Concepia despre lume

1)Concepia despre lume.

Caracterul ei social istoric. Structura concepie despre lume.
2)Tipuri istorice de concepii despre lume: mitul, religia i filosofia.
3)Obiectul filosofia. Caracterul lui istoric, funciile filosofiei.
Concepie sistem de idei irarhizat i integrat.
Sunt anumite ntrebri ale concepiei despre lume:
1.Ce prezinta universul? Este el finit sau infinit n spaiu i timp?
2.Ce loc ocupa omul in acest univers?
3.Ce prezint creaia umana, activitatea uman?
4.Ce prezint istoria umanitaii?
5.Ce este fericirea uman?
Concepia despre lume este un sistem de idei i reprezentri despre
natura, societate, om i locul omului n aceast lume.
Exista tabloul tiinific al lumii care ne vorbete doar despre
natur i structura naturii i este concepia despre lume care
completeaz tabloul despre lume cu fiina uman.
Concepia despre lume include un element precedial: omul i
relaia omului cu aceast lume.
OMULUNIVERSUL
Concepiile despre lume nu sunt una i aceeai ntotdeauna, ele se
schimb, se transform ndependen de dezvoltarea societii
tiinei, a culturii, n general a economiei i tehnicii.
Concepiile primitive includ n sine un ir de fiine fabuloase,
fiine supranaturale, prin care se ncearc de a rspunde la
ntrebrile importante despre viaa uman, ns o dat cu
dezvoltarea tiinei aceste ideii sunt nlturate i sunt incluse datele
tiinifice despre natur, societate i om.
Concepia despre lume depinde de structura societii, nivelul ei
de dezvoltare. La un anumit nivel de dezvoltare a diferitor ri
aceste concepte corespund anumitor varieti. Sunt concepii despre
lume individuale (care depinde de individul dat: de cultura lui,
educaia i caracterul).
Elementele concepiei despre lume:
-cunotine
-sentimente
-emoii
-aspiraii
-proiecte
-valori

-convingerii
Concepia despre lume include in sine dou blocuri:
a)Intelectual
b)Emoional-Psihologic i de comportare
a) Blocul Intelectual este ndreptat spre acumularea
cunotinelor, analiza i sinteza acestora, verificarea lor, selectarea
cunotinelor adevarate i excluderea cunotinelor false.
b)Blocul Emoional-Psihologic i de comportare este indreptat
spre formare unui mod de via de a fi a omului. n acest bloc se
includ sentimentele, emoiile, aspiraiele, proiectele, valorile i
convingerile.
n concepia despre lume distingem dou mamente importante:
a)Perceperea lumii
b)Viziunea asupra lumii
a)Perceperea lumii este format de emoiile i sentimentele
umane. Ele pot fi pozitive i negative.
b)Viziunea asupra lumii este creat de raiune, de cunoaterea
adevrului i transformarea cunotinelor in convingirii. Cunotinele
le acumulam din doua pri: prin credin i dogmatic i prin
atitudine critic.
Concepia despre lume are dou niveluri:
a)Cotidian (obinuit)
b)Teoretic
a)Nivelul cotidian este format de societate, de experiena
social. n el se includ: cunotinele tiinifice, religioase(cunotinele
contradictoriei). Acest nivel nu este organizat logic, nu este asigurat
prin argumentarea tiinific, dar este foarte bogat.
b)Nivelul teoretic se formeaz pe baza tiinei, a argumentrii
logice, fundamentul lui fiind filosofia.

Tipuri istorici de concepii despre lume: mituri,

religia i filosofia.
Concepiile despre lume evolueaz. Prima concepie despre
lume este cea mitologic. Aceasta se formeaza pe baza legendelor,
miturilor, istorisirilor despre eroi i a fiinelor fabuloase.

Concepia despre lume ncearc sa raspund la ntrebarile:

Cum a aparut lumea?
Ce prezint zeii?
Cum au au aprut valorile umane?
Care va fi sfritul lumii?

Miturile se divizeaz in patru categorii:

a) Cosmobonice (cum a aparut lumea)
b) Teogonice (cum au aprut zeii, care sunt domeniile lor de
administrare)
c) Etiologice (apariia valorilor spirituale, meseriilor, tiinelor)
d) Eshatologice (apocaliptice)
Importana miturilor.
Miturile prima ncercare a omului de a cunoate lumea, a
rspunde la ntrebarile eseniale care sunt puse de via. Ele se
transmit din generaie n generaie.
n mituri se creaz valorile spirituale ale unui neam. Mitul include
n sine: nceputul tiinei, esteticii i religiei.
Religia. (Concepia religioas despre lume) se deosebete de
mitologie, de aceea c se bazeaz pe religie (credin).
Religia divizeaz lume n doua pari: lumea forelor
supranaturale i lumea material.
Lumea supranatural este venic. Ea se amestec n lumea
natural, dirijeaz cu aceasta.
Lumea natural este teporar i dependent. Esena ei este
cutat in lumea supranatural.
Sunt un ir de izvoare de concepie religioas.
a) Gnoseologic (al cunoaterii)
b) Politic
c) Psihologic
Religia separ esena de lucru. n psihologia uman sunt
elemente care susin religia (teama, frica). Religia este i ea n
dezvoltare i schimbare. Ea nu n totdeauna a fost ceea ce este
astzi n religie. Sunt forme primitive i forme contemporane.
formele primitive:
a) Anenismul
b) Toteismul (credina n existent unui totem care ocrotete un
neam i de la care neamu i ea inceputul)
c) Fetiismul (Credina, puterea magic a unor obiecte)
d) Magia (credina n posibilitatea de a utiliza puterile forelor
supranaturale, puterile spiritelor)

