1.

Concepia despre lume i structura ei.

Concepia despre lume este una din principalele componente ale contiinei omului. Ea reprezint un
fenomen social i spiritual, adic nu se transmite prin ereditate, dar se formeaz pe parcursul vieii.
Ca fenomen social i spiritual concepia despre lume are o structur complex:
1. cunotine; 2. convingeri; 3.idealuri; 4.valori spirituale general-umane.
2. Tipuri istorice de concepii despre lume.
Tipurile istorice de concepii despre lume reprezint n sine forme specifice de reprezentare a lumii, precum
i diferite perioade de evoluie a societii umane. Se cunosc 3 tipuri de concepii:
1. mitologic; 2. religioas; 3. filosofic.
3. Filosofia ca tiin. Obiectul de studiu al filosofiei i caracterul lui istoric.
Filosofia-o tiin teoretic general care studiaz principiile fundamentale ale existenei prin intermediul
crora lumea este interpretat ca un tot ntreg. De aici reiese c:
a) filosofia este o tiin teoretic general abstract
b) obiectul de studiu este reprezentat de principiile fundamentale ale existenei. Obiectul de
studiu are caracter istoric, adic nu a fost permanent acelai, ci a evoluat odat cu societatea.
4. Principiile fundamentale ale filosofiei i domeniile filosofiei.
Principiile:
1. unitii lumii; 2. unicitii lumii; 3. dezvoltrii lumii; 4. materialitii lumii; 5. idealitii lumii;
6. cauzalitii lumii; 7. unitii contrariilor(lumea este o manifestare a contrariilor)
Domeniile filosofiei:
1. ontologiateoria general a existenei
2. gnoseologiateoria general a cunoaterii umane
3. axiologiateoria general a valorilor spiritual-umane
4. praxiologiateoria aciunilor practice umane.
5. Pincipalele categorii filosofice.
1. existenaceea ce exist, ea nu se demonstreaz, se simte.
2. nonexistenaceea ce nu exist.
3. fiinaceea ce este activ i viu.
4. materiaceea ce exist n mod obiectiv, independent de om i gndirea sa.
5. substanaesena comun a tuturor lucrurilor, substratul tuturor transformrilor.
6. contiinaceea ce exist n gndirea uman, se dezvolt paralel cu memoria i reflectarea de sine.
7. sufletulforma de existen ideal care i gsete manifestare n trup.
8. spiritulform de existen nematerial care i gsete manifestare n afara corpului.
6. Principalele metode filosofice de interpretare a lumii. tiine filosofice i filosofii
tiinifice.
Metode de interpretare a lumii:
1. metafizicadincolo de natur; ceea ce nu putem vedea, dar putem gndi; este o interpretare
unilateral a lumii; ncearc s exprime micarea prin cauze de ordin extern, prin intervenia
unei fore divine. ntemeietorParmenide.
2. dialecticaeste opus metafizicii; interpreteaz lumea ca pe un tot ntreg i este permanent n
schimbare, dezvoltare, transformare, cauza micrii fiind contraciile interne. ntemeietor
Heraclit.
tiine filosofice:
1. logicatiina despre formele, regulile i legile gndirii corecte.
2. eticatiina despre formele teoretice i practice ale moralei; studiaz originea i esena
moralei, legile ei de dezvoltare.
3. esteticatiina care studiaz categoriile de frumos, comic, tragic, sublim i sentimentele pe
care acestea le las n noi.

Filosofii tiinifice:
1. filosofia tiinei; 2.tehnicii; 3. culturii; 4. istoriei; 5. dreptului; 6. matematicii; 7. sociale;
8.religiei etc.
7. Funciile filosofiei.
1. conceptualfilosofia cuprinde doar acele concepii despre lume care sunt exprimate sub
form de concept i organizate structural sub form de teorie. Dup Kant, filosofia este o
tiin de concept.
2. gnoseologicabordeaz diferite probleme ale cunoaterii precum: * cum apar cunotinele
despre lume?: * este infinit cunoaterea noastr sau nu?; * cunotinele noastre sunt
adevrate sau nu?; * care este natura adevrului?
3. teoreticfilosofia abordeaz principalele legi i teorii a dezvoltrii societii, naturii i
cunoaterii. Filosofia nu abordeaz problemele de cunoatere practic i experimental, dar
ncearc s le expun sub form de teorie, precum teoria existenei, a cunoaterii, a valorilor
sau a moralei.
4. metodologicelaboreaz diferite metodologii utilizate att n activitatea omului, ct i pentru
tiinele naturale. Filosofia a mbinat toate cunotinele societii, le-a sintetizat structural i a
elaborat metode de cunoatere, cercetare tiinific. Astfel, a propus urmtoarele metode:
dialectica; maciutica; logica; epiteologia; ndoiala cartezian.
5. critic ea pune la ndoial multe cooncepii greite i, critic, le analizeaz propunnd, pentru
viitor, unele teorii care reflect mai adevrat valitatea.
6. axiologicabordeaz principalele aventuri valorice.
7. praxiologicabordeaza investigarea aciunilor umane de pe pozitiile eficacitatii lor
8. hermeneuticse ocup cu interpretarea i nelegerea momentelor, crilor i textelor
religioase vechi, n special biblice.
9. umanistabordeaz problemele cunoaterii.
8. Problema fundamental a filosofie i aspectele ei.
Problema fundamental a filosofiei este problema raportului dintre materie i contiin, gndire i
existen sau lumea subiectiv i cea obiectiv. Aceast problem are 2 aspecte:
1. primul aspect se refer la problema esenei lumii, originea ei, exist materia, natura, realitatea
venic sau a fost creat de o for divin. Acest aspect se formuleaz astfel: Ce a fost primar
determinant n lumemateria sau contiina?
2. al doilea aspect se refer la problema cunoaterii lumii, adic la raportul dintre gndire i
existen.
9. Izvoarele teoretice ale gndirii filosofice n India antic.
Izvoarele teoretice a fil. Indiene sunt reprezentate de o literatur alctuit din cri numite Vede(cunoatere,
conducere). Vedele sunt scrise n versuri i proz n limbile sanscrit i pali. n vede sunt diferite scrieri
religioase care constituie Cartea sfnt a indienilor. Conform cercetrilor, vedele au fost scrise pe
parcursul a cca 9 secole. n ele se gsesc diferite scrieri religioase, slujbe sfinte, rugciuni, proverbe,
descntece etc. Ele erau pstrate n taine, avnd acces doar preoii.
10. Ideea genezei Universului i problema substanei n filosofia Indiei antice.
Ideea genezei universului se gsete n imnul lui Nasadin care spune: n starea cea mai simpl i ini ial,
fiina reprezinta ceva unitar, amorf i nedezmembrat, lipsit de coninut i nu se poate spune nici c exist,
nici c nu exist. Atunci nu exista nimic, nici spaiu aerian, nici cerul deasupra lui. Primul impuls al
diferenierii lumii a fost dorina. Sub aciunea ei, Unitarul se divizeaz n pri contradictorii fiin i
neant, susjos, zinoapte, moarteeternitate etc.
A doua idee este problema substanei, adic care este raportul acestei lumi, din ce au aprut lucrurile i tot
ce exist. Indienii considerau c substana universal este spiritual, energetic.
11. Teoria metempsihozei n filosofia indian antic.

