MANAGEMENTUL

CLASEI DE ELEVI

Arad 2023
Conf. univ. dr. Delia Ardelean
OBIECTIVELE CURSULUI
 Stabilirea specificitatii abordării manageriale
în procesul de învăţământ;
 Definirea principalelor repere teoretice ale
managementului clasei de elevi, ca domeniu
de studiu al ştiinţelor educaţiei;
 Descrie principalele dimensiuni ale
managementului clasei de elevi, în condiţiile
activităţii educaţionale concrete;
OBIECTIVELE CURSULUI
 Identificarea situatiile de criză educaţională încă din faza
incipientă, ordonandu-le şi clasificandu-le în functie de
specificitatea acestora;
 Determinarea solutiile pertinente pentru diferitele situatii de criză
educaţională;
 Evaluearea avantajelor şi limitelor unor decizii de interventie în
situatii educationale specifice;
 Operarea cu conceptele specifice temei: planificare, organizare,
coordonare, control, evaluare, decizie, intervenţie, situaţie de
criză, gestionarea situaţiilor de criză educaţională;
 Evaluarea avantajelor şi limitelor unor decizii de intervenţie în
situaţii educaţionale specifice
 Definirea principalele repere practic-aplicative ale
managementului clasei de elevi, ca domeniu aplicativ al
ştiinţelor educaţiei
Managementul clasei de elevi
 Domeniu de cercetare în ştiinţele educaţiei

 Studiază perspectivele teoretice de abordare ale

clasei de elevi şi structurile dimensional-
practice ale acesteia (ergonomică, psihologică,
psihosocială, normativă, relaţională,
operaţională şi creativă)

 Scopul: facilitarea intervenţiilor cadrelor

didactice în situaţiile educaţionale concrete,
prin exerciţiul micro-deciziilor educaţionale.
Managementul clasei
 realizarea, de către profesor, a tuturor funcţiilor
manageriale recunoscute, atât pe dimensiunea
“sarcină”, cât şi pe dimensiunea “umană”.
 … întreaga activitate a cadrului didactic, de
proiectare, aplicare şi evaluare a influenţelor
educaţionale.
 … tot ceea ce gândeşte şi face cadrul didactic
împreună cu un anumit colectiv de elevi.
 … utilizarea concretă şi coordonarea (la nivel formal
şi informal) a resurselor umane şi non-umane
(materiale, informaţionale, de timp, de autoritate şi
putere), în vederea aplicării planului stabilit şi
obţinerea rezultatelor scontate.
Mozaicul
 presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea achiziţiilor dobândite de
către fiecare membru al grupului unui alt grup.
Etapa 1
 Se imparte clasa in grupe de cate 4 elevi; se numara pana la 4 incat fiecare elev sa aiba un
numar de la 1 la 4
 Fiecare membru primeste o fisa de invatare. Articolul are atatea parti cate grupe se
costituie
 Toti cei care au nr1 vor pimi prima parte s.a.m.d.
Etapa 2
 Toti cei care au avut nr1 formeaza un grup s.a.m.d.
 Fiecare grup invata partea sa.
Etapa 3
 Fiecare se intoarce la grupul din care a facut parte si preda celorlalti continutul pregatit.
 Apoi un lider al grupului (1,2,3,4) prezinta tema pentru fixare.
 Profesorul asigura monitorizarea informatiei, stimuleaza cooperarea, asigura implicarea
tuturor membrilor.

Evaluarea:
• numiti 3 situatii de invatare in care se preteaza aceasta metoda
• imaginati-va detaliat componentele activitatii
 Dimensiunea ergonomică
 dispunerea mobilierului (parte
importanta a bazei tehnico-materiale, realizat
corespunzător caracteristicilor psiho-
somatice ale elevilor, instalat şi reglat după
obiectivele instructiv-educative ale activităţii)
 Vizibilitatea (lumina, sănătate a elevilor,
parametri de tip social)
 pavoazarea sălii de clasă (mediu
cultural-estetic, individualizare-mascota)
Dimensiunea socială
 asocierea dintre clasă şi grup social
“ansamblul de indivizi (elevi), constituit istoric, între care
există diverse tipuri de interacţiuni şi relaţii comune
determinate”
Caracteristici:
 întinderea clasei (nr. de elevi)
 interacţiunile membrilor clasei
 scopurile pe termen scurt şi lung
(consolidarea coeziunii )
 structura grupului (ierarhie internă)
 compoziţia şi organizarea (omogenitate, eterogenitate)
 personalitatea grupului
 problematica liderilor
Dimensiunea normativă
 seturi de norme, reguli, care reglează
întreaga desfăşurare a activităţii şcolare

