Este clar c Aristotel avea n vedere
micare mecanic, unde pentru a pune n micare un corp este nevoie de o for exterioar.
Newton:Aceeai poziie o va avea i Newton, care va susine punctul de vedere a existene micrii
absolute, adic micare n sine. De aceea el va spune c sistemul nostru planetar a fost pus n micare
printr-un impuls al lui Dumnezeu. Acesta se mic dup anumite legi, care pot fi studiate.
Democrit:Dar de acum n antichitate a aprut poziia, c nu exist micare n afara materiei i c aceasta
este atribut al materiei. Astfel, Democrit susinea c atomul are un atribut esenial de a fi n micare.
Deci, Democrit numai separ micarea de materie.
Hobbes:n Epoca Modern, atunci, cnd se dezvolta mecanica, filosoful englez Hobbes va nega punctul
de vedere despre existena absolut a micrii i va spune c micarea este cauzat de interaciunea
lucrurilor, c acestea interacioneaz ntre ele i prin aceasta ele i schimb direcia micrii lucrurilor i
viteza.

42.Legile miscarii transformarii si dezvoltarii:

/Hegel i legile dialecticii
Filosful german Hegel studiind gndirea ajunge la concluzia, c de fapt micarea trebuie privit nu numai
sub aspectul mecanicist, adic a schimbrii locului n spaiu, ci ca oriice schimbare n general, aici
incluznd i noiunea de dezvoltare. Mai trziu aria de influien a legilor dialecticii a fost lrgit i
extrapolat i asupra materiei, a naturii i a societii. Astfel, s-a ajuns la concluzia c exist legi, care
explic schimbarea, transformarea, dezvoltarea, micarea n general.
Prima dintre aceste legi este unitatea i lupta contrariilor. Aceas lege explic care este izvorul micrii,
schimbrilor. Oriice fenomen, lucru n esena sa, n substan conine pri contar opuse. Acestea fiind
identice, adic existnd ntr- o anumit armonie sunt n micare. Iniial prile formeaz doar o diferen,
o deosebire. ns acast deosebire, difern crete pn trece n opoziii, ceea ce formeaz o contradicie
dezvoltat. Contradicia, care aduce la o lupt ntre prile opuse se rezolv, adic fenomenul, lucrul vechi
se nimicete, dar nu cu totul, n nucleul lui se nate un fenomen, lucru nou, car va avea aceeai soart.
A doua lege, este trecerea schimbrilor cantitative, n schimbri calitative. Aceast lege explic
mecanismul schimbrilor. Oriice calitate care este identic lucrului sau fenomenului conine anumite
caracteristici cantitative (mrime, greutate, volum, dimensiuni etc) i acestea se gsesc mereu n
schimbare. ns toate schimbrile cntitative au o msur pn la care ele se petrec, dac aceast msur
este depit, atunci calitatea se schimb, lucrul, fenomenul trece n altceva, el se transform. (floarea de
mr n mr).

A treia lege este negarea negaiei. Ea demonstreaz c micarea, transformarea, dezvoltarea nu este drept
liniar, sau conine nu doar faza progresiv, ci i pe cea regresiv. Micarea i mai ales dzvoltarea, se
petrece n form de spiral. Primul fir al spiralei este afirmarea unei, calit, unui fenomen, al doilea fir al
spiralei, care urmeaz dup acesta este negarea primului fir, adic a ceea ce a fost afirmat de la nceput,
dar cu meninerea a ceea ce a fost trainic, pozitiv. Al treilea fir al spiralei, care-l neag pe al doilea, repet
prima afirmaie sau primul fir al spiralei, dar la un nivel superior, meninnd pozitivul de la faza a doua.

