PROBLEME GENERALE ALE MANAGEMENTULUI CLASEI/ GRUPEI

-au ca scop încurajarea controlului comportamental la elevi, prin promovarea rezultatelor şi

comportamentelor şcolare pozitive.

Managementul clasei este definit ca abilitatea profesorului de a planifica şi organiza activităţile

clasei, astfel încât să se asigure un climat favorabil învăţării

Managementul clasei cuprinde trei componente esenţiale:

 managementul conţinutului
 managementul problemelor disciplinare
 managementul relaţiilor interpersonale

Rezultă aşadar faptul că modul în care profesorul percepe funcţia sa managerială în cadrul clasei
este un factor decisiv şi are influenţă majoră asupra succesului şcolar al elevilor (Schönbächler,
2007)

Definitii ale managemenrului:

I. Jinga, (1998), consideră că în esenţa managementul pedagogic (educaţional) poate fi

definit ca ştiinţa şi arta de a pregăti resursele umane, de a forma personalităţi potrivit unor finalităţi
acceptate de individ şi de societate.

Managementul clasei este definit ca abilitatea p

 rofesorului de a planifica şi organiza activităţile clasei, astfel încât să se asigure un climat

favorabil învăţării.
 Prin managementul clasei se urmăreşte prevenirea comportamentelor indezirabile, pe de
o parte, şi rezolvarea problemelor comportamentale apărute, pe de altă parte.
(Băban,A,2001)

Principiile managementului clasei sunt sintetizate de Băban. A. (2001), după cum urmează:

 Îmbunătăţirea condiţiilor învăţării;

 Prevenirea stresului profesorilor şi elevilor;
 Creşterea timpului petrecut în sarcina de învăţare şi nu în controlul comportamentelor
perturbatoare;
 Elevii respectă regulile pe care le înţeleg şi le acceptă;
 Implicarea elevilor în activităţi care să le solicite participarea activa.

Perspective de abordare a managementului clasei:

 Perspectiva generală - profesorul stabileşte şi menţine condiţii care să permită elevilor

să înveţe eficient.
 Perspectiva autoritară, disciplinară - profesorul stabileşte şi menţine ordinea în clasă
o stabilesc pedepse extreme, nefiind însă consecvenţi în aplicarea lor
o încearcă să compromită încrederea în sine a elevului, inducându-i ideea că este
un incapabil.
 Perspectiva tolerantă sau pasivă - profesorul permite elevilor să facă ceea ce doresc în
oră, fără a interveni decât în situaţii speciale.
 o evită confruntările directe cu problemele comportamentale ale elevilor
o adoptă un stil de abordare a dificultăţilor de relaţionare cu elevii insuficient de
ferm şi direct
o intervenţiile lor sunt de cele mai multe ori post-evenimen
 Perspectiva modificărilor comportamentale: managementul clasei vizează acel set de
comportamente utilizat de profesor în predare prin intermediul căruia:
o promovează şi stimulează comportamentele adecvate ale elevilor
o reduce/elimină frecvenţa şi probabilitatea apariţiei unor comportamente
nepotrivite la oră
o facilitează relaţii interpersonale şi un climat socio-emoţional pozitiv în sala de
clasă. În felul acesta iniţiază şi menţine o organizare a clasei cât mai productiv

DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI/ GRUP

Descriere succintă a structurii dimensionale a managementului clasei, aşa cum o abordează

R. Iucu (2006):

Ergonomică, Psihologică, Socială, Normativă, Operaţională, Inovatoare

Dimensiunea ergonomică

o dispunerea mobilierului din sala de clasa,

o vizibilitatea, în sensul poziţionării elevilor în bănci
o amenajarea sălii de clasa

Dimensiunea psihologică

Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de: cunoaşterea,

respectarea şi exploatarea particularităţilor individuale ale elevilor. Factorul central este capacitatea
de munca a elevilor în clasa, concept utilizat în toate studiile de psihologia muncii şi în studiile de
randament profesional. Modul de concretizare structural – integrativ, a capacităţii de munca a
elevilor, în legătură directa cu managementul clasei de elevi, se prezintă astfel:

 capacitatea de învăţare (de exemplu.: "învăţarea normativă")

 trăsăturile de personalitate (competenţele socio-relaţionale)

Dimensiunea socială

Clasa ca grup social este definită ca ansambluri de indivizi (elevi), constituite istoric, între
care există diverse tipuri de interacţiuni şi relaţii comune determinate" (Mielu, Z., 2004).