 Norme explicite şi norme implicite

 Legătura dintre normele clasei şi cultura

şcolară
 Dimensiunea normativă
1. Norme explicite de reglementare a activitatii
scolare, preexistand apartenenta la grupul de elevi,
unitar pentru toti elevii
Norme didactice
Norme institutionale

2. Norme implicite, produse de viata in comun a

grupului prin:
Interiorizarea celor explicite (asumare)
Interactiunile in grup
“import” dinafara scolii

Legătura dintre normele clasei şi cultura şcolară

Dimensiunea operaţională
Modalităţi de rezolvare a situaţiilor de criză
educaţională, strategii de interventie a
cadrului didactic:
 strategia de dominare
 negociere explicită şi/sau implicită
 fraternizare
 strategia bazată pe ritual şi rutină
 terapia ocupaţională (miscarea ca forma )
 strategia de susţinere morală
Managementul clasei
managementul situaţiilor educaţionale concrete
 Politica generală a şcolii şi cultura organizaţională
 Sistemul de reguli şi norme care reglementează viaţa
şcolară
 Proiectele de influenţă educaţională realizate de către
profesori
 Amenajarea spaţiului, procurarea şi accesul la resurse
 Organizarea colectivului de elevi
 Comportamentul profesorului şi al elevilor,
metodologia utilizată, rolurile asumate
 Disciplina
 Respectul de sine şi al celorlalţi
 Evaluarea
 Rolurile manageriale
ale cadrului didactic

Organizare a mediului şcolar şi a

activităţii de învăţare. (activităţile
clasei, fixează programul muncii
instructiv-educative, structurile şi
formele de organizare)
gestionează timpul
 Rolurile manageriale ale
cadrului didactic
Planificare (determină sarcinile şi
obiectivele, îşi structurează
conţinuturile esenţiale şi
alcătuieşte orarul clasei, etc.)
corelaţia optimă dintre
obiective- resurse –timp
Consiliere (prin ajutorare, prin
sfaturi, prin orientarea culturală şi
axiologică a acestora) medierea
medierea reprezintă relaţii speciale,
dezvoltate între cadrul didactic şi persoana
( elevul) în nevoie, cu scopul declarat de a-l
ajuta.
Principalele faze ale consilierii
 clasificarea – faza primară în care cadrul
didactic intră în contact cu elevul ( e abordat
de acesta sau profesorul provoacă procesul
de consiliere). În această fază se va urmări
iniţierea unei relaţii de încredere,
confidenţialitatea, ascultarea activă, alegerea
limbajului de comunicare folosit.
 clasificarea – faza primară în care cadrul
didactic intră în contact cu elevul ( e abordat
de acesta sau profesorul provoacă procesul
de consiliere). În această fază se va urmări
iniţierea unei relaţii de încredere,
confidenţialitatea, ascultarea activă, alegerea
limbajului de comunicare folosit.
 Intervenţia – în care cadrul didactic începe
procesul de consiliere/ mediere a conflictului;
 Încheierea- faza finală a consilierii/ medierii în
criză , când cadrul didactic şi elevul pot
constata finalizarea şi reluarea relaţiilor
normale professor- elev sau elev-elev.
 Consilierea trebuie să fie caracterizată de
constanţă şi seriozitate.
 Rolurile manageriale
ale cadrului didactic
Conducere (direcţionează procesul
asimilării dar şi al formarii elevilor
prin apelul la normativitatea)
Comunicare
(informaţiile ştiinţifice, seturile
axiologice sub forma mesajelor,
stabileşte canalele de comunicare
şi repertoriile comune)
 Rolurile manageriale
ale cadrului didactic
Coordonare (sincronizări între
obiectivele individuale ale elevilor
cu cele comune ale clasei, evitând
suprapunerile şi contribuind la
întărirea solidarităţii grupului)
 Rolurile manageriale
Îndrumare (prin intervenţii
punctuale adaptate situaţiilor
respective, prin sfaturi şi
recomandări care să susţină
comportamentele)
Motivare (întăriri pozitive şi
negative; aprecierile verbale şi
reacţiile non-verbale în sprijinul
consolidării comportamentelor
pozitive)
Control (cunoasterea stadiului în
care se află activitatea, obiectivele
precum şi nivelele de performanţă;
rol reglator)
Evaluare (măsura în care scopurile
şi obiectivele dintr-o etapă au fost
atinse
Managementul clasei
de elevi
- aplicaţii la nivelul
procesului
instructiv – educativ
Managementul conţinuturilor