e) Politeismul
f) Oroteismul (credina n zei)
g) Monoteismul (credina intr-un singur Dumnezeu).
Funciile religiei:
a) Cognitiv religia este o forma de explicare a lumii, n condiiile
lipsei unei cunoateri tiinifice.
b) Acionar religia este o form de extensie a capacitailor umane
limitate de aciune.
c) De reducere a anxietii.
d) Social Funcia religiei de a afirma superioritatea moral a
societii asupra membrilor ei. Meninnd astfel solidaritatea
acestora.
e) Complexatorie imposibilitatea de a protesta n lumea noastr.
Filosofia prietenia cu nelepciunea aceast noiune este introdus
de Pitagora.
Filosuful nu este nelept, cci nelepi sunt doar
zeii. Filosuful tinde catre nelepciune.
n nelepciune se include dou momente: cunotinele i morala.
n filosofie principalul este raiunea, gndirea logic, argumentare
poziiei, spre deosebire de religie (credina).
Primii pai ai filosofii sunt legai de analiza miturilor, religiei,
experienei de toate zilele. Evidenierea raionalului din acestea. Spre
deosebire de tiinele concrete, flosofia este preocupat de
cunoaterea ntregului, a lumii n general. Fiecare tiin cunoate
doar o parte a lumii.
Pentru a studia integritatea acestuia filosofia folosete categoriile i
legile, principiile. Ea este preucupat de ultimile principipii ale
acespui lumi.
Filosofia in dezvotarea ei sa separate. Din ea au aprut un ir de
tiine filosofice: metafizica, ontologia, estetica, etica, teoria
cunoaterii i filosofia tiinelor concrete.
Obiectul filosofiei.Functiile filosofiei.
Filosofia este un fenomen cultural bogat care include in sine un sir
de teme de studii.In general exista un sir de scoli filosofice care
considera ca obiectul filosofiei este directia de care sint ei
preocupati.Unii filosofi sint preocupatide intrebari inguste:filosofia
limbii,filosofia stiintei su a constiintei.Ei considera ca anume cu
aceasta trebuie sa se ocupe filosofia.Alte scoli sint preocupate de
probleme mai largi cum ar fi relatiile dintre diferite sfere ale
existentei,stiinta si religie,constiinta si cunoastere,limba si

constinta.Insa sint filosofi care considera ca filosofia este preocupata

de realitate in general si acestia au creat sisteme filosofice care
descriu realitatea ca o integritate.Astfel de filosofi sint:Aristotel,Toma
DAquino si Hegel.
Daca am executa prin Hegel,atuncia aceasta are filosofia
spiritului,naturii,logica,dreptului,estetica si etica.
Sistematizarea punctelor de vedere asupra obiectului de
filosofie.
-Filosofia este o invatatura despre existent in
general.Reprezentanti:Scolile filosofice din China si
India,Aristotel,filosofia evului mediu,neotomismul si existentialismul.
-Filosofia este o invatatura despre cunoastere morala,om in
general.Acestea sint:filosofia antropologica,pozitivismul partea 1-2.
-Filosofia este o invatatura despre tot ce exista,dar nu despre o sfera
specifica a realitatii.Reprezentanti:Hegel si Feierback.
-Filosofia este o invatatura despre
ideal,valori,datorie.Reprezentanti:Platon,scoli neoplatoniere,Unserl.
Obiectul filosofiei este realitatea in general,existent care se
studiaza prin principia si care studiaza legile generale ale existentei.
Domeniile de cercetare ale filosofiei.
1)ontologia(metafizica)-acest domeniu cerceteaza primele principia
ale realiatii sau ultimile cauze ale lucrurilor.
2)constiinta-cerceteaza structura constiintei umane,puterea ei de
cunoastere,posibilitatile umane de a modela constiinta.
3)gnosiologia-cerceteaza procesul cunoasterii umane,nivelurile
cunoasterii.
a)filosofia stintei-cerceteaza metodele cercetarii
stiintifice.
4)axiologia-cerceteaza valorile umane,sructura lor,cultura.
Partile filosofiei:
-Metafizica-primele principii ale lumii.
-Logica-legile gindirii si structura gindirii,formele ei.
-Estetica-stiinta despre frumos.
-Etica-stiinta etica,normele de comportare ale omului.
Functiile filosofiei:
1.Functia gnosiologica-filosofia ca si alte stiinte are metodele si
procedeile sale prin intermediul carora cunoaste realitatea.In general
filosofia este o stiinta critica.
2.Functia metodologica-explica ca in filosofie exista anumite
metode de cercetare deosebit de metodele stiintelor
concrete.Filosofia nu foloseste metodele concrete de cercetare,in

anumite cazuri acestea chiar apar in filosofie si sint utilizate in alte

stiinte:metodele analizei,sintezei,deuctiei si a inductiei.
3.Functia conceptuala-filosofia creaza un sir de conceptii despre
lume.
4.Functia de pronostie-poate prognoza intimplarile.
Functia conceptuala-pentru a explica functia conceptuala trebuie sa
cunoastem ca in filosofie exista o intrebare care se
numeste:intrebarea esentiala a filosofiei,care ne arata cum se separa
conceptiile despre lume,dup ace criteriu.Aceasta este intrebarea
despre raportul constiintei si a existentei.
Aceasta intrebare are doua parti:1)ce ste primar : constiinta , gindirea
sau materia ?
Reiesind dinraspunsul filosofului la prima parte a intrebarii esentiale
a filosofiei acestea se separa in idealisti si materialisti.
-Materialistii presupun ca material este primara,adica ea a existat in
totdeauna.De dezvoltarea materiei,de miscarea ei depinde
constiinta,adica pentru materialism constiinta este
secundara,dependent,deci ea este produsa de materie,adica de
fiecare daca cind vorbesc despre constiinta trebuie trebuie sa cautam
care este sratul material care-l produce.
-Idealismul-invers,considera ca constiinta este primara,ca ea poate
exista inafara substantivului material.El se imparte in doua parti:
a)obiectiv
b)subiectiv
a)Idealismul obiectiv- presupune existent unei ratiuni
supreme,adica a unui spirit material care produce legile carora se
supune existent materiala.Idealismul obiectiv este apropiat de
religie(Hegel,Platon).
b)Idealismul subiectiv-presupune ca primare sint senzatiile
umane,anume ele produc aceasta lume si ca lumea aceasta este o
totalitate de senzatii.Reprezentanti:Emanuel,Kant,Berkely.
Partea a doua a intrebarii esentiale a filosofiei
Poate fi cunoscuta sau nu aceasta lume?Marea majoritate a filosofilor
considera ca lumea poate fi cunoscuta,ca constiinta umana reflecta
adevarat aceasta lume.O parte a filosofilor,si anume idealistii subiectivi
considera ca noi nu pitem cunoaste,de aceea ei se numesc Agnostici.
Tema:Filosofia orientala antica.
1)Filosofia in China antica.Scoli filosofice din China antica.
2)Filosofia in India antica.Scoli filosofice in India antica.

