1.

Descrierea obiectivului

Obiectivul de demolat este o structură tip cadru formată din stâlpi și grinzi din beton
armat. Clădirea are în plan formă de ‘’L’’, cu dimensiunile (28.55 m pe latura lungă și 18.65
m pe latura scurtă) și regimul de înălțime P+6E (22.40 m înălțime).
Închiderile sunt din zidărie de cărămidă cu grosimea de 25 cm. Pe fiecare deschidere
se găsește un gol de fereastră cu dimensiunile de 2.10x1.50 m, la înălțimea de 90 cm față de
planșeu.
Structura de rezistență în cadre, formată din stâlpi și grinzi, prezintă următoarele
particularități.
Stâlpii au următaorele dimensiuni ale secțiunii transversal:

 Stâlpii de colt 55x75 cm (parter și primele două etaje);

 Stâlpii marginali 60x60 cm (parter și primele două etaje);
 Stâlpii centrali 55x55 cm (parter și primele douăa etaje).
Dimensiunile secțiunilor transversale ale stâlpilor scad cu 10 cm pe fiecare direcție la
ficare două etaje.
Dimensiunile secțiunilor transversale ale grinzilor:

 Grinzile transversale 32.5x52.5 cm;

 Grinzile longitudinale 27.5x47.5 cm.
Dimensiunile secțiunilor trasversale ale grinzilor scad cu 2.5 cm la fiecare două
nivele. Grosimea planșeului peste parter este de 20 cm și scade cu 2.5 cm la fiecare două
nivele.
Construcțiile învecinate se găsesc la 15 m pe partea exterioară a structurii, pe capete
și la 30 m pe interior, conform Anexei 1.
 2. Concepția de demolare

Datorită regimului de înălțime al clădirii (P+6E) și al distanței mici dintre structura de

demolat și clădirile învecinate (15 m pe direcția N, S și E) s-a stabilit ca structura să fie
demolată pe direcția V prin prăbușire pe laterală (prin basculare), conform Fig. 1.

Figura 1 Fazele prăbușirii prin basculare.

a) Clădirea în fază inițială;

b) Începutul basculării;
c) Momentul rupturii;
d) Molozul clădirii după prăbușire.
Pentru un mai bun control al procesului de demolare și pentru reducerea efectelor
seismice, clădirea în forma de ‘’L’’ este împărțita în doua subansambluri Fig. 2 (Corp-A și
Corp-B). Astfel este redusă cantitatea de exploziv detonată odata pe treaptă iar efectele
asupra structurilor învecinate sunt diminuate.

Figura 2 Modul de repartizare al corpurilor în cadrul clădirii.

 3. Lucrări efectuate pentru demolarea clădirii

3.1. Lucrări pregătitoare pentru demolarea controlată a clădirii

o Debranșarea și verificarea debranșării, clădirii de la rețeaua de utilități;

o Marcarea poziției găurilor, conform Anexei 9, 10;
o Perforarea găurilor de mină (diametru 32mm);
o Demontarea geamurilor și a altor elemente care pot fi aruncate pe timpul prăbușirii;
o Realizarea șlițului, de la parter până la etajul 5 și înlăturarea pereților exteriori,
conform Anexei 8;
o Pregătirea materialelor de protecție și a mijloacelor de fixare ale acostora;
o Pregătirea materialului pentru buraj.

