MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

Cuprins

1. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI. DELIMITARI CONCEPTUALE ................. 2

2. CLASA DE ELEVI SI RELATIILE EDUCATIONALE ............................................ 4

3. RELATIILE EDUCATIONALE ........................................................................................ 5

4. CLIMATUL EDUCATIONAL .......................................................................................... 7

5. GESTIONAREA SITUATIILOR DE CRIZA ................................................................... 8

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 9

Pag. 1 / 10
 1. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

DELIMITĂRI CONCEPTUALE

➢ Termenul desemneaza atat grupul de manageri care conduce o intreprindere, cat si arta
de a face acest lucru
➢ A conduce inseamna a prevedea, a planifica, a organiza, a comanda, a coordona si a
controla
➢ In sens larg managemantul clasei inseamna realizarea de catre professor a tuturor
functiilor manageriale recunoscute, atat pe dimensiunea “sarcina” (proiectarea, organizarea,
conducerea operationala si control), cat si pe dimensiunea “umana” (individ – motivare,
participare, formare – dezvoltare personala si “grup” – organizarea grupurilor, negociere si
rezolvare a conflictelor, formare – dezvoltarea echipelor)
➢ In sens restrans, managemantul clasei se refera la realizarea functiei manageriale de
conducere operationala, adica utilizarea concreta si coordonarea, la nivel formal si informal,
a resurselor umane si non-umane (materiale, informationale, de timp, de autoritate si putere),
in vederea aplicarii planului stabilit si rezultatelor scontate.
➢ Analiza poate fi mai generala – managementul educational (managementul intregului
sistem educational), management scolar (managementul la diferite nivele pana la organizatia
scolara), managemantul resurselor umane, sau mai specifica, managementul didactic
(managementul predarii/invatarii), managementul clasei de elevi, managementul personal
(selfmanagement) s.a.

➢ Principiile managementului clasei de elevi sunt :

☺ Imbunatatirea conditiilor invatarii

☺ Prevenirea stresului profesorilor si elevilor
☺ Cresterea timpului petrecut in sarcina de invatare si diminuarea timpului
destinat controlului comportamentelor distructive
☺ Implicarea elevilor in activitati care sa le solicite participarea activa

➢ Rolurile manegeriale ale cadrului didactic :

☺ Planifica – activitatile cu caracter instructiv-educativ

☺ Organizeaza – activitatile clasei
☺ Comunica – informatiile stiintifice, seturile axiologice sub forma mesajelor
☺ Coordoneaza – in globalitatea lor activitatile instructiv-educative
☺ Indruma – elevii spre cunoastere
☺ Motiveaza – activitatea elevilor
☺ Consiliaza – elevii/parintii
☺ Controleaza – elevii cu scopul cunoasterii stadiului in care se afla activitatea
☺ Evalueaza – masura in care obiectivele dintr-o etapa au fost atinse

Pag. 2 / 10
➢ Structura dimensionala a managementului clasei de elevi

☺ Ergonomica – vizeaza organizarea spatiului

☺ Psihologica – se refera la modalitatile de respectare, utilizare, antrenare, stimulare

a particularitatilor individuale ale elevilor, a capacitatii lor de munca

☺ Sociala – se refera la asigurarea calitatii mediului educational, la organizarea

grupului « clasa » ca un grup social omogen, stabil si a relatiilor educationale. In analiza
acestei dimensiuni trebuie cunoscute caracteristicile clasei de elevi precum si natura si
tipul relatiilor sociale construite in interiorul clasei.

☺ Normativa - indica normele, regulile, cerintele care stau la baza constituirii grupului
– clasa, care reglementeaza activitatea. Aceste norme se manifesta sub forma unor
obisnuinte, uzante, constante si stereotipuri comportamentale. Sunt doua categorii de
norme : explicite, cele prescrise, cunoscute, clar exprimate, obligatorii si implicite, cele
produse de viata in comun a grupului, de interiorizarea normelor explicite, de importul
unor norme din afara clasei si scolii, de interactiunile din viata grupului

☺ Operationala – coreleaza cu cea normativa, pentru ca indica strategiile de interventie

a cadrului didactic in raport cu aspecte legate de respecxtarea/nerespectareanormelor.
In raport cu modul de percepere, aplicare, interiorizare, respectare a normelor in grup,
cu modul de armonizare a actiunii profesorului cu cea a elevilor si modul de intelegere
a acestor norme, apar conduite inadecvate, situatii problematice, iar cadrul didactic
adopta anumite strategii pentru a rezolva/depasi situatiile respective. Strategiile de
interventie – recompensa sau sanctiune ; dominare prin forta
/ competenta / prin personalitate ; negociere – intelegere ; de fraternizare, respectarea
unor ritualuri sau obiceiuri, terapie ocupationala, sustinere morala – reduc situatiile de
criza normativa, de inadaptare scolara, previn starile tensionale, efectele psihologice ale
inadaptarii la grup si activitate.