Gndirea filosofic indian se bazeaz pe teoria metempsihozei, adic a transmigrrii i rencarnrii

sufletului. Aceast teorie are 2 idei: trupul moare, iar sufletul nu. Indienii considerau c sufletul este venic
i trece dintr-un corp n altul. Aceast transmigrare poate avea loc ntr-o fiin superioar sau inferioar, n
dependen de calitatea faptelor svrite n via.
Procesul de transmigrare i rencarnare se explica prin 5 categorii filosofice:
1. Brahman; 2.Atman; 3. Samsara; 4. Moka; 5. Karman.
12. Gndirea filosofic n China antic. Izvoarele teoretice, legea Dao, particulele Yang i
Yni.
Filosofia chinez i are rdcinile n gndirea mitologic, lumea a aprut din haos. Existena este perindarea
ciclic a haosului i ordinii. Puterea suprem este cerul care nseamn ordinea i armonia ce domnete n
lume. Statul era despotnic, puterea aparinnd mpratului, socotit fiu al cerului.
Izvoarele teoretice:
1. Cartea Istoriei; 2. Cartea Cntecelor; 3. Cartea Ritualurilor; 4. Cartea Primverii i a
Toamnei;
5. Cartea Schimbrilorcea mai important.
Ying i Yang2 particule universale care au stat la baza genezei lumii i alctuiesc toate lucrurile.
Yingprincipiul negru, de natur feminin, analog cu luna, pmntul, recele, umedul. Exprim ideile de
negativ, pasiv.
Yangprincipiul alb, de natur masculin, analog cu lumina, cerul, soarele, caldul, uscatul. Exprim ideea
de pozitiv, activ.
13. Caracteristica general i premisele apariiei gndirii filosofice n Grecia antic.
Filosofia greaca se deosebeste radical de filosofia orientului antic prin faptul ca de la inceput ea a fost o
gindire libera, de sine-statatoare, rationala despre lume ca un tot intreg.
Filos. Greaca apare in perioada cind gindirea se elibereaza de sub influenta religiei si a mitologiei. Filosofia
la greci nu apare intimplator. La baza acesteea stau mai multe premise economice, politice, sociale si
spirituale, cu caracter obiectiv si subiectiv.
Premisele obiective:
1. dezvoltarea economica relativ avansata a Greciei
2. calitatile innascute ale grecilor: inteligenta, dorul de libertate, viziunea colastica a realitatii,
naturaletea si simtul armoniei
3. libertatea religioasa-practicarea unei religii politeiste
4. libertatea politica-orase polisuri cu o asministratie, legi si viata politica independenta
5. asezarea geografica in apropierea vechilor centre culturale antice de unde grecii au preluat
mai multe manifestari stiintifice, spirituale etc.
Premisele subiective:
1. teogoniile-texte despre originea divinitatilor
2. cosmogoniile-aparitia lumii
3. orhismele-texte care vorbesc despre originea, vesnicia si mintuirea sufletului.
14. Naturfilosofia si cosmologia scolii din Milet. Problema substantei primordiale.
15. Filosofia lui Pithagora. Teoria numerelor.
Pithagora a inaugurat o noua directie in gindirea filosofica-teoria numerelor. Dupa el, principiul unic si
substratul lumii sensibile este numarul care inseamna armonia ce domneste in relatiilr dintre lucruri.
Numarul este esenta si legea lumii sensibile. El este atit materie, cit si sensul cosmosului.
Filosofia lui Pitagora are un caracter mistic si religios prin faptul ca el divinizeaza numerele si lumea.
Importanta invataturii lui Pithagora este ideea legitatii lucrurilor din lume care poate fi reprezentata
matematic.
16. Problema miscarii in filosofia lui Heraclit din Efes. Logosul si dialectica.
Heraclit a elaborat o invatatura despre natura monista si hilozoista. Considera ca lumea nu a fost creata, ci a
existat dintotdeauna. La el substanta primordiala este focul. Din foc a aparut lumea in intregime si toate