Filosofia Chineza apare in sec.al VII-lea in.erei noastre si se

bazeaza pe un sir de idei social-politice,religiose si filosofice.In ce priveste
ideile sociale,ele tin de forma statului Chinez.Acesta este un stat
despotic,in care imperatorul are in miii puterea suprema.In economie ii
apartin toate paminturile,in religie este primul preot si in stat primul
administrator.Din punct de vedere a religiei,este considerat fiul
cerului(Vani),locutiitorii ,lui au aceiasi putere doar localii.
Ideile religioase si filosofice le gasim in cartile vechi ale Chinei,pe care
era dator sa le cunoasca orice carturar.Acestea sunt:Cartea
istoriilor,Cartea cintecelor,Cartea schimbarilor.In aceste cart este lansata
ideie cum ca cerul este puterea suprema in univers(Teani-cerul).
O alta ideie este ideia despre existenta unei legi universal Dao(Tao),care
dirijeaza toate lucrurile in univers.Oamenii trebuie sa cunoasca aceasta
lege si trebuie sa se supuna ei.Exista doua particule de energie yni si
yang care participa la crearea lucrurilor,la crearea universului in
general.Aceste particule nu exista de sinestatator,exista doar impreuna.
Yni-intunericul,femininul,noaptea.
Yang-lumina,masculinul,activul,ziua,soarele.
Inafara de acestea au aparut un sir de idei morale,idei despre
comportarea umana: respectul fata de oameni,fata de parinti,fata de
fratele mai mare.
Pe baza acestor idei au aparut un sir de scoli.Cele mai importante sunt:
1.Confucianismul
2.Daosismul.
3. Moismul.
4.Legismul(fa-tzea).
1.Confucianismul apare in sec.VI in.erei noastre si este fondata de catre
marele chinez Con-fu-tze(Confucius).Ideile principale ale acestei scoli,sunt
legate de formarea unui stat puternic,a unei personalitati alese si a
moralitatii umane.Confucius considera ca statul este tot ca o familie,dar
una mai mare.Relatiile in stat,trebuie sa fie aranjate ca si in familiei.Acest
punct de vedere este considerat conservator,pentru ca Confucius sustine
ideile arhaice despre stat.Dupa parerea lui, inperatorul este tatal
tuturor,de aceea el are functie deosebita si trebuie sa aiba grija de toti si
trebuie sa fie exemplu pentru toti.Supusii sint copiii lui,ei il respecta si ii
urmeaza comportamentul,daca comportamentul este bun, atunci oamenii
se supundar daca nu atunci ei sint impotriva lui.In loc de aceasta apare
legatura barbat nobil.Acesta are anumite calitati:intelept,nu este
partinitor(nu tine cu o prte a societatii,tine cu toti).Inafara oamenilor alesi

in societate sint oameni alesi.Acestia au grija numai de sine,adica de o

parte a intregului.Alte calitati ale omului ales:este umanist,respecta
oamenii,omul ales cunoaste calea de mijloc.Este o regula de aur in
comportare:Nu fa nimanui ceeea ce nu-ti doresti tie.
Confucius a sustinut ritualurile.Confucianismul cu vreme s-a transformat
in religie,si este religie oficiala in China.
Cel ce invata si nu gindeste,nimic nu dobindeste,pe cel ce nu invata si
doar gindeste,mare pericol il pindeste.
2.Moismul-scoala din sec.V in.erei noastre,de catre Mo-tze.Ideia principal
a aceste scoli tine de incercare de a pune baza unor relatii sanatoase in
societate.El sustine ca relatiile dintre oameni trebuie sa se bazeze pe
iubirea generala.Argumenteaza aceasta teza a sa in urmatorul
mod:cerul,care este forta suprema,nu face deosebire intre oameni,el nu
separa oamenii in bogati si saraci,destepti si naivi, in state mari si
mici.Cerul fata de toti se atirna la fel,pe toti ii iubeste la fel.Omul intelept
trebuie sa urmeze calea cerului.
In societate lucrurile stau altfel.Multe dintre problemele sociale se rezolva
prin violenta.Dar violenta spune ca nu rezolva probleme,ea le agraveaza.
3)Daosismul(Lao-tze)-ea considera ca exista o lege suprema in
univers.Aceasta este legea Dao(Tao).Ea supune toate lucrurile,inteleptul
trebuie sa o cunoasca.Aceasta lege este formata din doua parti,in care o
parte se manifesta,este data in organe senzoriale,alta parte nu se
manifesta,este ascunsa de aceste organe,dar anume ea este principal.Ea
trebuie de cunoscut,pentru ca din ea apar lucrurile,si in ea se
intorc.Partea care se manifesta este Dao cu nume,acestea sint obiectele
fizice.Partea care nu este data in organe senzoriale este Dao fara
nume.Daca am vrea sa intelegem Dao fara nume,asta ar insemna
vidul(adincul,
neintelesul).
4.Legismul-sec IV in.erei noastre.Impeuna cu confucianismul incearca se
rezolve problema formarii unui stat puternic.Spre deosebire de
Confucianism care considera ca omul este de natura buna,si ca el poate fi
schimbat prin educatie,legismul sustine ca omul de natura este rau,nu
poate fi schimbat in educatie,mai mult ca atit,morala strica omul.Atunci
cum poate fi dirijat omul in stat?Prin legi,in fata legilor toti sint egali,insa
legile sint aspre,si omul pentru orice greseala,trebuie sa fie pedepsit
crunt.Ei sustin ideia formarii unui stat despot.Omul este dirijat prin
recompense,pentru fapte bune se mutumeste,pentru rele se pedepseste.