☺ Inovatoare – implica intelegerea necesitatii de ameliorare, schimbare, perfectionare

a vietii si activitatii clasei, grupului si apoi luarea de decizii adecvate, aplicarea lor
progresiva. Starea de inovare rezulta din evolutia clasei, din evaluarile continue, din
presiunea modelelor externe clasei, din schimbarile la nivelul scolii, din conceperea si
aplicarea modalitatilor coercitive, din modul de receptare de catre elevi si apoi de
participare constienta, din modul de invingere a rezistentei la schimbare, din modul de
valorificare si traire a satisfactiilor rezultate, din raportarea la motivatiile elevilor.

Pag. 3 / 10
 2. CLASA DE ELEVI SI RELATIILE EDUCATIONALE

Perspectiva de abordare a clasei de elevi :

☻ Didactica – clasa este vazuta ca un spatiu, fizic si psihic destinat procesului

instructiv – educativ, avand ca finalitate dezvoltarea proceselor cognitive si a motivatiei
pentru studiu, in conditiile unei relative omogenitati a compozitiei interne acolectivului.

☻ Psihosociala - clasa este vazuta ca un grup ca un grup social si educational, cu

o structura si caracteristici proprii ; membrii ei ocupa diverse pozitii sociale, au roluri
variate si stabilesc relatii dintre cele mai diverse : atractie, respingere, afirmare de sine,
ascensiune, retragere, suspiciune, pretentii, stima etc. Clasa constituie o realitate sociala
cu consecinte multiple pentru membrii sai. Interactiunile din interiorul clasei de elevi
genereaza un ansamblu de stari de ordin mental si emotional care determina climatul
educational.

☻ Climatul educational – elemente :

✓ Caracteristicile relatiilor sociale
✓ Comportamentele scolare si extrascolare
✓ Tipul de autoritate exercitat
✓ Gradul de incredere/neincredere in profesor
- tipuri :
✓ Deschis : cooperare, respect reciproc, aprecieri sincere, familiaritate
✓ Angajat: control sistematic, nivel ridicat de profesionalitate si de cerinte
✓ Neangajat : lipsa de entuziasm si implicare
✓ Inchis : minciuna, tacere

☻ Carcteristicile clasei de elevi :

✓ Scopurile – prescriptive (stabilite anterior de persoane care nu apartin
grupului) si individuale (stabilite in interiorul grupului)
✓ Rolurile – profesorilor (sursa de informatie, consilieri, mediatori,
evaluatori, coordonatori, organizatori) si ale elevilor (parteneri activi ai
profesorilor)
✓ Normele : regulile de conduita recunoscute si acceptate de catre toti
membrii
✓ Coeziunea : gradul de unitate si integrare a colectivului, de rezistenta la
destructurare (intensitatea sentimentului de apartenenta a « eu »-lui la
« noi »)
✓ Autonomia : independenta in actiuni
✓ Permeabilitatea : capacitatea de a rezista furtunilor interne
✓ Sintalitatea : personalitatea grupului

