Sunteți pe pagina 1din 5

Modalități de formare a deprinderilor civice

Prima întrebare adresata de cei mici învățătoarei/învățătorului la prima ora de educație civica ar fi sub
forma – ce înseamnă civica, civic? Răspunsul pornește de la Dicționarul Explicativ al limbii romane și daca
am prelua definiția de acolo atunci am putea răspunde celor mici ca civic înseamnă „care aparține cetățenilor,
privitor la cetățeni; cetățenesc” și provine din limba latina – civicus (civism însemnând cetățeni) 1 . În mod
firesc suntem puși de către elevi în fata unei alte întrebări: de ce este necesar sa fim educați ca și cetățeni?
Putem noi școlarii, atât de mici, sa fim considerarăți cetățeni?
Este foarte important sa le răspundem sincer și pe înțelesul lor, subliniind ca la aceasta ora vor cunoaște
drepturile și libertățile fundamentale ale copiilor și persoanelor, precum și ce înseamnă sa fim toleranți și sa
manifestam un comportament civilizat care sa integreze aceste valori în relațiile cu ceilalți.
Pe parcursul orelor de educație civica elevii se vor familiariza cu noțiuni și date concrete despre
societate precum și ce înseamnă moralitatea și cum se pot raporta ei critic la acestea, favorizând dezvoltarea
aptitudinilor și comportamentelor democratice.
Formarea atitudinilor și comportamentelor democratice, în special în ceea ce privește comunicarea
sociala, trebuie și poate sa înceapă de la vârste mici, astfel încât deprinderi pozitive sa fie exersate în contexte
diferite și consolidate în timp. A ști sa-i asculți pe alții, a ști sa-ti exprimi ideile/opiniile personale în mod
argumentat, a participa la dialog în mod decent, a face fata conflictelor și a le găsi acestora o rezolvare
constructivă nu sunt lucruri ușor de învățat. Competentele de acest gen au nevoie de o formare sistematica, în
timp, care sa permită actualizarea lor flexibila, în funcție de situație
Astfel cei mici vor putea face primele asocieri corecte ale cuvântului democrație și sa devina cetățeni
informați și responsabili, pornind de la participarea active la viată școlara.
Este important de menționat caracteristica importanta a acestei materii – interdisciplinaritate. Aceasta
caracteristica necesita o buna pregătire a cadrului didactic, astfel încât sa poată evita moralizarea ieftina
precum și inocularea de valori și norme morale.
Învățătoarea/învățătorul îl poate ajuta pe elev sa descopere judecata morala în concordanta cu
societatea din care face parte.
Obiectivele principale ale educației civice ca și disciplina în învățământul primar sunt:

1
DEX – dicționar explicativ al limbii romane, Editura Univers Enciclopedic, 2016
 formarea la elevi a competentelor și atitudinilor solicitate de exercitarea cetățeniei într-o societate
democratica, precum competentele de comunicare, de participare sociala și atitudinea toleranta;
 cunoașterea de către elevi a valorilor și practicilor democratice de baza;
 cunoașterea drepturilor copilului și a instituțiilor/organizațiilor implicate în respectarea acestora;
 dezvoltarea capacitații de a face deosebirea, în raport cu un anumit context, între "bine și rău", între
“practici democratice" și "practici nedemocratice", pornind chiar de la activitățile de educație civica
realizate în clasa.
Aceste obiective se împletesc cu interdisciplinaritatea și se conturează conținuturile educației morale:
în spiritul valorilor socio-umaniste, a relațiilor interumane, în spiritul valorilor patriotice, a conduitei
cooperante și coparticipative, a valorilor conduitei disciplinate și a atitudinii proactive.
Cum poate însă învățătoare/învățătorul la clasa sa le trezească și modeleze spiritul civic elevilor?
Interdisciplinaritatea acestei discipline se observa și în diversitatea metodelor și procedeelor ce pot fi
folosite de către cadrul didactic. Astfel putem extrage principalele metode și procedee2:
Modelul strategic:
 modele verbale
o expunerea morala – povestirea, explicația, prelegerea morala
o conversația morala – dialogul moral, dezbaterea etica
o studiul de caz
 metode intuitiv- actionale
o exercițiu moral – jocul didactic
o exemplu moral
Modelul instrumental
 explicația morala – stimularea și informarea morala
 prelegerea morala – procedee exploziv verbale – conferințe, referate tematica
 convorbirea morala – dialogul moral, dezbaterea morala, povestirea morala
 exemplul moral – exemple directe-indirecte, reale-imaginare
 analiza de caz – prezentare, analiza dezbatere, recomandare morala
 exercițiu moral – procedee externe (indemn, avertisment, sugestie, lămurire, recompense) și
procedee interne (autoevaluarea morala)