celelalte. Focul, la Heraclit, este miscare. Maxima sa panta rhei-totul curge. Universul este un foc vesnic
viu care se aprinde si se stinge, in rezultatul arderii lucrurile apar si dispar. Astfel, Heraclit este filosoful
devenirii, schimbarii neincetate a tuturor lucrurilor.
17. Filosofia scolii din Eleea. Problema miscarii. Invatatura lui Parmenide.
Scoala din Eleea a fost fondata de Xenofon. A activat in sec. 6-5 i.e.n. La eleati, substanta primordiala
este existenta. Invatatura eleatilor este opusa filosofiei lui Heraclit deoarece incearca sa determine doar ceea
ce este constant, nemiscator si neschimbator. Eleatii au introdus in circuitul filosofic 2 notiuni noi: fiinta si
neant(vid). Dupa ei, fiinta poate fi determinata ca subst primordiala daca este lipsita de orice calitati si nu se
pastreaza decit unitatea abstracta, logica a lumii sub forma de fiinta pura..
Parmenide reprezentantul principal al scolii din eleea-a elaborat o invatatura alcatuita din 2 parti:
1. calea adevarului bazata pe ratiune care da omului cunostinte adevrate
2. calea opiniei bazata pe simturi care da omului cunostinte iluzorii despre lume.
Teza centrala a acestei invataturi este identitatea dintre gindire si existenta. Aceasta idee este formulata
astfel: E totuna a gindi si a fi.
18.Filosofia atomista a lui Leucip si Democrit
Leucip(500-440) admite multiplicitatea lumii si miscarea. In viziunea sa, subst primara a lumii nu este
unica, ci multipla deoarce toate lucrurile sunt alcatuite din atomi. Leucip a introdus in circuitul stiintific 3
notiuni noi: vidul absolut, miscarea atomilor in vid, necesitatea mecanica.
Democrit(460-370) spunea ca fiinta si neantul sunt abstracte neintelese. Considera ca lumea este alcatuita
din existenta si nonexistenta. La rindul sau, existenta nu este unitara, ci multipla alcatuita din atomi ce se
misca in vid.
19.
Problema cunoasterii in invatatura sofistilor. Invatatura lui Protagoras.
Sofistii au elaborat o invatatura conform careea asemenea cunostinte ca adevar si eroare, bine si rau, drept si
nedrept nu au o valoare obiectiva absoluta, ci relativa si subiectiva.
Protagoras(486-410) a fost influentat de fil lui Heraclit. Dupa el, nu exista un adevar absolut, ci doar
senzatie care da opinii. Oamenii percep lumea diferit in dependenta de obiectul si subiectul cunoasterii.
20.
Invatatura filosofica a lui Socrate. Adevarul moral si metoda dialectica.
In centrul filosofiei lui Socrate sta omul. El considera ca invatatura acestora despre adevar nu este buna si
e daunatoare. Dupa parerea lui, exista un adevar absolut si el trebuie cunoscut. Acest adevar si cunoasterea
in general este gindul. Socrate a elaborat o invatatura morala despre om in atentia careea este omul si
atitudinea lui fata de societate si divinitate. Scopul acestei invataturi este cunoasterea devarului moral.
Celea de cunoasterea a acestuia este dialogul. Metoda dialectica insemna ca omul porneste de la idei
confuze si neclare spre idei clare si rationale. Prin dialog, Socrate punea intrebari si facea concluzii astfel
incit omul singur sa ajunga la cunoasterea neclaritatilor.
21.
Teoria ideilor in fil lui Platon
Potrivit teoriei sale, adevarul se gaseste in idei. Nu lucrurile, opiniile descriu adevarul, ci ideile. Temelia
acestei invataturi este teoria ideilor. La Platon ideea ca adevar absolut are o existenta obiectiva si este
independenta de om. Ideea exista intr-o lume deosebita, supranaturala. Ideile sunt vesnice, neschimbatoare
si consituie principiile lucrurilor.
22.
Invatatura despre cunoastere in filosofia lui Platon
Cunoasterea are 2 nivele:
1. senzoriala-o primim prin perceptii. Aceste cunostinte pot fi numite opinii, descriu lucrurile
care se gasesc in vesnica schimbare. Ele au mari neajunsuri, sunt indoilenice, neclare si
probabile.
2. intelectuala-primim cunostintele adevarate, stiintifice.
In viziunea lui Platon, cunoasterea adevarata repr o reamintire a sufletului care ar fi cunoscut adevbarul
absolut atunci cind s-a aflat in lumea ideilor.