Pag. 4 / 10
 3. RELATIILE EDUCATIONALE

A. Relatiile educationale sunt un tip specific de relatii interpersonale.

1. Relatiile interpersonale sunt legaturi de natura sociala, psihologica, constiente si directe

ce se stabilesc intre 2 sau mai multe persoane.
 Aspectul social – se refera la faptul ca relatiile se realizeaza in diverse contexte
sociale in care actioneaza subiectii. Aceste contexte determina o serie de coordonate
obiective exterioare subiectilor care isi pun amprenta pe aceste relatii, imprima o anumita
directie a relatiilor, le modifica, le restructureaza etc.
 Aspectul psihologic – se refera la faptul ca, fiind relatii intre 2 sau mai multe
persoane (subiecti) cu trasaturi, caracteristici sau particularitati specifice, directia si
specificul relatiilor este determinat si de aceste variabile.
 Constienta si directa – sunt relatii de tipul „fata in fata”, iar subiectii isi dau seama
de comportamentul propriu si de cel al partenerului, se percep, comunica etc.
DECI specificul relatiei este determinat de interactiunea dintre aceste coordonate –
conditiile sociale si cele psihologice care conduc la un anume mod de a percepe si gandi asupra
situatiei, asupra partenerului (partenerilor) si asupra noastra.
Orice subiect uman este integrat intr-o retea de relatii multiple si diverse (familie,
grupuri de priteni – unul sau mai multe -, scoala etc)

2. Clasificarea relatiilor interpersonale se realizeaza in raport cu diverse criterii

 In functie de caracterul normativ al relatiei:
* relatii formale – oficiale, decurg din statutele celor
implicate in relatieparticulare, se construiesc elevilor
implicati
 relatii informale – afective, de atractie – respingere,progresiv in
functie de personalitatea educatorilor si aIn functie de procesele
dominante pe care se bazeaza relatiile:
* relatii de intercunoastere
* relatii de intercomunicare
* relatii de conducere si influenta, de dominare
 In functie de natura scopurilor si deciziilor care se iau
* relatii de cooperare
* relatii competitive, concurentiale
* relatii de impunere/supunere
 In functie de evolutia relatiei (de istoricul relatatiei):
* relatii de acomodare
* relatii de asimilare
* relatii de stratificare
* relatii de alienare
 In functie de incarcatura tensionala a relatiei
* relatii echilibrate
* relatii conflictuale/tensionate

Pag. 5 / 10
B. Relatiile educationale - sunt relatii intre generatii diferite
- sunt orientate spre formarea, modelarea tinerei generatii
- sunt asimetrice
- sunt, atat formale, cat si informale
- sunt determinate de: - modul in care cadrul didactic si elevii concep
si realizeaza comportamentele care decurg din statutele personale si ale celuilalt partener (ce
crede elevul ca i se cere, ce crede ca trebuie sa faca in calitate de elev, ce cred elevii ca ar trebui
sa faca educatorul; ce crede educatorul ca trebuie sa faca elevul ca urmare a faptului ca este
elev, care sunt exigentele pe care le impune, ce crede ca trebuie sa faca el in calitate de educator
etc)
- particularitatile (caracteristicile) personalitatii cadrului didactic, ale
elevilor, precum si de specificul casei de elevi.

C. Un tip specific de relatii sunt relatiile de influentare .

 Abordari ale relatiei de influenta :
✓ Influenta educationale prin opresiune – represiune
✓ Influenta educationala prin ierarhizarea elevilor
✓ Influenta educationala care folosea supunerea spiritului prin ambianta si
incitare la admiratie si imitatie
✓ Influenta educationala initiata si intretinuta prin raporturi afective, mai
mul sau mai putin profunde, intre profesori si elevi
✓ Influenta educationala prin acordarea unei anumite libertati de miscare
si initiativa
✓ Toate aceste manière de abordare reprezinta, de fapt, maniere de
educare, tipuri de a concepe autoritatea de catre cadrul didactic care adopta
o maniera sau alta
 Perspectiva moderna de abordare a relatiei de influenta – reevaluarearelatiei
educationale, in conformitate cu valorile societatii contemporane : libertate,
responsabilitate, toleranta, cooperare etc., ceea ce impune :
✓ Asumarea, de catre profesori si elevi, a unei responsabilitati morale
comune, care duce la angajare (efectiva si afectiva) in procesul educational
✓ Recunoasterea reciproca a “dreptului de a fi altfel” si valorizarea fiecarei
fiinte umane in parte
✓ Increderea in posibilitatile fiecarei fiinte de a progresa, chiar daca inritm
propriu, in domeniu si niveluri de realizare diferite
✓ Recunoasterea faptului ca profesorii si elevii sunt parteneri sociali, cu
functii complementare, dar cu responsabilitate comuna
✓ Considerarea scolii nu numai ca loc de transmitere culturala, ci si ca
mediu de constructie culturala
✓ Renuntarea la principiul „caii optime unice” si constientizarea faptului ca
majoritatea problemelor sociale si umane au mai multe solutii echi-finale si
echi-valente
✓ Promovarea autenticitatii si sinceritatii : a fi tu insuti este mai important
decat a avea dreptate

Pag. 6 / 10
 4. CLIMATUL EDUCATIONAL

Climatul educational – ansamblul caracteristicilor de ordin mental si emotional

exprimate prin interactiunile reciproce ale membrilor clasei.