Noţiunea de management al conţinuturilor

intervine când profesorul se află în
postura de a coordona spaţiul, materialele,
echipamentele aferente, mişcarea şi
aşezarea elevilor, precum şi materialul de
studiu propriu-zis, integrate într-o arie
curriculară sau într-un program de studiu.
Managementul conţinuturilor
 managementul ritmului procesului de instruire (evitarea
discontinuităţii, evitarea încetinirii ritmului)
 promovarea activităţilor în grup (tipul de grup, responsabilităţile la
nivel de grup, managementul atenţiei)
 evitarea saturaţiei (prezentarea progresivă a materialului de studiu,
varietatea, provocarea)
 coordonarea recapitulării zilnice a materiei
 coordonarea recapitulării prezentărilor/ lecţiilor propriu-zise
 coordonarea lucrului individual în clasă ( prezentarea sarcinilor de
lucru, monitorizarea performanţei, selectarea sarcinilor de lucru,
evaluarea)
 coordonarea temelor pentru acasă
 coordonarea discuţiilor în clasă
 coordonarea proiectelor şi a învăţării prin problematizare
Managementul conţinuturilor
Abordarea de către profesor a problemelor colaterale disciplinei
procesului instructiv:

 angajarea în activităţi nesolicitate de sarcina de lucru

 vorbitul fără permisiunea profesorului (în timpul procesului de
predare sau pe parcursul întregii ore)
 refuzul de a ridica mâna înainte de a vorbi
 incapacitatea de a asculta discursul profesorului şi refuzul de a
îndeplini indicaţiile verbale ale acestuia
 prezentarea cu întârziere sau incompletă a temelor şi sarcinilor de
lucru
 întârzierea la ore şi absenteismul
 lipsa (refuzul) motivaţiei/ inactivitatea
 frauda (copiere, etc.)
 teama faţă de formele de testare
MEDIUL DE INVATARE (1)
Clasa traditionala Clasa moderna

 Informatia se da  Informatia se cauta

 Un raspuns bun  Raspunsuri plauzibile
 Asimilare de  Formare de
cunostinte competente
 Reproducere  Producere
 Continuturi  Ilustrari
 Lectii  Unitati de invatare
 Verbalism excesiv  Stimulare multipla
MEDIUL DE INVATARE (2)
Clasa traditionala Clasa moderna

 Traditii, obiceiuri  Reguli negociate

 Pregatire pentru viata  Parte a vietii
 Autoritate,conformism  Respect reciproc
 Educativ  Formativ
 Rutine cotidiene  Problematizare (reala)
 Uniformizare  Diferentiere
 Mecanisme de aparare  Mecanisme de
cooperare
Tablou de buna practica

 Pasiune+ratiune  Umor
 Ascultarea  Ocrotire
 Flexibilitate  Leadership
 Stil  Mentorat
 ???
 POVESTEA