Acesti ginditori au fost impotriva stiintei si filosofiei.Au cerut sa fie arse

cartile,pedepsiti oamenii de stiinta.
-Filosofia Indiana-apare in sec.VII-lea in.erei noastre,dar este
o filosofie mai mult religioasa.Fundamentele ei le gasim in structura
sociala a Indiei antice I in vizualele culturale.India antica este alcatuita
dion patri sociale sau clase(caste)Dintre 4 caste,2inferiare si 2
superioare :
1)Brahmnilor(a preotilor)-pun baza primei filosofii si religiei care se
numeste brahmanismul.
2)ksatrii-razboinicii,politicienii.
3)Vaisi-oamenii simpli(clasele inferioare)-meseriasii,negustorii,taranii.
4)Sudrilor-casta oamenilor fara drept(somerii).
Visualele cultural se gasesc in cartea sfinta a indienilorVede(cunostinte)
Ideile filosofice in carteaUpanisade-ideia despre geneza lumii.Aici se
spune ca de la inceput universul avea o stare despre care nu se poate de
spus nici ca exista nici ca nu exista.Starea amorfa,integra.Cu timpul acest
intreg se divizeaza in parti contrar opuse:
cer-pamint,lumina intuneric,viata moarte.
Ideia despre substanta lumii.Substanta lumii Bragma este o energie
cosmica.Aceasta sustine viata(Brahman-Dumnezeu).Viata se transmite
prin respiratie.Bragma(respiratie), identic cu sufletul.Indienii sustin ca
sufletul este vesnic,nu moare dar se reincarneaza in alt corp.Procesul de
reincarmare joaca locul principal in India.In legatura cu aceasta au aparut
un sir de idei care explica legatura sufletului cu Dumnezeu.
1)carma-legea universal,rasplateste sufletul cu o viata noua.
2)samsara-suferinta.
3)nirvana-iesirea din aceasta suferinta.
-Filosofia Greciei si Romei Antice.
1)Filosofia cosmologica?
2)Filosofia clasica?
3)Filosofia elenista?
1)Filosofia cosmologica:
Gindirea filosofica a Greciei trece prin trei etape:
a)presocratica(cosmologica)
b)clasica
c)antropologica(elenista)

In etapa presocratica principalii reprezentanti ai filosofiei grecesti sint:

-scoala din Milet (Tales,Anaximandru).
-scoala din Eleea(Parmenide).
-scoala democritica.
1.Problema importanta care este analizata de aceasta filosofie este
problema principiului lumii:-Care este materialul din care sint alcatuite
lucrurile in univers?Aceasta problema este importanta pentru ca se poate
raspunde a intrebarea:-de unde apar lucrurile?
Aceasta problema mai este numita problema substantei.
Unul dintre ginditorii scolii Tales considera ca substanta universal este
apa.El spunea:-din apa apar lucrurile si in apa se dizolva.In genere
elemental lumii au fost considerate:apa, apeironul,aerul si focul.O alta
problema importanta care este analizata la aceasta etapa este problema
miscarii.-Dece are loc miscarea(shimbarea,transformarea lucrurilor)?
Filosoful Heroclit care analizeaza aceasta problema sustine ca miscarea
isi are izvorul sau in contradictie,ca fiecaare lucru este compus din parti
contradictorii si anume lupta lor adduce la schimbarea acestei lumi,laa
transformarea lucrurilor.El spunea:-Nu poti intra de doua ori in apele
aceluiasi riu.
O alta problema importanta este a existentei si neexistentei.Aceasta
problema este analizata de scoala din Eleea.Reprezentantii scolii sustin
ca existent poate fi inteleasa doar de ratiune,si ca organele senzoriale nu
pot cunoaste existent,ele pot produce doar pareri(opinii).
Democrit este cel care a descoperit structura lucrurilor.El a sustinut ca
lucrurile sint alcatuite din atomi si vid.Este primul giditor care orbeste
despre existent atomilor.

Etapa clasica:In aceasta etapa reprezentantii sint:

1.Sofistii.
2.Socrate.
3.Platon.
4.Aristotel.
Sofistii sint invatatori de intelepciune. Ideile lor principiale sint legate de
procesul de cunoastere.Problema adevarului si argumentarii
adevarului.Acestia considera ca exista numai un singur adevar,ca fiecare
opinie este adevarata.
-De ce nu exista adevar?
Lumea lucrurilor este in vesnica miscare,schimbare si individual care
cunoaste tot este in miscare,de aceea nu poate exista un singur adevar.Ei
au incercat sa argumenteze aceasta pozitie,creind logica care se
numeste,pro si contra.Prin ea se incearca se se argumenteze orice pozitie
ca adevarata daca este necesar sau falsa daca este necesar.

Impotriva acestor idei a venit Socrate.El sustine ca in stiinta poate

exista doar un singur adevar,si adevarul se gaseste in
concept(notiune).Conceptele descriu esenta lucrurilor,adica
adevarul.Dupa parerea lui Socrate,adevarul nu este in lucru,ci in ratiunea
umana.
Socrate spunea:-Cunoastete pe tine insuti.
Platon este un idealist.El spune ca exista doua lumi:
1)lumea lucrurilor senzoriale
2)lumea ideilor.
Aceste lumi sint deosebite.Ideile sint vesnice.Ele nu se schimba,sint
modele,forme pentru lucruri,lucrurile invers,sint temporare,nu au
existenta vesnica.Despre lucruri,exista si nu exista in acelasi timp.Acestea
sint umbre au copii ale lucrurilor.
Aristotel(384-322)i.e.n.El creaza sistemul sau filosofic,care initial este
indreptat impotriva teoriei ideii lui Platon.Ideile lui Platon dor dubleaza
lumea,defapt, in univers nu exista altceva decit lucruri senzoriale.Despre
lucruri,despre natura lor se poate afla prin cunoasterea cauzelor.
Notiunea de cauza este analizata de Aristotel si este fundamentala
pentru cunoasterea stiintifica.El sustine ca sunt 4 tipuri de cause:
1)cauza materiala.
2)cauza formala
3)cauza eficienta
4)cauza finala.
Primele doua cauze explica structura lucrurilor.Ultimele doua cauze
explica cum are loc miscarea.
Cauza eficienta,este cauza procedurii,si cauza finala esteincotro merge
dezvoltarea unui lucru.
Aristotel a creat metafizica(stiinta despre primele priciopii ale acestei
lumi),este creatorul logicii(stiinta despre structura gindirii si legile
gindirii).In logica el studiaza formele gindirii care sunt:
-conceptul sau notiunea
-judecata
-rationamentul.
In afara dea asta el a creat fizica,ude studiaza formele miscarii.

Epota elenista include urmatoarele scoli:

1)scoala epicuriana(sustine ca fericirea umana conta in putinta noastra
de a limita placerile si a indrepta framintarile sufletesti si mai ales frica).
2)scoala stoicilor(sustine ca fericirea umana conta in libertatea omului).
3)scoala scepticilor(sustin ca fericirea umana este in retinerea de la
rationament,pentru ca lumea aceasta este contradictorie si cunostintele
noastre sint contadictorii,iar noi nu cunoastem adevarul).
4)scoala neoplatonienii(religioasa,care ca considera fericirea umana
consta in cunosterea lui Dumnezeu).