2
Sorin Cristea, Educația morala, Revista Didactica Pro, nr. 3(61), anul 2010
 aprobarea morala – lauda recunoștința, recompensa
 dezaprobarea morala – avertisment, sancțiune, etc.
Modelul sintetic3:
 în funcție de scop
o metode de receptare și înțelegere a valorilor și normelor morale – narațiunea morala,
convorbirea morala, reflecția morala, analiza de caz
o metode de generare, consolidare și restructurare a conduitei morale – exemplul moral,
exercițiul moral, sancțiunea morala
o metode de autoconducere – autoobservarea morala, autoevaluarea morala
 după tipul de intervenție pedagogica
o metode de educație morala directa
o metode de educație morale indirecte
 după modelul de raportare a educatului la educator
o metode bazate pe autonomia morala a educatului
o metode morale dependente de adult

Jocuri și scenarii posibile pentru ora de educație civica

„PLASA PRIETENIEI”

SCOP: optimizarea deprinderilor de relaționare interpersonală


Materiale: un ghem de sfoară (de preferat mai groasă).
Etape ale activității:
- li se cere elevilor să formeze un cerc;
- cadrul didactic prinde capătul sforii de degetul arătător de la mâna sa dreapta, ia ghemul în desfășurare,
îl aruncă unuia dintre elevi și îl roagă să se prezinte cu numele mic și să spună care crede el că este
cea mai importantă trăsătură (calitate) a sa;
- acesta se prezintă, apoi își înfășoară sfoara în jurul degetului său arătător de la mâna dreaptă și
derulează ghemul spre un alt coleg ales de el, cu aceeași rugăminte;

3
Stiintele Educatiei. Dictionar Enciclopedic vol. I, Editura Sigma 2007
- pânza sau plasa prieteniei se ,,țese”, astfel ghemul trece de la un participant la altul, formând o rețea
ce-i va lega pe toți;
- ghemul derulat ajunge din nou la cadrul didactic, după ce fiecare s-a prezentat în mod personal și
special și toți elevii sunt prinși în “pânza prieteniei”
Jocul continuă și sfoara se reașază pe ghem făcând cale întoarsă: fiecare elev adresează celui care-i
urmează un compliment privind trăsătura ce îi place / admiră cel mai mult la el.

„PETALELE AMESTECATE”

CONȚINUTUL JOCULUI: Elevii sunt împărțiți în 4 grupe, fiecare grupă primește un plic cu petale de floare
pe care sunt scrise cuvinte. Ei trebuie să ordoneze petalele în așa fel încât să obțină un proverb/enunț logic
referitor la cele două trăsături morale învățate, respectiv minciuna și sinceritatea. Apoi vor lipi petalele,
alegând mijlocul florii potrivit proverbului descoperit. Fiecare echipă va prezenta floarea obținută, citind
proverbul de pe petale.
Scopul:
- să lucreze împreună;
- să fie ordonați și atenți;
- să respecte timpul dat
EVALUAREA:- se vor face aprecieri verbale referitoare la modul de lucru
- va fi evidențiată grupa care a terminat prima
Proverbele:
Minciuna are picioare scurte.
Mincinosul când spune adevărul se-îmbolnăvește.
Greseala recunoscuta este pe jumatate iertata.
Cinstea nu se cumpără, nici nu se vinde.

"SPUNE ADEVĂRUL ! "


Acest joc urmărește viteza de reacție a copiilor și promptitudinea cu care aceștia pot face fată unor
întâmplări, fapte nu tocmai bune, educarea în spiritul adevărului. Sarcina didactică: să găsească replici cu care
să se înlăture neadevărul pe care-1 cuprind frazele celui ce inventează așa zisele “minciuni”.
Material didactic: ilustrații stimul, texte, ghicitori care pot constitui puncte de plecare în elaborarea
unor idei nu tocmai adevărate. Desfășurarea jocului: Colectivul de copii este împărțit în două grupe. Sunt
invitați în fata clasei doi reprezentanți. Unul dintre ei are sarcina să povestească ceva în care să
strecoare multe “minciuni” sau lucruri nu tocmai frumoase, politicoase.
Cel de-al doilea trebuie să fie foarte-atent și să-și oprească colegul din povestit ori de câte ori sesizează
ceva și în același timp, să găsească o soluție prin care se poate înlătura minciuna.

„CANDELA APRECIERILOR”

SCOP: descoperirea imaginii pe care o au colegii despre ei


Materiale:
- o candelă sau o lumânare;
- o cutie de chibrituri.
Etape ale activității
- elevii formează un cerc;
- cadrul didactic tine în mână lumânarea sau candela aprinsă și împărtășește grupului ce anume apreciază la
un anumit membru, fără să specifice despre cine este vorba.
Apoi oferă lumânarea persoanei pe care tocmai a apreciat-o;
acea persoană, la rândul ei, își împărtășește aprecierea fată de altcineva din grup, fără să specifice numele
colegului, după care înmânează lumânarea celui apreciat;
- candela aprecierilor trece astfel de la un elev la altul
se continuă până ce fiecare elev a primit și oferit candela de cel puțin două ori;
Recomandare:
-cadrul didactic este atent să aprecieze el copiii care riscă să rămână neapreciați.