23.
Invatatura despre suflet la Platon si teoria statului ideal
Sufletul, la Platon, este o forma de existenta nemateriala care isi gaseste manifestare in corp. Pina la nastere,
sufletul se afla in lumea idelor, dupa moartea corpului, sufletul se reintoarce in acea lume.
La Platon exista sufletul universal care pune in miscare cosmosul, stelele, omenii, animalele si plantele.
Sufletul, la Platon, are 3 componente:
a. ratiunea-intruchiparea elementului divin
b. curajul-o calitate a sufletului
c. vointa-activitate cugetata si constienta
In baza invataturii despre suflet, Platon a elaborat teoria statului ideal in care trebuie sa existe 3 categorii de
oameni:
1. cirmuitorii-trebuie sa fie filosofi, cu ratiune mai dezvoltata
2. gardienii-aparatorii statului, curajul mai dezvoltat
3. producatorii-oamenii liberi, vointa mai dezvoltata.
24. Sistemul filosofic al lui Aristotel. Cauzele universale ale lucrurilor.
Aristotel a incercat sa elaboreze o invatatura despre lumea reala in care traieste omul. El a inteles ca teoria
ideilor lui Platon nu poate sa explice existenta. Aristotel este ginditorul care a aelaborat prima clasificare a
stiintelor:
1. st. Teoretice-matematica, fizica....
2. st. Practice-politica, economia, etica
3. st. Creative-poezia, retorica, arta.
Dupa Aristotel, inintea tuturor lucrurilor este logica. Invatatura sa porneste de la elaborarea a 4 cauze
universale a tuturor lucrurilor:
1. cauza materiala-materia, substratul lucrurilor
2. cauza formala-tiparul specific lucrurilor
3. cauza miscatoare-agentul procesului
4. cauza finala-scopul final, rezultatul lucrului.
Fil lui Aristotel se bazeaza pe 2 principii: * materia primordiala si *forma pura.
25. Logica lui Aristotel. Legile gindirii logice. Categoriile filosofice
El considera logica un fel de instrument p/u studiu si dobindirea cunostintelor din diverse domenii. Lucrarile
de logica sunt cunoscute sub numele de Organon. Aristotel considera ca gindirea umana are anumite legi.
Gindirea este intotdeauna diferita, pe cind forma e stabila.
Legile gindirii logice:
1. legea non-contradictiei-intr-un sistem de de 2 enunturi cind unul afirma, iar altul neaga nu
pot fi ambele adevarate in acelasi timp si sub acelasi raport.
2. legea identitatii-face ca un lucru sa fie absolut asemanator cu un altul sau deducerea unor
cunostinte din altele cunoscute mai inainte.
3. legea tertului exclus-2 enunturi-unul afirma, altul neaga, unul este absolut adevarat, a treia
posibilitate nu exista.
Categorii filosofice:
*cantitatea, *calitatea, *substanta, *locul, *pozitia, *averea, *timpul, *pasiunea, *actiunea, *relatia.
26. Invatatura despre suflet la Aristotel
El defineste sufletul ca o enteleghie(act) a corpului. Sufletul este forma si forta corpului. El socotea juste
parerile filosofilor care credeau ca sufletul nu poate fi fara trup, doar sufletul nu e corp, e ceva ce apartine
corpului si de aceea e prezent in corp.
Aristotel evidentiaza 3 tipuri de suflet:
1. vegetativ-caracteristic plantelor
2. senzitiv-...animalelor
3. rational-...oamenilor
27. Caracteristica generala a filosofiei eleniste-romane. Invataturile filosofice morale si religioase
Perioada elenista-romana mai numita postclasica este cea mai lunga in istoria fil. Grecesti care cuprinde sec
VI i.e.n-sec VI e.n (anul 529 Caderea Imp. Roman de apus). Se caracterizeaza prin criza sist. sclavagist si
declinul Greciei Antice. Acest declin s-a rasfrint si asupra filosofiei care nu mai este atit de productive ca in
perioada clasica.
Invataturile filosofice din perioada elenista-romana si problema filosofica principal.

Invataturi filosofice:
1) Morale: epianismul, stoicismul, scepticismul, electismul.
2) Religioase: Neo-pitagorismul, Neo-Platonismul.

Problema filosofica principala in perioada data era fericirea umana

28. Caracteristica generala a gindirii filosofice in Evul Mediu
Constituirea fil medievale este strins legata de aparitia crestinismului si de aceea se num filosofie crestina.
Ea se bazeaza pe credinta crestina si incearca sa explice adevarurile si dogmele crestine.
29. Filosofia patristica. Invatatura lui Aurelius Augustin.
Patristica este inv-ra parintilor bisericii. Este o doctrina teologico-filosofica elaborata in sec 4-8 care a pus
bazele dogmaticii si cultului crestin. Probl principala este incercarea de a crea o teorie filosofica a
crestinismului in care locul principal il ocupa D-zeu.
Inv-ra lui Augustin a avut ca scop impacarea filosofiei si teologiei. In scopul cunoasterii adev.absolut, A.
Augustin foloseste metoda indoielii. Prin aceasta metoda el deduce existenta sufletului si existenta lui
Dumnezeu, care este adev.absolut, adevarul din noi, este principiul binelui si temelia existentei.
30. Filosofia scolastica. Invatatura lui DAquino.
Scolastica a luat nastere in urma reformelor scolare intreprinse de Carol cel Marein sec VIII. Scopul
scolasticii a fost utilizarea p.u motivarea si sistematezarea rationala a dogmelor crestine. Filosofia devine o
slujnica a teologiei. Se afirma ca religia este mai presus de filosofie deoarece adev.religios este adev lui
Dumnezeu. Scopul scolasticii era impacarea fil.cu teologia.
Problema centrala a inv.lui Toma dAquino.
Toma dAquino (1225-1274) a fost cel mai important teolog al bisericii catolice.
Toma este adeptul filosofiei lui Aristotel. Inv sa este o acomodare si interpretare teologica a filosofiei
Aristotelnice la religia crestina. Ceeea ce este creat nu are nevoie sa fie argumentat.
31. Caracteristica generala a filosofiei in Epoca Renasterii:
Perioada renasterii este sec 15-16 in evu mediu, s-a manifestat in matematica, astronomie,
politica,literatura,descoperiri stintifice.
Trasaturile filos renasterii sunt: atropocentrism, umanism, postularea esentei creatoare a omului, intelesul estetic,
antiscolastoca, emanciparea stiintei.Idealul renasterii este trecerea de la modul religios de gndire la cel stiintific.