43. Formele micrii materiei

n corespoden cu ierarhia formelor de materie exist calitativ diferite forme de micare a materiei.
Formele de micare ale materiei pot fi divizate n trei blocuri, care corespund nivelurilor de dezvoltatre a
materiei:micarea n materia neorganic,micarea n materia organic i i micarea social.
n materia neorganic:
-

micarea mecanic
micarea particulelor elementare cmpurile electromagnetice, gravitaional, interaciunile
slabe i puternice, procesele de transformare ale particulelor elementare
micarea i transformarea atomilor i moleculelor, reaciile cimice
schimbrile n macrocorpuri, procesele termice, schimbrile n strile de agregare, vibraiile
sonore etc
procesele geologice
schimbrile n sistemele cosmice: planete, stele, galactici
n materia organic:
-

metabolismul
autoreglarea, dirijarea i reproducerea n biocenoz i n alte sisteme ecologice
interaciunea biosferei cu sistemele naturale ale planetei
procesele biologice ale organismelor, ndreptate spre conservarea organismelor
procesele supraorganice care reflect raporturile ntre reprezentanii difertor specii n
ecosisteme i determin numrul i zona de distribuire a lor, evoluia.
n societate:
diversitatea manifestrii activitii contiente a omului
toate formele de reflectare i de transformare intenionat a naturii
Formele superioare de micare apar pe baza formelor inferioare i le includ n sine n form
transformat. ntre ele exist unitate i interaciune, dar formele superioare calitativ sunt diferite de
cele inferioare i nu se reduc la ele.

44.Conceptele de spatiu si timp in filosofie:

Conceptele de spaiu i timp sunt familiare pentru oameni, dar este interesant c aceste s-au definit destul
de greu. Sunt cunoscute un ir de concepii filosofice despre spaiu i timp, acestea ar putea fi reduse la
trei concepii generale: concepia substanial, concepia relaional i concepia subiectivist.
Obietele materiale exist n spaiu i timp. Natura lor nici nu poate fi descris fr aceste atribute.
A. Augustin remarc aceast dificien la definirea timpului. El susine c parc tim ce este timpul, dar
cnd ncercm s-l definim apar probleme. El precizeaz: Dac nimeni nu m ntreab tiu, iar dac m-ar
ntreba cineva s-i explic, nu tiu. Totui, cu ncredere afirm, c dac nu ar trece nimic nu ar exista timp
trecut i dac nu ar veni ceva nu ar fi timp viitor i dac nu ar exista nimic nu ar fi timp prezent.
Totui este o deosebire ntre cunotinele despre spaiu i timp. Natura spaiului este mai cunoscut. nc
din antichitate avem o tiin a spaiului, geometria creat nc de Euclid, pe cnd o tiin a timpului nc
nu avem. Pierre Janet afirm c noi nelegem spaiul puin, deoarece am nvat s ne micm n el n
diferite direcii, dar nu nelegem timpul deoarece nu putem face nimic cu el, i s ne ntoarcem n timp nu
putem. Hegel explica aceast situaie prin faptul c spaiul este capabil de figuraie, dar timpul nici nu se
vede, nici nu se pecepe vreodat ca atare. El se cunoate prin medieri.

45. Conceptele de spatiu si timp in stiinta contemporana:

n tiina contemporan, explicarea spaiului i timpului se realizeaz prin teoria relativit ii (relativitatea
restrns i generalizat). Ideea de baz a acestei teorii este c timpul i distanele unui eveniment
msurate de doi observatori au, n general, valori diferite, dar se supun totdeauna acelorai legi fizice .