CELUI MAI BUN

PROFESOR
Povestea celui mai bun profesor(1)
Era odata un profesor,
Se remarca printr-o trasatura
Destul de ciudata.
Milioane de elevi,
Poate chiar miliarde se adunau în fiecare zi în jurul
sau.
Când, în cele din urma,
Directorul scolii îl vazu,
Întrebat fiind cum de reusise asa ceva, el ridica trei
degete
Povestea celui mai bun profesor(2)
Si spuse, „Nu trebuie decât sa-mi urmati
exemplul”
„Poti porni de la zero
Si sa ajungi CEL MAI BUN PROFESOR
Daca gasesti raspuns la trei întrebari:
 Încotro ma îndrept?
 Cum o sa ajung acolo?
 Cum îmi voi da seama ca am ajuns acolo?
Profesori/manageri buni
 Predau cu plăcere
 Tratează oamenii în mod egal
 Le spun copiilor cum se descurcă
 Sunt încurajatori
 Stârnesc interes pentru materia lor
 Ascultă opiniile copiilor
 Sunt îngăduitori cu elevii care au probleme
 Acordă timp pentru explicaţii
Ce cred elevii despre profesorii buni
 Nu te abandonează
 Ştiu cum să te ajute când nu înţelegi ce ai
de făcut
 Nu dezvăluie confidenţele
 Te ajută să ai încredere în tine
 Se aşteaptă să-ţi dai toată silinţa şi să te
descurci onorabil
Relatii educationale-Managementul
relaţiilor interpersonale

Managementul relaţiilor interpersonale profesor-

elev are ca obiect aptitudinile manageriale în
domeniul relaţiilor interpersonale pe care
profesorul/ conducătorul de grup le exercită în
raport cu elevii percepuţi ca grup.

 interacţiunea pe verticală, profesor - elev,

influenţează în mod hotărâtor atmosfera din clasa
 Elevul, în condiţiile vieţii şcolare,
nu trăieşte izolat, ci într-un
angrenaj social, viaţa sa afectivă,
activitatea intelectuale şi nu mai
puţin cea profesională
desfăşurându-se în interiorul şi
în interdependenţă cu mediul
socio-şcolar înconjurător.
 Originile competentei sociale se
regăsesc în familie, când se bun
bazele inteligenţei sociale, însă
consolidarea acesteia este
validată în contextul
sociorelaţional al clasei de elevi.
Dupa trebuinţele psihologice resimţite
atunci când se raportează unii la alţii.
Tipuri de relaţii interpersonale în clasa de elevi:

 relaţii de intercunoaştere;
 relaţii de intercomunicare;
 relaţii socio-afective (afectiv-simpatetice)
 relaţii de influenţare.
Dupa aportul influentei educaţionale
în sensul acţiunii mutuale:
 relaţii de acomodare :partenerii se obişnuiesc, se
ajustează unii după ceilalţi;
 relaţii de asimilare: partenerii desfăşoară un transfer
reciproc de mentalităţi şi puncte de vedere, atitudini
şi comportamente, până la un nivel la care subiecţii
pot gândi sau acţiona identic;
 relaţii de stratificare: partenerii se pot structura
după o ierarhie ce exploatează statutele deţinute de
elevi;
 relaţii de alienare: partenerii, în imposibilitatea de a
desfăşura interacţiuni reciproce, părăsesc universul
clasei, provocând anumite schisme intragrupale.
Managementul relaţiilor interpersonale

