Dimensiunile managementului clasei

Managementul clasei, prin utilzarea si mobilizarea optima a resurselor (umane, materiale), prin
utilizarea corecta a sistemului de valori educationale, prin aplicarea stategiilor de tip comunicativ, dar
mai ales prin valorizarea elevului si invatatorului/profesorului reuseste sa previna comportamentele
distructive si deviante si sa promoveze conduitele corespunzatoare pentru procesul de predare-
invatare-evaluare.
Procesul didactic se poate evalua si imbunatatii tinand cont de dimeniunile managementului
clasei. Aceste dimensiuni sunt: dimensiunea ergonimica, dimensiunea psihologica, dimensiunea
sociala, dimensiunea normativa, dimensiunea operationala si dimensiunea inovatoare.
Dimensiunea ergonomica tine de aspectul practic al managementului educational, abordand
dispunea mobilierului, asigurarea vizibilitatii si amenajarea salii de lectura.
In functie de structura salii de curs precum si de obiectivele educationale urmarite pe termen
scurt sau lung, mobilierul din clasa (catedra,bancile) pot fi dispuse clasic (catedra in fata si bancile
dispuse pe mai multe randuri) sau in pot fi dispuse in forma de U sau oval. Dispunerea bancilor poate
duce la expunea cadului didactic din cadrul strategiilor educationale centrate pe profesor sau poate
oferii o interrelationare elev-elev si elev-profesor mai buna precum dispunearea in forma de U sau O.
 Mobilierul secundar (dulapioarele copiilor, dulap pentru rechizite, table pentru expunere) nu
trebuie neglizat in ergonomia amenajarii clasei de elevi. S-a demonstrat ca cu cat clasa este mai
incarcata cu materiale si mobilier cu atat elevul oboseste mai repede.
Vizibilitatea o alta componenta a dimensiunii ergonomice tine cont adaptarea spatiului scolar la
necesitatile somato fiziologice si de sanatate ale elevilor. Se au in vedere elevii cu deficiente de vedere,
de auz sau ale scheletului.
Amenajarea salii de clasa vine in completarea spatiului educational prin particularizarea acestia
in functie de identitea si simbolurile acesteia. Scopul acesteia este de a creea tuturoe sentimentul de
identitate de grup prin folosirea mascotei, melodiilor preferate, fotografii cu membrii clasei etc.
Dimensiunea psihologica se axeaza pe cunoasterea, respectarea si exploatarea
particularitatilor individuale ale elevilor. Pornind de la cunoasterea capacitatii de minca a elevilor se
poate determina capacitatea de invatare si trasaturile de personalitatea ale acestora.
Capacitatea de invatare este conditionata de nivelul dezvoltarii biopsihosociale, starea de
pregatire la nivel de abilitati, cunostinte precum si nivelul de motivatie.
Vointa vine in completarea motivatiei si ajuta elevul sa depaseasca obstacolele care il pot
impiedica sa-si atinga obiectivul educational. Aceasta de formeaza de-a lungul anilor scolari si se poate
modela prin conceperea de proiecte care sa contina reguli clare, precise si motivationale, prin
stimularea initiativei, capacitatii de decizie si independenta elevului precum si cu intelegere conceptului
de obiectiv si indeplinirea acestuia prin perseverenta.
Dimensiunea sociala ne ajuta sa privim clasa de elevi drept un grup social care poate fi
caracterizat prin marimea grupui, interactiunea membrilor, scopurile comune, structura grupului precum
si gradul de organizare a acestuia.
 In aceasta dimensiune trebuie sa se tina cont de personalitatea grupului,liderii formali si
informali precum si circulatia informatiei in grup. Aceste aspecte ajuta cadrul didactic sa stapneasca si
sa coordoneze grupul fara a fi nevoie de alte masuri de persuasiune.
Dimensiunea normativa abordeza ansamblul de reguli si norme care reglementeaza
activitatea scolara. Acestea se pot impartii in explicite (cunoscute si exprimate clar) si implicite (care se
construiesc in cadrul grupului).
Pentru a eficientiza managementul clasei din punctul de vedere al acestei dimensiuni trebuie sa
se tina cont in interatiunea cu grupul si in evaluarea acestuia atat de regulile explicite cat si de cele
implicite. Exista altfel posibilitatea de o caracterizare si o evaluare eronata a grupului.
Dimensiunea operationala se concretizeaza prin planul de actiune si strategie utilizate de
carul didactic in coordonarea procesului educational. Formele motivationale si clasice de interventie ale
cadrului didactic sunt recompensele si sanctiunile.
Sanctiunea (pedeapsa) poate deveni eficienta in procesulul educationale daca sunt respectate
urmatoarele reguli: sa fie aplicata imediat, sa fie aplicata in particular, sa fie aplicata cu calm, sa nu fie
criticata persoana ci comportamentul si sa fie precedate de un avertisment.
Pe langa acestea doua (pedeapsa si recompensa) se mai pot enumera strategii precum:
strategia de dominare (adoptarea unui comportament autoritar), strategia de negociere, stretegia de
fraternizare, strategia bazata pe rutina, terapia ocupationala, strategia de sustinere morala.
Dimensiunea inovatoare tine foarte mult de pregatirea cadrului didactic, de aptitudinile
acestuia cat si de personalitea sa. Aceasta dimensiune are in prim plan capacitatea inovatoare a
cadrului didactic in situatii de criza.
Dimensiunile chiar daca sunt definite si caracterizate separat, ele depind unele de celelalte si se
influenteaza reciproc. Astfel ca, amenajarea sali corecta nu garanteaza un proces educational corect si
echilibrat fara a lua in considerare si celelate dimensiuni. Dar o aranjare proasta a moblilierului poate
duce la un esec total chiar daca celelate sunt corect realizate.
Functia inovatoare este dupa parerea mea cea mai importanta avand functia de legatura si
coordonare a celorlalte dimensiuni.