Caracteristici ale clasei ca grup social:

 întinderea clasei (mărimea);

 interacţiunea membrilor clasei, vizate fiind interacţiunile directe, nemijlocite şi
multivariate;
 scopurile atât cele pe termen scurt cât şi cele pe termen lung, sunt comune grupului
clasă şi, prin intermediul conştientizării acestora de către elevi, pot deveni motorul
dezvoltării grupului pe perioada şcolarităţii;
 arta cadrului didactic, ca manager în clasa constă în fixarea, pe lângă obiectivele
şcolare formale şi a unei serii de obiective socio-afective pentru grupul de elevi, care
vor determina consolidarea coeziunii acestuia;
 Dimensiunea normativa

Tipologia normativă cu relevanţă pentru clasa de elevi este următoarea:

 norme explicite: sunt normele prescriptive, cunoscute, clar exprimate;

o norme constitutive, care decurg din caracteristicile procesului de
predare învăţare şi de transmitere a valorilor cunoaşterii (normativitatea
didactică)
o norme instituţionale care decurg din prezentarea instituţiei şcolare ca
instituţie socială. Ambele categorii de norme explicite au rol de
reglementare a activităţi
 norme implicite, sunt normele ascunse, care se construiesc în cadrul grupului
o interiorizarea normelor explicite, astfel încât acestea pot deveni
normele grupului, nefiind simţite ca forme exterioare de constrânge
o importul de norme" din afara şcolii şi a clasei astfel încât pot fi apelate
alte valori normative;
o interacţiunile din viaţa grupului (această sursă favorizează distincţia
dintre o clasă şi o alta.

Dimensiunea operaţionala

Succesul în întreprinderile cadrului didactic nu este asigurat numai prin raportarea

simpla la normele clasei ci şi printr-o raportare a acestora la normele şcolare în general.
Constatări investigaţionale interesante, convertesc problematica teoretică a dimensiunii
normative într-o dimensiune operaţională, practică.

Proceduri şi strategii de intervenţie ale cadrului:

 Pedeapsa, este o noţiune morala conexata ideii de conştiinţa, de vina şi de

ispăşire, precum si, forma şi mijloc de dirijare
 Strategia de dominare
 Negocierea
o explicită (consensual, deschisă)
o implicită
 Fraternizarea
 Strategia bazată pe ritual şi rutină (creează aşa-numitul profesor predictibil)
 Terapia ocupaţionala

Dimensiunea inovatoare

Reprezintă o condiţie esenţială a optimizării interacţiunilor şi a microdeciziilor

educaţionale în universul grupului. Inovarea în planul relaţional al clasei de elevi nu este
numai rezultatul presiunii forţelor sociale inovatoare ci şi presiunile elevilor care acţionează
din interior.

MANAGEMENTUL CLASEI/ GRUPEI - TEORII ŞI APLICATII

Perspectiva didacticii generale asupra managementului clasei de elevi

 aspectele sociale şi disciplina ca fiind factori secundari ai activităţii didactice

şi îşi construieşte teoria pe procesul de învăţare al elevilor şi pe formele
predarii
  pentru Aebelis şcoala este un spaţiu în care interacţionează
comportamentele sociale informale iar actorii educaţionali sunt atât
protagonişti cât şi analişt
 Autorul atribuie şcolii rolul de facilitator al abilităţilor sociale, precum
autocontrolul şi responsabilita
 referitor la rolul profesorului, se recomanda impunerea asertivă a concepţiei
cadrului didactic cu privire la ordine şi disciplină, pentru a nu leza
personalitatea elevilor.

Prin urmare teoriile didactice abordează managementul clasei doar ca o

problemă marginală şi nu percep complexitatea socială a situaţiilor de învăţare
din clasă. Meritul lor constă în modalitatea de organizare a activităţii didactice în
corelaţie cu interesele elevilor şi în vederea dezvoltării motivaţiei şi a abilităţilor
de cooperare.

Abordarea behavioristă a managementului comportamentuluI

Aceste proceduri sunt utilizate mai ales atunci când este vorba de menţinerea
disciplinei în activitatea de la clasă sau pentru gestionarea situaţiilor problematice din
colectivul de elevi.

Abordările actuale ale managementului clasei au preluat din teoria behavioristă

elemente precum

 setul de reguli şi de consecinte

 întăririle pozitive şi negative
 extincţia şi pedeapsa aplicată fie prin retragerea unor stimuli plăcuţi, fie prin
aplicarea unor stimuli negativi.
 lauda şi aprecierea elevilor constituie instrumente importante prin care
cadrul didactic poate modifica comportamentul elevilor
 introducerea sistemului de recompensare

Puternic combătută este pedeapsa ca tehnie modificare a comportamentului.