Caracteristicile demersului de
influenţă educaţională
 Managementul relaţiilor interpersonale se focalizează
asupra clasei ca microsistem social.
 Rolurile şi expectaţiile profesorilor şi elevilor construiesc un
mediu de învăţare.
 Cultura şcolară a unei instituţii educaţionale este unică.
 Ea este influenţată de cultura comunităţii în cadrul căreia
funcţionează, ale cărei obiective educaţionale trebui
respectate.
 şcoala reflectă nivelul cultural al societăţii
 Datorită diversificării instituţiilor educaţionale, elevii şi
profesorii ar trebui să fie conştienţi de folosirea diversităţii
umane în vederea consolidării grupului şcolar/social.
Managementul relaţiilor interpersonale
LIBERTATE, RESPONSABILITATE,
TOLERANŢĂ, COOPERARE …
 Asumarea, de către profesor şi elevi, a unei responsabilităţi
morale comune în cadrul relaţiei educaţionale
 Recunoaşterea reciprocă a “dreptului de a fi altfel” şi
valorizarea fiecăruia
 Încrederea în posibilităţile fiecăruia de a progresa
 Recunoaşterea faptului că elevii şi profesorii sunt parteneri
sociali
 Considerarea şcolii ca mediu de construcţie culturală
 Renunţarea la principiul “căi optime unice”
 Promovarea autenticităţii şi a sincerităţii
Managementul relaţiilor interpersonale
 implicarea profesorului în problemele elevului
 capacitatea profesorului de a stăpâni
comportamentul elevului la un moment dat
 direcţionarea elevului către auotevaluarea
comportamentului
 ajutorul acordat elevului pentru planificarea
schimbării comportamentului
 obţinerea angajamentului de respectare a planului
de schimbare a comportamentului
 refuzul profesorului de a accepta scuze pentru
eşecul planului de remediere a comportamentului
 profesorul nu trebuie să pedepsească elevul pentru
întreruperea planului
Spaţiul personal şi teritorialitatea
 Omul nu se termină acolo unde se termină epiderma
lui, fiind posesorii unui spaţiu personal care nu se
vede (Hall). "Zone Hall":
 intimă: 40-50cm - distanţa de la care purtăm o
conversaţie cu prietenii;
 personală: 50-75cm - asigura comunicarea verbală
optimă;
 socială: 2-3m - asigură relaţiile oficiale, relaţiile de
serviciu;
 publică: 5-10m - asigură anumite relaţii sociale;
Dupa influenţa educaţională
 relaţii de cooperare: bazate pe coordonarea
eforturilor în vederea realizării unui efectiv
comun;
 relaţii de competiţie: bazate pe rivalitatea
partenerilor în atingerea unei ţinte individuale;
 relaţii de conflict: bazate pe opoziţia
mutuala a partenerilor raportata la un scop
indivizibil;
Ascultarea
 aptitudinea de a înţelege şi a răspunde efectiv
comunicării.
Aspecte importante:
 incuviinţaţi dând uşor din cap şi aşteptaţi;
 priviţi atent la vorbitor;
 folosiţi expresii ca: "inţeleg","adevărat";
 repetaţi ultimele cuvinte pe care le-a spus vorbitorul;
 spuneţi-i vorbitorului ce aţi înţeles din ce v-a spus;
 dacă nu aţi înţeles, sugeraţi-i să vă dea detalii;
 nu întrerupeţi vorbitorul;
Convorbirea
 reguli
Managementul problemelor
disciplinare
este esenţial pentru crearea "unui demers
de predare-învăţare ordonat, orientat spre
rezolvarea sarcinilor", care să asigure
elevilor mai multă independenţă şi
autonomie în procesul de socializare.

Managementul eficient al problemelor

disciplinare se referă şi la controlul
consecinţelor demersului didactic.
 DISCIPLINAREA
Proces continuu de învăţare prin care
copilul este pregătit pentru gestionarea
propriilor resurse (comportamente,
cunoştinţe, abilităţi)

Sprijinirea elevilor în învăţarea de

comportamente noi, dezirabile, a-i ajuta
să-şi dezvolte competenţe şi simţul
responsabilităţii propriilor acţiuni
 DISCIPLINAREA
Un sistem de disciplinare eficient cuprinde 3
elemente:

1. Un mediu de învăţare caracterizat prin relaţii

pozitive, de încredere între profesor şi elevi, şi
între elevi

2. Metode de dezvoltare şi încurajare sistematică

a comportamentelor dezirabile

3. Metode de diminuare sau eliminare a

comportamentelor indezirabile sau ineficiente
 CE ÎNSEAMNĂ O
CLASĂ DISCIPLINATĂ?