Tema :Filosofia medievala si cea renascentista.

1)Filosofia medieval(Aureliu Augustin,DAquino)?
2)Filosofia renascentista(Panteismul si dezvoltarea stiintelor naturii)?
Filosofia medieval(apare in sec.II pina V-VI) si dezvoltarea ei trece prin 3
etape:
-Etapa apologeica
-Etapa patristica
-Etapa scolastica.
In general filosofia medieval este religioasa. Ea analizeaza premele
religiei,ideile evreice(din Biblie).A ceasta filosofie are un loc secundar,ea
doar talmaceste problemele religioase.In multe cazuri este
considerate :servitoarea bisericii.
Marea majoritate ai filosofiei sint preotii,parinti ai bisericii.
Izvoarele filosofiei medievale:
1)sunt ideile morale si istorice ale poporului evreu.
2)sunt teorii si conceptii despre(din) religie.
3)crestinismul.
Aceasta filosofie va fi o sinteza a tuturor acestor idei.
Ideile acestei filosofii:
-Ideia existentei istoriei sale(credinta in existenta alesilor lui
Dumnezeu,existent unei legi dupa care trebuie sa se conduca fiecare
om(compus din cele 10 porunci ale lui Dumnezeu)).
-Ideia despre revenirea Mesiei.
-Ideia existentei religiei.
-Ideia revelatiei.
Biblia este o carte sfinta,a fost inspirata de catre Dumnezeu si ce este
scris in ea este purul adevar.
*Izvorul Greco-roman care a inclus un sir de idei ale lui Platon,a
neplatonienilor,a lui Aristotel si a stoicilor.
De la Platon este luata ideia despre separarea lumii:materiala si ideala.
De la neoplatonieni este luata ideia erarhizarii lumii.Dupa ei sint trei
niveluri ale acestei lumi:
1)lumea neorganica
2)omul
3)lumea spirituala.
Omul face legatura dintre aceste doua lumi,prin suflet.Sufletul face parte
din lumea spirituala,iar corpul din lumea materiala.

De la Aristotel au fost preluate ideile despre forma si continut, prin care

forma este considerate spirituala(sufletul),iar continutul este
material.Forma formelor este considerat Dumnezeu.
De la stroici este preluata ideia despre soarta umana,ca aceasta este
predestinata.
Ideile crestine:
-ca Isus Hristos pedepseste tot ce este rau(violenta,razboaiele,bogatia).
-relatiile dintre oameni si relatiile cu Dumnezeu se stabilesc prin iubire.
*Perioada opologica incearca sa apere ideile crestinismului.Aceasta
etapa este impotriva gindirii rationale si a filosofiei grecesti.
*Epoca patristica creaza un sistem filosofico-religios.Ea incearca sa
utilizeze teoriile grecesti pentru explicarea canoanelor bisericesti si a
ideilor religiei.In aceasta perioada se folosesc mai des ideile lui Platon si
neoplatonienilor.
Unul dintre cei mai mari filosofi ,Aureliu Augustin.El este caconizat ca
Sf.Augustin.Ideia principala pe care se bazeaza este fericirea umana.El
demonstreaza ca omul poate fi fericit doar prin credinta in
Dumnezeu.Omul care nu crede este nefericit.
Aureliu Augustin:-Iubirea fata de sine adusa pin ala dispret fata de sine
ca fiinta pacatoasa,este esenta iubirii fata de Dumnezeu.,si iubirea fata
de sine adusa pina la dispret fata de Dumnzeu,este viciu.
A.Augustin ca si Biblia sustine ca Dmnezeu este creatorul acestei Cine
este Dumnezeuu?
Fiinta Dumnezeiasca dupa Augustin nu este materiala,ea este spirit,adica
duh.
O alta problema care este analizata de A.Augustin este problema
libertatii umane si a pacatului.El sustine ca omul este o fiinta
libera.Dumnezeu ia dat libertatea ca sa aleaga. Alegerea care o face
omul si este vrednica sau nevrednica(pacatoasa sau nu).Daca alegem
sufletul(duhul) atunci nu sintem in pacat,dar daca alegem trupul(corpul)
sintem in pacat.
*Etapa scolastica
In aceasta epoca apar doua curente filosofice:realismul si
nominalismul.Ele lupta intre ele in anumite pozitii.Realistii sustin ca
ideile exista inafara omului,independent de el,si acestea sint ideile lui
Dumnezeu dupa care el a creat lumea.Unul dintre ginditorii acestei
epoci ,Anselm,sustine ca ideile de dreptate,adevar bunatate si de
frumusete exista real,obiectiv, nu numai in gindirea umana dar si in
gindirea lui Dumnezeu.Dupa aceste idei este creata lumea.

Impotriva acestei teorii sau ridiat nominalistii,care invers considerau ca

ideile sint doar sunete(efemere) si ca defapt exista doar lucruri
individuale,iar lumea a fost create nu din ratiunea lui Dumnezeu,ci din
vointa lui.Ei sustineau ca Dumnezeu mai intii a creat lumea si numai
dupa aceea a inteles ce prezinta ea.
Scolastica a inaintet o teza:dublul adevar.Aceasta teza sustine ca exista
doua adevaruri:
1)adevarul religios;
2)adevarul stiintific.
Intre aceste adevaruri exista o anumita relatie.Adevarul religios este
primar,adevarul stiintific este secundar.Daca adevarul stiintific
corespunde celui religios,atunci totu-i normal, daca nu corespunde acesta
este fals.
Tot la aceasta epoca se analizeaza relatia dintre ratiune si
credinta.Ratiunea este umana,este limitata.Credinta descopera adevarul
dumnezeiesc,ea este suprema,de aceea sustine ca cunoasterea
adevarata este cunoasterea prin credinta.
2)Filosofia renascentista(14-15 inaintea erei noastre) a aparut in
Italia.Aceasta epoca este impotriva culturii si filosofiei medievale.Daca
aceasta cultura(cultura teogenica) cu Dumnezeu,Renasterea pune in
prim-plan omul si este o cultura antropocentica.Ea se manifesta in
arta,pictura,sculptura,arhitectura muzica si literatura.Apar un sir de
persoane remarcabile ca:Dante Alidee,Bocacio,Rafaello,Mikel Angelo.Toti
acestia sint considerate umanisti,incep a gindi asupra finite umane,ce
prezinta aceeasta si cum trebuie sa fie.In prim-plan se ridica frumusetea
umana,intelepciunea si libertatea.
Tema :Filosofia moderna.
1)Generalitati la epoca moderna.
2)Filosofia empirista.
3)Filosofia rationalista.
I)Aceasta epoca dureaza din sec.XVI-XIX.Ea incepe cu un sir de revolutii
sociale,de trecere la epoca capitalista. Prima revolutie are loc in
Olanda,in sec.XVI-a.Aceasta este un razboi de eliberare nationala
impotriva dominatiei Spaniei.
II)Revolutie in Anglia, in sec.XVII-lea.Este o revolutie de lunga durata, de
la 1642-1680.
In sec.XVIII-lea vine o revolutie din Franta.Aceste revolutii au permis ca
aceste tari sa se dezvolte rapid in domeniul industriei si stiintei.