Parametrii functionali ai mediului educational sunt : fizici (spatiul de lucru,

lumina, caldura s.a.) ; informationali (cunoasterea si nivelul acesteia raportate laprofesor
si la elev) ; umani (starile afective care influenteaza comunicarea, organizarea
activitatilor de grup, interactiunile elevi-elevi, elevi-profesor s.a.).

Astfel, climatul educational depinde de tipul de autoritate exercitat de profesor,

de stilul sau de conducere, de comportamentele elevilor si cadrelor didactice manifestate
in context scolar si extrascolar, de gradul de incredere/neincredere dintre profesor si
elevi.

✓ Exista diverse tipuri de medii educationale : deschis (stimulativ,

respect reciproc, aprecieri sincere, familiaritate, apropriere,
autenticitate), angajat (control sistematic, nivel ridicat de cerinte, accent
pe aspectul formal), neangajat (lipsit de entuziasm si implicare), inchis
(tensiuni, interactiuni putine sau false, lipsit de autenticitate) .

✓ Teoria prezinta diverse stiluri de conducere, sau stiluri

manageriale ; cea mai simpla clasificare este realizata in functie de
modul in care se iau deciziile : stilul autoritar, democratic si laissez- faire.

✓ Un aspect care poate influenta negativ calitatea mediului

educational o constituie aparitia situatiilor tensionale, de criza pe care
profesorul ar trebui sa le rezolve inca de la primele semne.

Pag. 7 / 10
 5. GESTIONAREA SITUATIILOR DE CRIZA

Criza poate fi definita ca un eveniment, sau un complex de evenimente inopinate,

neasteptate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sanatatea si siguranta clasei si a
membrilor sai, generatoare de stari tensionale mai intense sau mai putin intense.

☻ Caracteristici
✓ Au o declansare instantanee, brusca
✓ Debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational :
viciaza mesajele, ingreuneaza comunicare prin diverse bariere, prin
destructurarea canalelor, urmand instaurarea starii de confuzie
✓ Faciliteaza instalarea climatului de insecuritate, genereaza stari
disonante si panica prin eliminarea reperelor de orientare valorica
✓ In plan strategic ; abordarea manageriala a crizei evidentiaza
ineditul starilor declansate si impresia de insolvabilitate – ca
imposibilitate a identificarii unei solutii de interventie eficienta pe termen
scurt

☻ Tipuri
✓ Dupa gradul de dezvoltare in timp : instantanee (apar brusc fara
a putea fi anticipata) si intermitente (dispar in urma masurilor de
interventie insa reapar dupa o anumita perioada de timp)
✓ Dupa gradul de relevanta : majore (prezinta efecte importante fara
a impiedica redresarea organizationala) ; critice (pot duce la
destructurarea organizatiei in care au aparut)
✓ Dupa numarul subiectilor implicati : crize individuale , de grup
si colective (globale)

☻ Structura interventiilor in situatiile de criza

✓ Identificarea situatiilor de criza
✓ Stabilirea cauzelor care au ngenerat criza
✓ Decizia
✓ Programul de interventie
✓ Aplicarea masurilor
✓ Controlul
✓ Evaluarea

Este important sa prevenim aparitia crizelor, sa identificam diverse stari tensionale,

diverse semnale care pot genera crizele si sa intervenim adecvat inante de declansarea
acesteia.

Pag. 8 / 10
 BIBLIOGRAFIE

1. Ion Barbu, Daniela, (2009), Climatul educational si managementul scolii, Bucuresti,

Editura Didactica si Pedagogica R.A.
2. Iucu, Romita, B., (2006), Managementul clasei de elevi. Aplicatii pentru gestionarera
situatiilor de criza, Iasi, Editura Polirom
3. Joita, Elena, (2000), Management educational. Profesorul-manager, roluri si metodologie,
Iasi, Editura Polirom
4. Olsen, Jerry, Nielsen, Thomas, W.,(2009), Noi metode si strategii pentru managementul
clasei, Bucuresti, Didactica Publshing House
5. Paun, Emil, (1999), Scoala abordare sociopedagogica, Iasi, Editura Polirom