CUM NE PUTEM ASIGURA CĂ DEZVOLTĂM ŞI

MENŢINEM O CLASĂ DISCIPLINATĂ???
 O clasă disciplinată se
caracterizează prin:
 Mediu de învăţare pozitiv (reguli clare,
înţelese, acceptate, relaţii de încredere,
mediu securizant, respect)
 Consecvenţă în aplicarea regulilor (din
partea elevilor şi a profesorilor)
 Tratarea oricărui comportament problematic
ca o oportunitate de învăţare (dezvoltarea
simţului răspunderii, abilităţi de viaţă
independente )
 Beneficiile unei clase disciplinate
 Mediu confortabil de lucru împreună,
valorificarea la maximum relaţia didactică

 Mediu pozitiv de învăţare generează

performanţe academice

 Exersarea abilităţilor diverse

 Dezvoltarea unei relaţii de încredere şi respect

 Stabilirea şi respectarea regulilor
clasei
1. Elevii să fie implicaţi în stabilirea lor
2. Să fie formulate simplu, la obiect şi uşor de
reţinut
3. Numărul lor să fie în jur de 5-7
4. Fiecare regulă să fie stabilită pornind de la
un obiectiv, rezultat
5. Să fie formulate în termeni pozitivi
 Stabilirea şi respectarea regulilor
clasei
6. Să fie explicate elevilor
7. Să fie vizibile
8. Să fie comunicate părinţilor – suport
9. Să fie reamintite periodic
10. Să fie revizuite periodic
11.Să fie respectate de către profesor
12. Să fie respectate consecvent şi susţinute
 COMPORTAMENTUL
PROBLEMATIC
 Pune copilul sau pe alti copii in pericol

 Fac dificila desfasurarea procesului de

predare – invatare in clasa

 Interfereaza cu mentinerea relatiilor

sociale pozitive
Gestionarea comportamentelor
problematice

Definirea comportamentelor

Identificarea comportamentelor problemă,

definirea specifică = operaţionalizarea
problemei
Gestionarea comportamentelor
problematice
Stabilirea comportamentelor ce se doresc a
fi modificate
 Distinctie intre comportamente si stari interne
(emotii: trist, furios). Ce face cand este
furios?
 Distinctia intre comportamente si alte stari (a
fi atent, a invata) - Ce face cand este atent?
 Distinctia intre comportamente si valori
(onestitate, adevar) -
 Beneficiile definirii corecte a
comportamentelor
• Comportamentele sunt obiective si
masurabile – frecventa, durata, intensitate,
latenta
• Permite identificarea cauzelor
comportamentului + construirea unei
strategii de interventie
• Mentinerea unei relatii pozitive intre elevi
si profesor (problema este comportamentul
si nu persoana)
Identificarea corecta a
comportamentelor - problema
Ce spune sau face persoana respectiva
Comportamente care se doresc a fi modificate
VERBALE NONVERBALE
(injuraturi, deprinderea de a (se ridica din banca,
raspunde neintrebat) loveste colegul cu caietul)

Reprezinta un EXCES Reprezinta un DEFICIT

(remarci ironice la adresa (realizarea temelor de
colegilor) casa)
 Exemplu – operationalizarea unei
probleme
Problema de Corect Incorect
disciplina
Tace cand e Nu raspunde
Elevul X sfideaza intrebat cand e intrebat
profesorul Priveste spre Nu se uita la
fereastra profesor
Se joaca cu Nu este atent
telefonul Se lasa influentat
Petrece timp cu de alti colegi care
alti colegi care au au o atitudine
aceleasi negativa fata de
comportament profesor
Ce sunt si ce nu sunt comportamentele
 Actiuni observabile  Nu sunt etichete
 Actiuni masurabile  Nu sunt atitudini
 Se invata  Nu sunt stari
 Sunt predictibile  Nu sunt valori
 Sunt guvernate de  Nu sunt rezultate
legi
Cauze ale comportamentelor
problematice

CONSECINŢELE/ INTĂRIRILE
POZITIVE ŞI IMEDIATE
CARE LE URMEAZĂ
PRINCIPII
1. Dacă un comportament apare şi este
urmat de consecinţe pozitive imediate,
apariţia comportamentului în viitor este
întărită
Exemplu: Un elev nu ştie răspunsul la o
întrebare în clasă , îl întreabă pe colegul de
bancă. Răspunsul corect al copilului la
întrebare, este urmat de consecinţe imediate,
evitarea stării neplăcute de a nu cunoaşte
răspunsul
PRINCIPII (continuare)
Consecinţe pozitive Tipuri de întăriri
imediate

Oferă ceva ce îşi doreşte Întărire pozitivă (se obţine

ceva)