32. Conceptiile naturfilosofice ale lui N. Copernic, G. Bruno, G. Galilei.

Filosofia naturii este o doctrina care neaga existenta supranaturalului , este considerat natura materiala ca pe un
absolut si negarea oricarei idei despre dumnez.
Teoria lui Copernic despre lume.Ideile centrale: conform teoriei lui copernic despre lume, pamintul este nemiscat
situate in centrul universului si in jurul lui se roteste bolta cereasca. Ideile centrale: pamintul nu este centrul nemiscat
al lumii vizibile; pamintul se roteste in jurul soarelui; pamintul se roteste in jurul axei sale;luna se invirte in jurul
pamintului.
Invatatura despre lume la Giordano Bruno.Panteismul: Bruno considera ca lumea este infinita in spatiu si ca
numar. Panteismul sunt niste idei despre Univers si Dumnezeu, unde Bruno zice ca daca Dumn e unul deci si
universal e unu.
Invatatura despre natura a lui Galileo Galilei.Descoperirle stiintifice: conform invataturi lui Galileo natura este
asemnea unei carti deschise, care este scris cu cifre si figuri geometrice. descoperirile lui sunt: legea inertiei miscari;
legea caderii corpurilor grele ; miscarile oscilatorii; traiectoria de miscare a proiectilelor pe parabola; a pus bazele
rationamentului stiintific si ale metodei experimentale.

33. Caracteristica generala a fil Epocii Moderne. Empirismul si rationalismul.

Problematica filosofiei moderne:
- problema libertatii umane ;
- problema statului ,a relatiilor dintre puterea de stat;
- elaborarea metodelor de cunoastere stiintifica a lumii.
Anume analiza si rezolvarea acestor probleme a devenit obiect de studiu al filosofiei moderne.
Empirismul si rationalismul in filosofia moderna
Empirismul-provine de la empirio-experienta,sustine ca unicul izvor a cunoasterii stiintifice este
experienta sau cunoasterea prin simturi.

Reprezentati au fost:Bacon,Hobles,J.Locke,G. Berkley, D. Hume.

Rationalismul-(ratio-inteligenta) considera ca cunostintele stiintifice isi au izvorul in activitatea rationala.
Reprezentati au fost : B. Spinoza, G. Leibniz
Empirismul avea la baza metoda inductiva. Rationalismul- metoda deductiva.
34. Filosofia empirista a lui Bacon. Critica erorilor de cunoastere si metoda inductiva
Dupa el, principala met de cunoastere stiintifica este experienta.
F.Bacon evidntiaza 3 tipuri de stiinte :
- Istorice- memoria
- filosofice- inteligenta
- poetice- imaginatia
Critica filosofiei scolastice de catre F. Bacon.Noul Organon. Bacon se pronunta impotriva scolasticii,critica acest
mod de gindire bazat pe logica lui Aristotel.El este impotriva filosofiei lui Aristotel si in primul rind a logicii
acestuia.Punind problema metodelor de cercetare Bacon a incercat sa gaseasca un nou instrument de gindire opus
celui Aristotelnic,metodele de gindire Aristotel le-a exclus in organon,impotriva acestei lucrari Bacon scrie noul
organon in care expune bazele logicii inductive.

35. Fil rationalista a lui Descartes. Metoda stiintifica de cercetare.

Descartes isi pune scop valorificarea cunostintelor stiintifice si schimbarea situatiei din stiinta. Mai intii de
toate trebuie de schimbat metodele de cunoastere. Descartes isi indreapta atentia asupra ratiunii si
autoconsteintei, problema centrala la el este cunoasterea autentica a lumii. Descartes propune 4 de reguli de
cercetare stiintifica:
_ Regula evidentei
_ Regula analizei
_ Metoda sintezei
_ Regula verificarii
36. Metoda filosofica a indoielii in fil lui Descartes
Descartes foloseste metoda filosofica a indoielii, el spune ca cunostintele capatate in scoala sunt nesigure,
necontrolate, insuficiente iar unele sunt pareri false. Spune ca noi nu putem controla toate cunostintele.
Cunostintele vechi sunt de natura senzoriala si adeseori ele sunt insalatoare. Prin metoda indoielii, Descartes
deduce 2 adevaruri neidoielnice considerate ca criterii ale cunoasterii stiintifice:
_ Gindirea - ca existenta neidoielnica
_ Existenta lui dumnezeu.
37. Inv-ra despre originea ideilor la Descartes. Teoria ideilor innascute.
Referitor la intrebarea despre originea ideiilor, Descartes accepta o intreita origine a acestora:
_ Idei sensibile . sunt cunostintele care se datoresc simturilor aceste sunt confuze nedistincte si
intimplatoare.
_ Idei .create de mine. - sunt cunostintele care se datoresc imaginatiei omului, ele la fel sunt neclare si deci
ne stiintifice.
_ idei .inascute. - sunt cunostintele sadite in sufletul nostru de Dumnezeu, aceste sunt unicele cunostinte
fixe necesare obiective si deci autentice.
38. Problema substantei in fil lui Descartes
O notiune centrala in filosofia lui Descartes este notiunea de .Substanta. la el lumea este substantiala.
Lumea reala este alcatuita dintre 2 tipuri de substante care exista independent una de la si nu sunt
desavirsite:
_ Lumea materiala . care este creatoarea de lucruri si are trasatura principala intinderea
_ Lumea spirituala . creatoare de spirit, insusirea principala, gindirea.
La el aceste 2 substante sunt principiile fundamentale ale lumii. Legatura dintre aceste substante se
datoreaza lui Dumnezeu care este un prim motor ce pune lumea in miscarea.
39. Obiectul si problematica ontologiei. Ontologii moniste, pluraliste, dualiste, globale si regionale.
Ontologia-domeniul fundamental al filosofiei, deoarece ofera premise teoretice si metodologice tuturor
celorlalte domenii precum si ramurilor stiintei.
Obiectul ontologiei-existenta sau fiinta i domeniile n care acestea se impart: lucruri, proprietati,
procese, fapte.