46. Conceptia substantiala despre spatiu si timp:

Ea prsupune existena de sine stttoare, a spaiului i timpului. Din aceast concepie ar reiei c
spaiul i timpul sunt un fel de containere n care se desfoar evenimentele si se mic lucrurile.
Democrit:Una dintre primele concepii substaniale despre spaiu i timp a fost concepia lui Democrit n
sistemul su atomist. El consider c atomii ca s se poat mica trebuie s aib loc liber, adic spaiu
liber, pe care el l numete vid. Din acest punct de vedere spaiul exist separat de atomi, adic exist n
mod absolut. Nici timpul nu depinde de existena atomilor, dar depinde de micarea lor, de unirea sau
dezunirea lor n spaiu.
Isaac Newton:Ideile lui Democrit vor fi susinute i de Isaac Newton. El va susine c spaiul i timpul
exist n mod absolut, independent de materie. Timpul absolut exist n sine i prin natura sa, i se scurge
n mod uniform, fr relaie cu nimic exterior. Parametrul t care figureaz n ecuaiile mecanicii clasice
red timpul absolut, uniform i etern, care exist independent de lucrurile care dureaz, tot aa i spaiul
exist independent de lucrurile ntinse. Corespunztor timpului i spaiului absolute exist micri
absolute, precum a Pmntului n raport cu spaiu absolut. Newton va admite i existena unui spaiu i
timp relativ; spaiul relativ este neles ca o msur sau o parte oarecare mobil a spaiului absolut, care
se relev simurilor noastre prin poziia sa fa de anumite corpuri. Timpul relativ, aparent i comun este
acea msur, precis sau neegal, sensibil i extern a oricrei durate determinate prin micare i care se
exprim prin zile, ore, luni, ani.
Rene Descartes:Ideea timpului i spaiului absolut este continuat i de filosoful francez Rene
Descartes. El va nelege timpul ca fiind o succesiune de momente, independente unele de altele, iar
spaiul fiind ca cel ce constituie esena proprie a corpurilor, substana material nsi. ntinderea, ca
propritate a lucrurilor de a ocupa un spaiu, un loc, este adevrata form i esen a materiei i nu un
simplu accident. Descartes va exlude noiunea de vid i va susine c spaiul este tot una cu substana.

47. Conceptia relationala despre spatiu si timp:

Ea susine c acestea(s,t) nu au existen absolut, c ele reflect raporturile dintre corpurile materiale
care sunt n micare.
Aristotel este unul dintre primii reprezentani ale acestei concepii. Pentru el, spaiul este locul, iar timpul
este momentul (acum), numrul momentelor. Spaiul exist dependent de corpuri, iar timpul exist n
legtur cu micarea, fr a se confunda cu ea.
nelegerea relaionist a spaiului i a timpului va fi continuat n modaliti diferite de filosofi precum
A. Augustin, G. Leibniz, T. Hobbes, Mach, Whithead i de savani renumii ca Einstein, Rieman ,
Lobacevschi. n genere acetia vor concepe spaiul ca sisteme de raporturi, ca relaii ntre corpuri i
fenomene.
Lebniz, n opoziie cu Descartes, va susine c ntinderea nu este totuna cu substana, cci substana este
una i indivizibil, pe cnd ntinderea este divizibil la infinit. Leibniz va respinge ideea existenei
spaiului i timpuluii ca realiti absolute, independente de lucrurile ntinse i fenomenele ce se succed. El
va invoca, drept argument, principiul raiunii suficiente, ca principiul ntemeietor al metafizicii sale i
care nu s-ar putea susine n condiiile acceptrii spaiului i timpului absolut. Dac timpul, de pild, ar fi
real n sine, independent de lucrurile care dureaz, nu s-ar putea explica de ce a creat Dumnezeu lumea
mai degrab ntr-un moment dect altul, momentul creaiei neavnd, n acest sens, nici o raiune
suficient, i tot aa se poate afirma i despre locul creaiei.
Tot n acest sens, i Tomas Hobbes spunea c spaiul i timpul nu exist n mod absolut i c acestea sunt
fantome, iluzii.