Scapă de ceva ce nu îşi Întărire negativa (se

doreşte elimină ceva)
Beneficiile aduse de cunoaşterea
întăririlor
 Eliminarea consecinţelor pozitive imediate va
determina reducerea sau eliminarea acestor
comportamente

 Metodele de eliminare a consecinţelor

pozitive şi imediate, determină reducerea
comportamentelor problematice pe termen
lung şi permit înlocuirea lor cu
comportamentele dorite
PRINCIPII (continuare)
2.Consecinţele imediate modifică comportamentul.
Consecinţele pe termen lung nu modifică comportamentul

De ce să înţelegem cauzele comportamentelor problematice?

• Evitarea blamării elevului pentru situaţia dificilă în care ne aflăm
• Evitarea blamării propriei persoane pentru situaţia dificilă
• Identificarea unei modalităţi de intervenţie pe termen lung, nu
doar o reacţie de moment
• Evitarea reacţiei “personale” – pedeapsa (ridicarea tonului,
ironia, gluma la adresa elevilor, scoaterea elevului în faţa clasei,
“mâinile sus”, dezaprobarea excesivă, pedepse corporale,
scăderea notei la purtare, atitudini superioare, implicarea altor
persoane “chem directorul”, amintirea greşelilor anterioare şi
pedepsirea lor din nou, compararea elevului. )
PRINCIPII (continuare)
 Identificarea cauzelor/motivelor
comportamentelor problematice, permite
alegerea METODELOR de remitere şi
eliminare pe termen lung (analiza
funcţională a unui comportament)

Ce funcţie are comportamentul pentru elev?

De ce elevul face acel comportament?
PRINCIPII (continuare)
Funcţii ale comportamentelor
A obţine ceva – beneficii
sociale, emoţionale, tangibile
(atenţie, laudă, o carte, etc.)
A evita ceva/a scăpa din ceva
– sarcini aversive, consecinţe
negative, stări emoţionale
negative (critică, ruşine,frică)
A obţine şi a evita simultan
A comunica ceva
Exemple
Vorbeşte neintrebat
pentru a obţine atenţia
profesorului
Lipseşte de la oră.
Vorbeşte cu colegul
pentru a scăpa de o
sarcină.
Remarci ironice la
adresa colegilor
Rezolvă sarcina parţial
pt. a comunica faptul că
nu a înţeles
PRINCIPII (continuare)
3. Un comportament continuă să apară în
situaţiile în care a fost întărit în trecut şi
nu apare în situaţiile în care nu a fost
întărit în trecut

METODA: Metoda de control a stimulilor

(modificarea antecedentelor)- exemplu:
regulile clasei
Măsurarea comportamentelor
problematice
 Identificarea momentului de începere şi de
finalizare
 Frecvenţă, durată, intensitate
Consecinţe:
 Caracterul tranzitoriu sau permanent al
comportamentul
 Stabilirea obiectivului intervenţiei
 Eficienţa intervenţiei
PEDEAPSA
 Se adreseaza persoanei in intregime, nu
doar comportamentului
 Este o tehnica de modificare
comportamentala, care are ca si scop
reducerea comportamentului
 Nu trebuie sa afecteze persoana sau
imaginea sa de sine
 Genereaza de cele mai multe ori demotivare,
stres, frica, neincredere
Metode de modificare a
comportamentelor problematice

 Întărirea pozitiva
 Întărirea diferenţiată
 Extincţia
 Consecinţe logice şi naturale
 Regulile clasei
Metoda de disciplinare eficienta
1. Reduce comportamentul nedezirabil
2. Conduce la aparitia comportamentului
dezirabil
3. Asigura mentinerea comportamentului
dezirabil in locul celui nedezirabil
4. Dezvolta stima de sine si sentimentul de
responsabilitate asupra propriilor actiuni
5. Stimuleaza performanta academica
De ce pedepsim?
 Vedem in jurul nostru
 E usor, e la indemana
 Functioneaza imediat
 Credem ca rezolva situatiile problematice
 Impresia ca aceasta metoda e cea mai potrivita
( din punctul nostru de vedere)