Problematica ontologiei vizeaza raspuns la intrebarile: *Ce sens are existenta?, *A fost lumea creata sau
nu?, *Exista o lume unica sau o pluralitate de lumi?, *Ce determinatii are existenta?, *Care este temeiul
existentei?.
Ontologii moniste, dualiste si pluraliste
Ontologii monistepun la baza un principiu fie de natura materiala(ontologii materialiste), fie de natura
spirituala(ontologii idealiste).
Ontologii dualistepun la baza lumii 2 principii considerate ca fiind extinse prin natura lormaterial si
spiritual. Exemplu este dualismul lui Rennes Descartes. El considera ca lumea are la baza un principiu
material res extensa(intinderea) si unul spiritualres cogitans(gndirea).
Ontologii pluralisteadmit o multitudine de inceputuri ori tipuri de existen.
Ontologii globale si regionale
Dupa domeniul de realiate, ontologii se impart in:

globalese refera la existenta n ansamblul ei, cerceteaza cele mai generale atribute

regionalestudiaza domenii ale existentei.

40. Conceptul de existenta. Existenta si esenta. Principalele forme de existenta.

Termenul existenta provine de la verbul a fi si care este o substantivare a lumii. Ontologia se refera la
ceea ce desemneaza existenta ntruct exist sau fiinta ca fiin .
Existena este o categorie filosofica care desemneaza lumea obiectiva, materia, natura care exista
independent de constiinta, precum si procesul vietii materiale si spirituale ale omului. Existenta este o
caracteristica generala integrala a lumii, reflect lumea prin existenta ei.
Esenta este ceea ce constituie si determina un lucru in el insusi si-l distinge de celelalte lucruri de alt fel.
Principalele forme de existent
1.existenta naturiiexistenta lucrurilor si a proceselor naturale(exista independent de constiinta omului);
2.existenta omuluiconstituie o existenta specifica si unica. Omul este o realitate obiectiva care exista ca
fiinta bio-psiho-sociala;
3.existenta spiritualaprocesele constiente si inconstiente, principiile comunicarii dintre oameni, morala
etc;
4. existenta socialarelatiile sociale si materiale intre oameni.

41. Substanta. Problemele definirii subst in filosofie

Substantao categorie filosofica care desemneaza realitatea obiectiva, esenta comuna si stabila a tuturor
lucrurilor, substratul permanent al tuturor transformarilor, a intregii diversitati de fenomene ale naturii si
istoriei, inclusiv omul si constiinta lui.
In filosofia greaca subst. este inteleasa ca o subst. corporala din care sunt constituite toate lucrurile.
In Evul Mediu, in fil. Scolastica, subst. ncepe a fi considerata ca o desemnare deosebita a lui
Dumnezeu, ceea ce duce la dualismul sufletului si corpuilui.

n Epoca Moderna, problema substantei a fost pusa in cel mai acut mod de catre Descartes prin notiunea
de substanta materiala, adica substanta intinsa si substanta spirituala adica cugetatoare.
n filosofia clasica germana, Kant intelege substanta ca acel ceva permanent in raport cu care se pot
defini toate fenomenele temporale. El o defineste ca o forma apriorica a gindirii ce sintetizeaza datele
experimentale.
n filosofia marxist substanta este ca o materie si, totodata, subiect al tuturor schimbarilor sale, adic o
cauz activ a apariiei tuturor formelor apriori
42. Notiunea de materie. Probl definirii materiei in fil.
Materiao categorie filosofic fundamental, desemneaza tot ce exista in mod obiectiv independent de om
si gindirea lui. Materia este un termen general pentru toate elementele ce ne inconjoara.
In filosofia greaca antica-materia era ca un anumit material din care sunt create lucrurile. Pt Aristotel
materia este hile-pasiva, exista in realitatea obiectiva, in afara constiintei, este eterna, necreata si
indestructibila. Pt Democrit materia este echivalent cu atomi. Se considera ca cantitatea de atomi sau
materie este una si aceeasi intotdeauna.
In filosofia Evului Mediu teoria despre materie se baza pe teoria scolastica care accepta existena
sufletului ce st la baza materiei.
n Epoca Luminilor materia era considerata substan ce nu exist naintea sau paralel cu lucrurile, ci se
include n acestea i poate exista doar prin ele.
n Epoca Modern materia este ca masa, apreciata ca caracteristica fundamentala. Masa este definita ca
materie si identificata cu numarul de particule din volumul corpului.
n Epoca Contemporana materia este considerata o realitate obiectiv, existent n afara contiinei umane
i este dat de organele senzoriale.
43. Nivelurile si tipurile de materie.
Nivelurile materiei:
1.

materia cuprinde toate formaiunile concrete(obiecte, procese, fenomene) existente n

realitatea nconjurtoare
2.

la un nivel mai nalt, materia caracterizeaz tot ce este comun, universal pentru aceste

formaiuni.
Tipurile materiei:
1.

materie sub forma de substan(solid, lichid, gazoas, plasm)

2.

materie cmp (electric, magnetic, gravitaional).