Se dezvolta urmatoarele domenii ale stiintei:

-matematica(este descoperit sistemul de coordonate de catre
Descartes,calculul diferential de catre Leibniz si Newton.
-astronomia(descoperiri foarte serioase,descoerirea lui Kopernic,care
demonstreaza ca centrul sistemului planetar este soarele,cercetarile lui
Galileo Galilei,care demonstreaza ca legile miscarii sint aceleasi in tot
universul.Pina la el se considera ca obiectele sau lucrurile ceresti au o
miscare deosebita de lucrurile de pe Pamint.
Cercetarile in domeniul astronomiei demonstreaza ca orbitele corpuilor
ceresti nu sint ideale(sferice) si au forma eliptica(de elipsa).Aceasta a fost
demonstrata de catre Ghepler Iohan.Aceasta sa valizat cu formularea
legilor lui Newton,depre miscarea corpurilor si legea atractiei universale.
In baza acestor schimbari din epoca a fost nevoie sa se cerceteze
metodologia stiintei.Adica,sa se creeze o stiinta despre metodele de
cercetare.In legatura cu asta au aparut doua curente filosofice:
-curentul empirist;
-curentul rationalist.
Empirismul sustine ca cercetarile trebuie incepute de la lucru,prin
observatii si experimente.
Rationalismul considera ca cele mai bune metode de cercetare sint cele
logice.Aceste curente luptau intre ele.Rationalistii ridicau pozitiile
impristilor si susineau ca cercetarea lucrurilor care sunt in schimbare nu
pot da cunotinte adecvate,si doar matematica,care cerceteaza in general
poate avea cunostinte adecvate.Empiristii sustineau ca cercetarea
adecvata incepe de la lururile individuale,pentru ca cunostintele abstracte
sunt departe de adevar.
Din curentul rationalist face parte:Descartes,Leibniz si Spinoza.
Din curentul empirist fac parte:Bacon,Holbes,Berkeby si Hume.
2)Filosofia empirista.
Primul filosof empirist este Becon.Acesta lupta impotriva gindirii
scolastice,gindirii medievale.El considera ca principalul in dezvoltarea
omenirii este stiinta.El spune:Cunostintele sint putere.Anume el
cerceteaza erorile care sint raspindite in gindirea umana.Aceste erori sint
numite idoli.
Prima greseala:idolul tribului;
Idolul cavernei;
Idolul pietei;
Idolul teatrului.
Cercetarea,spune el,se face pe calea inductile,se pun experimente si pe
urma datele experimentelor se analizeaza si se generalizeaza.El a

descoperit un set intreg de metode experimentale printer care pot fi

evidentiate:metoda prelungirii experimentului, inversarea
experimentului,excluderea calitatii principale,utilizarea unei legi naturale.
Datele primate de a rezultatul experimentului se generalizeaza prin trei
tabele:
1)tabela preezentei
2)tabela absentei
3)tabela gradelor.
Empirismul este de 2 tipuri:
-materialist
-idealist;
Dintre empiristii materialisti fac parte:Holbes,Becon si Locke.
Din empiristii idealisti fac parte:Berkeley si Hume.
Daca am vorbi despre empirismul pur,Reprezentantul principal
este:Locke.El este impotriva teoriei rationaliste despre idei.Sustine ca
ideile nu sint nascute cum sustine Descartes, ca idele apar in rezultatul
experientei.Asupra organelor senzoriale actioneaza lucrurile,analiza
senzatiilor care se capata in rezultatul acestor actiuni si ne da ideile.Sunt
doua tipuri de experiente:
1)exterioara
2)interioara.
Ideile despre lucruri apar in rezultatul experientei exterioare,iar ideile ce
tin de viata umana apar in rezultatul reflectiei asupra proceselor
psihologice si fiziologice.
-Empirismul idealist.
Unul dintre principalii in acest current este Berkely.El considera ca lumea
nu-i altceva decit o totalitate de senzatii.Este impotriva conceptelor si
notunilor generale.Critica notiunile de:materie,miscare,spatiu si
timp.Spune ca toate acestea nu sint altceva decit totalitati de
senzatii.Analizeaza notiunea de materie,si zice ca nu exista materie,-Ce
inteleg eu prin materie?...Aceasta este un substrat a lucrurilor.
Dar de fapt daca eau in parte un lucru, aceasta nu-I altceva decit
senzatiile mele.
Hume-este un sceptic,cel care se indoieste de puterea de cunoastere a
omului.Hume considera ca sint doua tipuri de stiinte:
1)stiinte logice sau rationale(matematica si logica);
2)stiintele naturii(fizica);
Stiintele logice,spune el,dau adevaruri veritabile,pentru ca in procesul
gindirii nu pot fi contradictii.

Stiintele naturii se bazeaza nu pe logica,dar pe fapte,dar faptele sint

contradictorii.Trebuie sa demonstreze ca intre fenomen si cauza este o
relatie necesara,dar anume acest lucru nu-l poate demonstra stiinta.Ceea
ce numim noi relatie necesara intre cauza si efect,nu-I decit o deprindere
a noastra.