Exemplu: A scoate un elev in fata pentru a-l aprecia

 ……
GESTIONAREA SITUATIILOR DE
CRIZA EDUCAŢIONALĂ
ÎN CLASA DE ELEVI
 structura situaţiilor de criză educaţională în
clasa;
 Identificarea situaţiilor de criză faza incipienta
 soluţiile pertinente pentru criza educaţională;
 decizii de intervenţie în situaţii educaţionale
specifice;
Criza =
eveniment sau un complex de evenimente
neaşteptate, neplanificate,
generatoare de periculozitate pentru
 climatul
 sănătatea
 siguranţa
clasei respective şi a membrilor acesteia.
Caracteristicile unei crize
 izbucnire instantanee
 afectarea sistemului informaţional: viciază
mesajele, îngreunează comunicarea
 facilitează instalarea climatului de insecuritate
 generează stări de panică
(paralizând activităţile curente
discreditand imaginii colectivului şi
a cadrului didactic)
 Concentrarea asupra activităţii
de predare ignorând
diversitatea situaţiilor
educaţionale ca structuri
complexe, atitudinal-relaţionale
creează un teren propice
apariţiei fenomenelor de criză.
Atitudini favorizante apariţiei
fenomenelor de criză educaţională
 intervenţii tardive lipsite de promptitudine;
 reacţii singulare, incoerente şi absenta unor
strategii pe termen lung;
 absenţa fermităţii, inconsecventa
 reprezentarea eronata a situaţiei care
generează sentimentul incompetentei şi al
neîncrederii în sine;
 teama de represalii din partea superiorilor
ierarhici
Tipologie:
 după gradul de dezvoltare în timp
(instantanee, intermitente)
 după gradul de relevanta (critice, majore)
 după numărul subiecţilor implicaţi
(individuale, de grup, crize colective,
globale).
Operaţia de gestionare a crizelor
 se organizează, se conduce şi se desfăşoară
după legitati, principii şi funcţiuni cu
specificitate managerială.
Etape:
1. Identificarea situaţiilor de criză
2. Etiologia situaţiei de criză (rolul cadrului
didactic nu este de a culpabiliza, de a
blama, de a stigmatiza persoanele şi faptele
ci de a accentua ideea de cooperare în
rezolvarea crizei)
3. Decizia- operativitate
4. Program de intervenţie
5. Aplicarea masurilor
6. Controlul
7. Evaluarea
Decizia
alegere a unei modalităţi de acţiune, din mai
multe alternative posibile, în vederea realizării
obiectivelor
Etape:
- Stabilirea obiectivelor
- Alegerea variantelor pe baza unor criterii
- Elaborarea deciziei
- Punerea acesteia în practică
- Rezultat dorit - control.
Clasificarea deciziilor
A. După gradul de cunoaştere a efectelor
 decizii de rutină- algoritmi cunoscuţi
 decizii creatoare-fără suport existent
B. După gradul de incertitudine
certe;incerte;în stare de risc;
C. După nivel ierarhic implicat
 strategice: afectează profund viaţa
instituţională
 tactice: privesc actul educaţional din clasa
 Fundamentarea ştiinţifică a deciziei are în
vedere un mare grad de certitudine şi o
minimizare a erorii.
Etapele deciziei:
a. Stabilirea obiectivelor
b. Elaborarea deciziei
 Identificarea problemelor prin controlul
sistematic şi planificat al activităţilor din
clasa
 Obţinere a informaţiilor- metode:
observarea, testul, studiul de caz,
convorbirea.
 Prelucrarea informaţiilor (trierea)
 Elaborarea variantelor de activitate şi a
proiectelor de masuri +-( bune rezultate, în
termen scurt şi cu cheltuielile de resurse-)
c. Aplicarea deciziei şi urmărirea îndeplinirii:
 comunicarea deciziei
 explicarea şi motivarea ei în faţa elevilor
 organizarea acţiunii practice- Program de
intervenţie
d. Controlul îndeplinirii deciziei
 reglarea optimala a acţiunii
 decizii de corecţie a deciziei iniţiale
e. Evaluarea rezultatelor finale aprecierea
stării finale a clasei indicatori, concluziile
funcţiuni ameliorative
Succes la examen!