44. Structura materiei.

Structura materiei este descris de un ir de tiine ale naturii ca fizica, chimia, biologia etc.
Materia, natura este organizat n sisteme compuse, legate genetic ntre ele, adic sistemele mari includ n
sine pe cele mici.
Particulele subatomice sunt:
a)

protonii si neutronii sunt formai din kuarkuriun clei ce face legatura intre protoni si

neutroni, numiti i gluoni.

b)

Electronii au un partener neutru, aproape fr mas, numit neutrino. Electronii i

neutrino formeaza leptonii. Astfel, atomii se compun din kuarkuri i leptoni. Acetia sunt particule
elementare, sunt material fundamental de construcie al universului, sunt materia acestei lumi.
45. Conceptii filosofice despre miscare si legatura ei cu materia
Heraclit(fil antica) afirma ca existena universului i starea lumii e plin de micare. Prin frazapanta rhei
afirma c lumea lucrurilor nu este venic i devenirea este permanent.
Parmenide (scoala din Eleea) sustinea ca existenta nu este miscare, universul este o sfera plina si nu exista
loc pentru miscare, exista doar n neant.
O alt problema a miscarii este legatura ei cu materia.
Democrit concepia ca atomii se misca, ca miscarea este esenta lor. Izvorul miscarii este n interiorul
materiei.
Aristotelmateria este pasiva, fara o for extern ea nu se schimba, e necesar un mobil, un prim motor, o
forta exterioara(Demiurgul).
Newton(Epoca Moderna) susinea ca universul a fost creat de Dumnezeu care, printr-un impuls, a introdus
micarea.Odata cu impulsul, el a creat i nite legi ale miscarii ce pot fi cunoscute studiindu-le.
46. Miscarea ca atribut fundamental al materiei. Tipurile fundamentale ale miscare.
Micarea este un atribut esenial al materiei, modul de existen al materiei. Micarea trebuie neleas
ca o simpl schimbare a poziiei corpului n spaiu; o permanent aciune, interaciune, schimbare, o
dezvoltare a corpurilor materiale; un proces permanent ce are loc n natur i societate. Miscarea are un
caracter absolut deoarece in lume nu exist nimic care s fie nemiscat.
Exista 2 tipuri fund-le ale miscarii:
1. misc legata de mentinerea stabilitatii corpului, conservarea calitatilor, insusirilo lui.
2. misc ce duce la trecerea de la o calitate la alta care se mai numeste si dezvoltare.
47. Formele miscarii
Formele micrii:
1.

mecanicmiscarea microcorpurilor n spaiul universului i acele de pe pmnt; este o

simpl deplasare.
2.

fizicmiscarea moleculelor ce include procesele din interiorul stelelor i planetelor,

oscilaiile termice, electromagnetice ale moleculelor, micarea luminii.

3.

chimicmicarea atomilor n molecule.

4.

biologicprocesele de formare i activitate vital a organismelor vii.

5.

socialprocesele de apariie i dezvoltare a societii umane, activitatea omului n

societate.
Mai exist forme ale miscarii precum:
a.

geologicmiscarea solului

b.

ciberneticsistemul de dirijare care are loc in baza legaturilor fundamentale.

48. Spatiul si timpul. Definirea acestora.

Spatiul este o forma de existenta a materiei caracterizat de astfel de proprieteti ca:

Intinderea, structuralizarea, interactiunea. Este o modalitate de situare a obiectelor materiale unul fata de
altul.
Timpul o forma de existenta a materiei caracterizat de astfel de insusiri ale schimbarii si dezvoltarii
sistemelor precum: durata, succsesiunea, schimbarea starilor, omogenitatea.
Spatiul si timpul sunt obiective. Prin caracterul lor saptiul si timpul sunt absolute.
49. Teoria substantialista despre spatiu si timp.
Teoria substanialist reprezentanti atomitii Democrit, Epicur,

Lucreiu, Descartes, Newton. Teoria

substantialista afirma ca spatiul si timpul exista de sinestatator, in afara lucrurilor materiale. Din aceasta
conceptie reiese ca sp. si timpul sunt un fel de containere in care se desfasoara procesele si evenimentele, se
misca lucrurile.
50. Teoria relationista despre spatiu si timp.
Teoria relaionist reprezentanti Aristotel, Augustin, Hobbes, Leibnitz, Einstein, Rieman, Lebacevski,
Bolyai. Spatiul si timpul sunt relatii intre obiecte si fenomene. Spatiul este locul obiectelor, iar timpul e
legat de miscare, de transformare, fiind masura miscarii. Spatiul reprezinta o ordine a coexistentei, iar
timpul-a succesiunilor.
51. Stiinta despre spatiu si timp. Definirea spatiului si timpului
52. Definirea spatiului si timpului. Proprietatile spatiului si timpului.
1.
2.
3.

Proprietatile spatiului:
tridimensionalitatea
reversibilitatea
simetria in sensul ca se poate concepe simetricul unui obiect in raport cu un alt punct,
linie.
Proprietatile timpului:
unidimensionalitatea trecerea din trecut prin prezent in viitor
ireversibilitatea
asimetria in sensul ca trecutul si viitorul nu sunt simetrice in raport cu prezentul, el nu se
poate suprapune, deoarece, daca trecutul poate influenta intr-un cit viitorul, atunci viitorul nu poate
influenta trecutul datorita ireversibilitatii timpului.

1.
2.
3.

53. Obiectul de studiu si problematica gnoseologiei.

Gnoseologia sau teoria cunoasterii, este acel domeniu al filosofiei care studiaza natura si intinderae
cunoasterii, presupozitiile si fundamentele acesteia. Gnaseologia analizeaza urmatoarele intreberi:

Ce este si cun este posibila cunoasterea?

Care este izvorul cunostintelor noastre?

Care sunt limitele cunoasterii?

Gnoseologia este acel domeniu a filosofiei are drept obiect de studiu procesul cunoasterii este o
cunoastere a cunoasterii care se ocupa in principal de structura procesului cognitiv, de modurile de
cunoastere si limbaj, de adevarul cunoastintelor obtinute.
54. Conceptii gnoseologice in epoca antica, medievala si moderna
55. Scepticismul antic si modern despre cunoastere.
56. Problema cunoasterii in fil lui Im. Kant

1.
2.
3.