48.Concepia subiectivist despre spaiu i timp

O a treia poziie filosofic asupra spaiului i timpului este concepia subiectivist a lui Im. Kant. Dup el,
att spaiul ct i timpul sunt forme ale cunoaterii. Kant va respinge deopotriv conceperea spaiului i a
timpului ca realiti n sine sau ca relaie a corpurilor i fenomenelor, cci ele nu ar exista dac am face
abstracie de toate condiiile subiective ale intuirii lor. Dac timpul ar fi real, ca o determinare sau ordine
inerent lucrurilor, atunci n-ar mai putea fi dat acestora anterior ca o condiie a lor i, deci, n-ar mai putea
fi cunoscut i intuit apriori prin judeci sintetice. Acest fapt este real, consider Kant, numai dac se
nelege timpul ca o condiie subiectiv de producere a intuiiilor i reprezentrilor despre lume. Numai
aa, timpul ca form a intiiei sensibile poate fi reprezentat anterior lucrurilor, apriori. Orice act al
cunoaterii nu ar putea avea loc dac subiectul nu ar poseda aceste cadre apriori (spaiul i timpul) ale
percepiei i reprezentrii lumii. ntruct orice raportare la lume se face n coordonate spaio-temporale,
atunci condiiile apriori ale cunoaterii au carater de necesitate i sunt universale. Caracterul esenial al
cadrelor apriori este de a fi transcendentale, adic de a percede orice cunoatere. Ca forme ale cunoateii
spaiul i timpul nu sunt concepte extrase din experien i construite de intelect, ci sunt un dar primar,
anterior oricrei raportri la experien, obiecte ale intuiiei pure, ale sensibilitii. Spaiul este form a
simului extern, dup care este perceput lumea exterioar, iar timpul, forma simului intern, dup care se
percepe viaa noastr interioar, ca succesiune de momente i stri.

49.Definitiile spatiului si a timpului:

ntinderea caracteristic a spaiului
Conform definiiilor spaiului este nelegerea lui ca o categorie filosofic ce desemneaz ntinderea,
mrimea, forma sau figura corpurilor. Orice corp are ntindere (mrime, dimensiuni) i figur, iar ntre
corpuri se constituie raporturi de coexisten, rezultate din raporturi de mrime i figur. ntinderea
evideniaz aspectele de continuitate ale spaiului, iar coexistena aspectele de discontinuitate.
Determinrile de mrime i figur aparin corpurilor ca existene individuale, dar ele aparin oricrui
corp, ceea ce nseamn c spaiul este un atribut general. Acest mod de nelegere nltur poizia
existenei spaiului n calitate de vid, loc pustiu.
Durata- carateristica fundamental a timplui
Timpul este definit ca o categorie filosofic ce exprim durata, succesiunea i simultaneitatea
proceselor i fenomenelor din Univers. Durata esena timpului exprim continuitatea proceselor i
fenomenelor. Durata presupune succesiunea care ar exprima aspecte de discontinuitate i ambele duc la
simultaneitate, ca durat a unor procese ce se petrec simultan.
Timpul este neles de regul, ca o scurgere a clipelor, a momentelor ce l compun, ceea ce
presupune schimbare, devenire. n termeni aristotelic i se poate spune c temporalitatea este accidentul
prin care substana dureaz n timp. Definiia timpului, dup Aristotel, este ca msur a micrii.

50.Spatiul in geometria euclidiana si geometriile neeuclidiene.

Geometria lui Euclid:Cunoaterea tiinific a spaiului i timpului a nceput nc n antichitate prin
constituirea geometriei euclidiene, care a sintetizat principalele cunotine despre spaiu. Pn n secolul
al XIX-lea geometria lui Euclid a constituit principala modalitate de analiz tiinific a spaiului real. Pe
temeliile acestei teorii i-a ntemeiat I. Newton, modelul spaial al fizicii clasice, iar Im. Kant concepia sa
apriorist asupra spaiului. n spiritul geometriei euclidiene, spaiul real este considerat a fi omogen ,
continuu i tridimensional: o consecin a tridimensionalitii spaiului este c oriice entitate din
spaiul apropiat nou este considerat c are volum.
Geometriile lui Lobacevschi i Riemann:Crearea geometriilor non-euclidiene, n secolul al XIX-lea de
ctre Lobacevschi i Riemann, a deschis o perspectiv nou a abordrii structurilor spaiale. Dac se pot
construi i alte geometrii dect cea euclidian, nseamn c axiomele lui Euclid nu exprim unica
structur a minii omeneti,i, deci, nu trebuie absolutizat anterioritatea structurilor spaiale ale
subiectului cunosctor, aa cum credea Kant. S-a impus, de asemenea recunoaterea posibilitii existenei
unor structuri spaiale diferite de cele din geometria lui Euclid.