3)Filosofia rationalista.
Unul dintre cei mai mari reprezentanti in acest domeniu este
Descartes.Ca si Bacon este impotriva gindirii scolastice,dar va merge pe
alta calesi va spune:-Cercetarea adevarata este legata de matematica si
metodele matematice sint cele mai bune.Rezultatele ei sint vizibile,clare
si simple.
REGULI DE CERCETARE ALE LUI DESCARTES:
I)regula evidentei-nici o ideie care este utilizata in cercetare nu poate fi
indoielnica,ideile trebuie sa fie adevarate.
II)regula analizei-orice problema rebuie divizata in partile ei component
pentru ca problema sa devina clara si simpla.
III)regula sintezei-rezultatele capatate in procesul analizei trebuie unite
pentru ca sa capatam un obiect nou,ideal,construit dupa regulile mintii,ca
sa fie clar.
IV)regula verificarii-procesul gindirii trebuie verificat pentru ca sa nu a
vem omiteri.

Tema:Filsofia contemporana.
1)Filosofia
2)Filosofia
3)Filosofia
4)Filosofia
5)Filosofia

pozitivista
vietii
marxista
existentialist
neotomista

1)Etapa pozitivista-Auguste Compte demonstreaa ca dezvoltarea

societatii depinde de nivelul de dezvoltare a gindirii(a stiintei).El spune
ca societatea a trecut prin trei etape de dezvoltare a gindirii:
-Etapa teologica
-Etapa metafizica
-Etapa pozitiva.
-Etapa teologica este caracterizata de credinta.Gindirea este
religioasaa,cauzelee tuturor fenomenelor sint considerate fortele
supranaturale.Dupa Compte acest tip de gindire este gresit,el nu poate
rezolva nici o problema.
-Etapa metafizica a gindrii este o etapa de tranzitie.Aceasta analizeaza
esentele lucrurilor, primele pincipii.Dupa Compte ea nu se prea

deosebeste de prima etapa,pentru ca in aceasta etapa fortele

supranaturale sint inlocuite de esente.
-Etapa pozitiva-gindirea umana este adecvata.Ea cerceteaza
evenimentele si fenomenele reale,cerceteaza cauzele fenomenelor,prin
aceasta sis sau dezvoltat stiintele positive.
Compte face clasificarea stiintelor:
-matematica
-astronomia
-fizica
-chimia
-fiziologia
-fizica sociala(sociologia)
-morala.
La ce reduce Compte filosofia?
Spune ca filosofia generalizeaza cunostintele din stiintele positive.
2)Etapa doua a pozitivismului(mahist),pune problema eliberarii stiintelor
de teoriile gresite si de notiunele pustii.Aceasta etapa incepe cu lucrarea
lui Ernest Mach,fizicianIstoria mecanicii,in care demonstreaza ca un sir
de termini foositi in mecanica si mai ales in mecanica lui Newton nu au
valoare stiitifica(sint pustii).Sunt criticate notiunile de:timp
absolute,spatiu absolute si miscare absoluta.
La etapa mahista,pozitivismul deviaza in idealism subiectiv,care sustine
ca stiinta de fapt, nu cerceteaza lucrurile dar cerceteaza datele
sezoriale,care sint numiteprimele elemente.
-Etapa neopozitivista
Russel si Wittgenstein:Acesti filosofi considera ca in stiinta trebuie de
studiat limbajul stiintific(cum formuleaza si se exprima stiinta).Ei
presupun ca unele torii sint formate gresit,Aceste teorii le numesc teorii
metafizice.Pentru a gasi greselile in aceste teorii,este necesar de
cercetat limbajul stiintific.In urma cercetarilor,ei ajung la concluzia:ca
exista doua tipuri de problem stiintifice:
-tautologice(analtice)
-sintetice.
Celelalte propozitii sint lipsite de sens.In teorii apar greseli pentru ca ele
contin propozitii fara sens.
Dupa parerea lor,propozitiile dupa structura lor se deosebesc.Sint
propozitii elementere(atomare) si propozitii compuse(molecular).
-Propozitiile compuse intotdeuna pot fi impartite in propozitii atomare si
pot fi verificate.

Russel si Wittgenstein in cercetarile lor au formulat propozitiile

principale ale logicii matematice.

2)Filosofia vietii.
Shopenhauer(1788-1860) si Neitsche.
Este un current irationalist(nu crede in puterea ratiunii umane) si ratiunea
va fi inlocuita prin alte elemente.
Shopenhauer-este inlocuita de vointa,iar la Neitzsche-de instinct.Ei nu
considera ca ratiunea este caracteristica principala a gindirii umane.
Shopenhauer incearca sa creeze un sistem integru despre realitate,prin
care ar intelege esenta si taina acestei lumi.Critica toate sistemele
filosofice,critica filosofia clasica germane pentru idealism,pentru ca
aceasta considera ca ratiunea este atotputernica.Critica sistemele
materialiste pentru capacitate,critica religia pentru intelegerea optimista
a lumii.Dupa parerea lui aceasta lume in esenta sa este rea,nu poate fi
corectata.
Spune:Unii oameni ar fi in stare sa omoare pe apropiatul lor doar pentru
asi vopsi cizmele.Lumea din toate punctele de vedere este rea,d.p.d.v.
estetic lumea seamana cu o caricature,d.p.d.v.intelectual lumea seaman
cu o casa de nebuni,d.p.d.v. moral lumea seamana cu o casa de
tolerant,si in general lumea seaman cu o inchisoare.
Punctul lui de vedere este pesimist.El demonstreaza ca substanta acestei
lumi este vointa,si ca vointa este irationala,ea este avida si oarba.
-Care este esirea din situatie?
-Trebuie sa ne fie mila de situatia in care au nimerit oamenii,sa avem
compasiune fata de oameni,sa ne jertfim pentru ei.
Neitzsche(1844-1900).El incepe filosofia sa de la filosofia lui
Shopenhauer.Dar se spune ca Shopenhauer a gindit negativ despre
viata.Viata este o bucurie,dar principaul in viata nu este viata lunga(de
durata),dar este principla clipa care-ti da posibilitate sa te
transformi( perfectionezi).Religia si filosofia eropeana este decadenta.Ea
sustine ca exista doua lumi:
-senzoriala
-rationala
Cea senzoriala pe care religia o transforma intro lume cereasca(lume care
nu exista). Adevarat este insa ca exista doar o singura
lume,senzoriala.Critica religia si morala,Si considera ca evreii sint
vinovati,fiindca au raspindit religia,asta insa ii sustine pe cei slabi.
Este vinovat Socrate pentru ca a sustinut morala,a intarit pozitia ratiunii
in cultura europeana,insa era foarte slaba pentru a intelege

realitatea.Adevarul il intelege instinctual si nu ratiunea.El sustine ca

instinctual da posibilitate de a transforma aceasta lume.