La Kant subiectul cunoasterii este elementul activ, iar obiectul cunoasterii este elementul pasiv.
Astfel, temelia cunoasterii stiintifice el a vazut nu contemplarea pasiva, ci in activitatea de cunoastere a
subiectului ca creator de obiecte ideale, adica cunoastinte stiintifice adevarate.
47. Kant arata ca cunoastere are 3 niveluri:
senzorial
intelectual
rational
In viziunea lui Kant exista 2 surse principale ale cunpasterii care se deosebesc esential una de alta, acestea
sunt:
sensibilitatea experienta simturilor
inteligenta activitate rationala.
57. Structura cunoasterii si tipurile de cunoastere.

1.
2.

Cunoasterea este un sistem in cadrul caruia are loc lupta dintre adevar si iluzii dintre diferite puncte de
vedere asupra procesului cunoastreii. Procesul cunoasterii are 2 parti structurale fundamentale:

Subiectul cunoasterii

Obiectul cunoasterii.
Subiectul cunoasterii este omul ca fiinta sociala, inzestrata cu o constiinta individuala, specifica, cu
memorie , imaginatie, vointa, gindire.
Obiectul cunoasterii este intreaga lume reala care a nimerit in cimpul cunostintei, in centrul procesului
cognitiv.
Tipurile de cunoastere
1.Cunoasterea comuna este specifica tuturor oamenilor ,se realizeaza in viata cotidiana fara folosirea unor
metode speciale , cuprinde cunostinte despre mediul social si natural al oamenilor si transmise din generatie
in generatie .
2.Cunoasterea stiintifica apare in rezulttul unei specializari crescinde utilizarii unor mijloace , tehnici si
metode de cercetare mai eficiente .Urmareste scopuri precise, se desfasoara in baza unei reguli. Aceasta
cunoastere utilizeaza diferite forme ca ipoteza teoria, observatia ,experimentul.
58. Nivelurile cunoasterii
Se deosebesc 3 niveluri ale cunoasterii: de observatie , empirica si teoretica.
1 De observatie se realizeaza prin simturi dar si cu concursul gindirii ,care orienteaza simturile si transforma
senzatiile si perceptiile in idei.Cun. de ob. Presupune 2 elemente:1.stimularea senzoriala care da nastere in
constiinta subectului a unor senzatii; si 2. limbajul care transforma informatiile in limbaj.
A doilea si al treilea nivel sunt cunoasterea empirica si teoretica. Este dificil de a diviza acasete 2 niveluri
de oarece legaturile dintre ele au un caracter de continuitate fata de cunoasterea observationala.Cunoasterea
empirica se efectuiaza prin gindire bazata pe observatie si experinta , iar cunoasterea treoretica se realizeaza
prin gindire, prin puterea ei constructiva si de idealizare
59. Cunoasterea senzoriala si formele ei
Cunoasterea senzoriala este izvorul si fundamentul cunostintelor noastre, anume ea ne leaga cu realitatea
.Elementul prim este senzatia care este produsul insusiri active a obiectului perceput de om.Senzatia reflecta
calitatile insusirile obiectelor si ne da o imagine subectiva ideala .
Perceptia reflectarea exterioara a o biectului , datorita perceptiei in memoria omului se intipareste
imaginea integra a obiectului .
60. .Cunoasterea rationala si formele ei
Cunoasterea rationala se bazeaza pe ratiune , este o activitate logica a gindirii, se realizeaza prin diferite
forne : notiuni, judecati, rationamente inductie si deductie , analiza si sinteza.
Notiunea reflecta proprietatile , insusirile trasaturile,legaturile esentiale ale lucrurilor.
Judecata- un gind exprimat sub forma de propozitie , ea evidentiaza legatura dintre notiuni prin care se
afirma sau se neaga ceva . Nu pot fi judecati intrebarile, gindurile, dispozitiile .
Rationament forma gindirii in care din 2 sau mai multe judecati numite premise se deduce o judecata
noua numita concluzie.

Deductia consta in a deduce un caz particular dintr-un principiu general.

Inductia- a scoate dintr-un caz particular o lege generala .
61. Teoria adevarului. Tipuri de adevar. Conceptul de adevar.
Tipuri de adevar
1.Dupa modalitatile fundamentala ale activitatii spiritului uman exista :adevar stiintific,adevar artistic,
adevar filosofic , adevar teologic.
2.Dupa ramurile stiintei putem separa: adevarul logic,matematic, moral, juridic, istoric.
62. Teoriile despre natura adevarului: corespondentei, coerentei si pragmatista
In decursul secolelor au fost formulate 3 teorii a adev.:teoria corespondentei,t. coerentei, t. pragmatica.
Teoria corespondentei-sustine ca propozitia,gindul sau reprezentarea sunt adevarate in cazul cind
corespund realitatii,a fost formulate din antichitate de Aristotel.El a demonstrate ca a gindi adevarat
inseamna a afirma ca este ceea ce este sib a nega ceea ce nu este.Aceasta teorie a fost dezvoltata de filosofii
scolastici din Evul Mediu,care au formulat celebra difinitie: adevaru leste adecvarea dintre lucruri si intelect.
Teoria coerentei-afirma ca o propozitie este adevarata dca este coerenta, daca se afla in acordul logic.
Criteriul coerentei se aplica in cadrul gindirii matematicii , demonstrarii teoremelor, solutionarii
problemelor.Asa dar o teza este veridica daca conform anumitor reguli logice este obtinuta din alte
afirmatii ,considerate mai inainte veridice .
Teoria pragmatica- formulate in filosofia contemporana de Charles Peiree fondatorul pragmatismului ,
William James, John Dewey, germanul Ferdinand Schiller.Ei au pornit de la punctual de vedere ca functia
gindirii este aceia de a forma idei care sa fie utile in practica .Astfel,in stiinta adevarul unei idei este
determinat de verificarea experimentala.
63. Criteriile adevarului si verificarea adevarului