Lobacevschi a creat o geometrie deosebit de cea a lui Euclid, care s-a confirmat pe suprafee n form de
ea (pseudosfer). Una din caracteristicile acestei geometrii este c suma unghiurilor n triunghi nu este
constant i egal cu 180 de grade, dar se schimb n dependen de schimbarea lungimii laturilor, i este
totdeauna mai mic de 180 de grade.
Mai trziu Riemann creaz o alt geometrie n care suma unghiurilor ntr-un triunghi este mai mare de
180 de grade.
nsemntatea filosofic a acestor descoperiri este: 1) c s-a acceptat n societatea uman posibilitatea
existenei unei multitudini de structuri spaiale, a unei varieti calitative a spaiilor reale, n paralel cu
admiterea capacitii constructive a minii umane, a posibilitii elaborrii teoretice a unor geometrii care
nu au o coresponden direct cu spaiul accesibil observaiei i experimentului. Acest fapt a condus la
extinderea interpretrilor constructiv-convenionaliste n geometrie i n matematic, n general; 2)
crearea geometriilor ne-euclidiene au demonstrat legtura strns ntre materie i spaiu, condiionarea
nsuirilor spaiale de nsuirile materiei.

51. Spatiul si timpul in teoria relativitatii:

Fizica relativist a lui Einstein:Fizica contemporan a demonstrat adevrul geometriilor ne-euclidiene.
Teoria relativitii creat de A. Einstein a descopetit noi legturi a spaiului i timpului cu micarea
materiei. Teoria relativitii demonstreaz c simultaneitatea evinimentelor nu este absolut, dar relativ.
Evinimentele care sunt simultane ntr-un sistem material, adic n aceleai condiii ale micrii, nu sunt
simultane n raport cu alt sistem material, adic n alte condiii de micare. De acest fapt fumndamental
sunt legate i alte poziii: deprtarea dintre careva corpuri nu este egal n diferite sisteme materiale care
sunt n micare; cu creterea vitezei deprtarea (lungimea) se micoreaz. Tot astfel, intervalul de timp
ntre careva evinimente este diferit n diferite sisteme: cu creterea vitezei el se micoreaz.
Cercetrile cmpului gravitaional n teoria general a relativitii au descoperit i mai departe
legturile dintre timp i spaiu i materia n micare. A fost stabilit c nsuirile reale ale spaiului i
timpului cu att mai mult difer de caracteristicile lor din geometria euclidian cu ct mai mare este masa
corpurilor, adic cu ct este mai puternic cmpul gravitaional. ntr-un cmp gravitaional puternic spaiul
se curbeaz. Att timpul ct i spaiul n cmpul puternic gravitaional se schimb. Cmpul gravitaional
schimb mersul timpului. Cu ct sunt mai mari masele corpurilor, cu ct mai puternic este cmpul
gravitaional, cu att mai ncet curge timpul.
Aceste descoperiri demonstrez legtura spaiului i timpului cu materia care se afl n micare i c
acestea depind de nsuirile materiei. Deci este posibil concluzia general c spaiul i timpul nu exist
absolut, dar sunt relaionale i depind de materia n micare, ele sunt accidente ale materiei, dup cum
susinea Aristotel.

Realism
c onc epi e c onf or m cre i univers aliile, noi unile gene rale exi st re al, pr ece d lucr uri
leconcrete, singulare. Dup prerea realitilor medievali universaliile exist pn la lucruri canoiuni i
idei n raiunea divin, n lucruri ca esene i dup lucruri ca rezultat al
cunoaterii.R e p r e z e n t a n i i n o m i n a l i s m u l u i a u f o s t I o a n R o s c e l i n , I o a n D u n s S c o t ,
W. O c c a m .
Nominalism
- concepie care socoate c noiunile sunt numai numele lucrurilor (nomina), cele nu au e xist en
sinestt toare fr i n afar a lucruri lor. Re al exist nu mai
lucr uril esingulare, concre t-se nz orial e. No minali s mul i re alis mul a u f ost c onc epi i
filozofi ce unilaterale, limitate.