Ontologia.
1)Conceptele fundamentale ale ontologiei.
-Conceptul de existent si esenta.
-Exisstenta.realitate,posibilitate.
-Conceptul de realitate in stiinta.
-Existenta si neant.
-Substanta.
-Materiaa,structura materiei.
Obiectul de studiu a ontologiei este existenta sau fiinta.Esenta este cea
mai abstracta categorie a gindirii,si de aceea are mai multe interpretari,in
dependent de ceea cum este inteleasa de u filosof sau altu.Ea trebuie sa
raspunda la intrebarea:-Ce este existent ca existent?
Sensul general al termenului a fi proprie oricarei teorii filosofice ramine
cel acordat de Aristotel:
Existenta este reflectia ce are in vedere primele principia si cauze.Deci
raportindu-se la o singura natura de pe urma unui character analog.Fiinta
si unul sint aceasi lucru si de aceeasi natura pentru ca apar impreuna ca
principia si cauze.Cicero utilizeaza un alt termen pentru fiinta:sister
ex(a iesi inafara).
Reflectia filosofica asupra sensului existentei a fost oncomitent si o
reflective asupra esentei existentei, caci a explica ce este existent
inseamna a prezice esenta.Esenta este ceea ce constitui si determina un
lucru.
Notiunea de esenta este numita astfel:substanta,natura,ratiune,quiditate.
Pentru prima data problema finite este pusa la scoala din
Eleea.Parmenide scrie:Unul si acelasi este gindul si ceea despre ce
gindul exista.Anume eliatii vor spune ca exista doua cai de cunoastere:
-senzoriala
-rationala
Dar numai una dintre ele este corecta,si anume calea rationala.Calea
senzoriala pentru eliati este o cale gresita.
La Aristotel existent se diversifica si statifica intro serie de
etaje.Referindu-se la existent, Aristotel distinge patru modalitati de a fi:
1)existent ca accident
2)existent ca potenta
3)existent ca act
4)existent dupa categorii.
Categoriile:ubstanta,cantitatea,pozitia,actiunea,locul,relatia,timpul.

Intre modul existentei,Arisotel include si existent ca ceva

adevarat,opusa nonexistentei,in sens de fals.
In evul mediu,teoria existentei este sstudiata de Toma DAquino.El
intemeiaza existent prin forta divina,prin creator dupa el.Existenta
deplina are doar Dumnezeu.In el existent si esenta sunt identice.Lucrurile
au atita existent cit este determinata de Dumnezeu.
In epoca moderna,existent va fi determinate prin primatul rationalului
asupra existentului,al creativitatii si activitatii subiectului.In acest
cadru,existenta si esenta nu mai sint concepute ca formind o unitate,ca
fiind identice.Esenta nu mai este substratul (substanta),dar este forma
logica.
In epoca contemporana,largeste orizontul existentei spre noi zone,care tin
de creativitate,viata si activitatea omului,valorile si cultura sa.Subiectul
activ devine centrul de ordonare a lumii si de explicare a acesteia.Unul
dinstre cei mai mari ginditori ai acestei epoci este Martin
Haidergger:Cel ce intemeiaza existent este omul.Toate lucrurile sint si
doar unul exista.Lucrurile au existent,omul isi creaza esenta sa,de aceea
el si determina esenta lucrurilor.
Existenta,realitatea si posibilitatea:
-realitatea obiectiva
-realitatea subiectiva.
Realitatea obiectiva estea ceea ce exista inafara noastra.Aceasta este
materiala(exista in spatiu si timp).
Realitatea subiectiva este dependent de om(de subiect),este constiinta
lui,gindurile lui.Din acest punct de vedere se considera ca exista 2
substante:
1)materiala
2)spirituala.
Si aceste lumi exista dupa legitati diferite.Pentru acest caz,asa sustinea
Rene Descartes,
Gindirea contemporana nu sustine acest punct de vedere si considera ca
nu exista doua lumi diferite.Aceste doua parti este aceeasi lumedoar ca
una dintre ele este cea cum o intelege omul.Din punct de verede a
filosofiei contemporane,defapt exista trei clase de obiecte:
-obiecte reale
-obiecte nereale(fictiveimaginatia si iluzia)
-obiecte neutrale(suprareale,obiectele formale ale stiintei).
Acesta este punctual de verede a lui Mircea Florian,filosof romin.
In general filosofii sustin necesitatea divizarii existentei in trei parti:
1)lumea materiala
2)lumea ideala

3)lumea creata de om(lumea stiintei);

Atit fizicienii cit si matematicienii sustin ca exista o existent a stiintei.Mai
intii de toate,Aceste pareri au aparut in fizica,atunci cind sa inceput
cercetaarea obiectelor de miscrolume(corpuscule).
Referitor la conceptual nou de realitate fizica,saau prefigurat mai multe
pozitii.Pentru Einstein ,termenul poseda diferite sensuri:
-realitatea fizica drept realitate obiectiva
-realitatea fizica drept imagine adecvata a realitatii obiective
-realitatea fizica drept fundament epiric al stiintei
Acelasi punct de vedere il avem si in matematica.Printre problemele
incluse in reconstructia teoretica,a fost pusa si problema existentei
matematice.Initial,aceasta a fost inclusa in incercare de definire a
statutului obbiectului matematicii.In rezultat sau dezvoltat trei curente
matematice:
-logicismul
-formalismul
-intutionalismul
Cele trei perspective de reformare a matematicii au prezentat trei directii
de constructive a matematicii,care coespund urmatoarelor directii:
-realismul
-conceptualismul
-nominalismul.
Deci ,realismul considera ca obiectele matematicii au existent sine de
constructii teoretice.
Conceptualismul considera ca entitatile matematice sint creatii
subiective,abstractii pure,fara nici o corespondenta cu realitatea.
Nominalismul reduce existent matematicii la limbaj.

Existenta si neant.
Antonimul existentei este neantul(neexistenta).Necesitatea notiunii de
neant apare pentru a intemeia existent.Sunt un sir de teorii filosofice care
sustin ca lumea a aparut din neant (nonfiinta) si se va intoarce inapoi in
neant.
Neantul:
-lipsa a existentei
-opunerea existentei
-acesta isi are izvorul in psihologia umana
Aceasta este sustinuta de M.Haidegger.