3.2. Lucrări de împușcare pentru demolarea

Lucrări premergătoare:
o Identificarea unui loc pentru retragerea și adăpostire a personalului și a utilajelor pe
timpul desfășurării controlate;
o Identidicarea și marcarea locurilor de pază în jurul zonei de restricție;
o Desemnarea personalului de pază și intruirea acestora;
o Identificarea locului de retragere a artificierului și de inițiere a circuitului detonant.
Lucrări de împușcare propriu-zise:
1. Se pregătește materialul de protecție (geotextil) și mijloacele de de fixare ale
acestuia.
2. Se pregătește materialul necesar pentru burarea găurilor de mină.
3. Sunt realizate încărcăturile de exploziv necesare pentru a fi introduse în găurile de
mină. În funcție de cantitatea de exploziv necesară pentru fiecare tip de element,
batonul de dinamită (29x200mm - 185g) poate fi împărțit cu ajutorul unui cuțit de
alamă.
4. Calupul de exploziv se introduce în gaura împreună cu o lungime corespunzătoare de
fitil detonant (lungimea încărcăturii + lungimea găurii + 28 cm), Anexa 13. Cei 28 de
cm sunt utilizați pentru a conecta încărcătura de exploziv la magistrala (fitil
detonant) ce face legătura cu capsa detonantă aferentă fiecărui element de distrus.
5. Se burează încărcăturile de exploziv cu argilă.
6. Se învelesc stâlpii cu geotextil pentru a limita acțiunea fragmentelor ce pot rezulta în
urma demolării.
7. Se realizează rețeaua de împușcare în trepte, conform Anexei 9, 10 și se verifică
rețeaua de inițiere.
 8. Se execută demolarea: Se pun în aplicare măsurile organizatorice de asigurare a
zonei de demorale. Se dau semnalele convenționale de avertizare. Se inițiază
încărcăturile explozive.
9. Se evaluează rezultatetle demolarii.
10. Se iau măsuri de asanare în cazul în care sunt constatate încărcături neexplodate.

3.3. Mod de acțiune în caz de rateu

În caz de rateu se au în vedere urmatoarele proceduri:

 Se așteaptă timp de 5 minute;

 Se verifică rețeaua de inițiere și mijlocul de dare al focului;
 Se remediează defectele întâlnite;
 Se repetă împușcarea.
 4. Estimarea efectelor demolării controlate

4.1. Efectul undei de șoc aeriene

Conform legislaţiei în vigoare, HG 536/2002, valoarea suprapresiunii în frontul undei

de şoc se determină cu relaţia:

în care: λ este distanţa scalată,

unde: W – cantitatea de material exploziv, exprimat în echivalent TNT, care detună

instantaneu [kg];
R – distanţa măsurată de la locul exploziei la obiectivul considerat [m].
Față de obiectivul de demolat sunt situate la distanța de 15 m pe direcția N-S și E
clădiri de locuințe, conform Anexei 1.
Încărcătura maximă de exploziv pe treaptă este de 2,41 kg dinamită.
Deoarece pentru demolare se utilizează un amestec exploziv pe bază de
nitroglicerină, ce are coeficientul de echivalenţă de 1.3, cantitatea de exploziv în echivalent
TNT:

W1= 1,3 x 2,41 = 3.13 kg echivalent TNT

La această cantitate se adaugă și lungimea de fitil detonant corespunzătoare

elementului de distrus, Tabelul 3. PETN este de aproximativ 1,7 ori mai puternică decât TNT-
ul. Lungimea totală de fitil detoant pe bază de pentrită (12 g/ml) este 32.1 m. De unde
rezultă un total de 0,38 kg PETN.

W2= 1,7 X 0,38 = 0,64 kg echivalent TNT

Astfel rezultă cantitatea maximă de exploziv echivalent TNT detonat pe treaptă.

W = W1 + W2 = 3,13 + 0,64 = 3,77 kg echivalent TNT

 Valoarea parametrului λ este:

3 3
√W √3,77
λ= = =0,104
R 15

Valoarea suprapresiunii în frontul undei de şoc calculată prin metoda directă este:

𝑘𝑔
∆𝑝𝑓 = 0,84 × 0,104 + 2,7 × (0,104)2 + 7 × (0,104)3 = 0,124
𝑐𝑚2

Comparând valoarea calculată cu cea dată pentru spargerea completă a geamurilor

0,02÷0,07 kg/cm2 se constată că valoarea obţinută prin calcul este mai mare decât valoarea
maximă la care se produc spargeri ale geamurilor la obiectivele care trebuie protejate.

5. Parametri de împușcare

Tabel 1 Parametri de împușcare stâlpi.

Parter, Et. Parter, Et. Parter, Et.

Localizare Et. 3, Et. 4 Et. 3, Et. 4 Et. 3, Et. 4
1, Et. 2 1, Et. 2 1, Et. 2
Tip stalp Central Marginal Colț Central Marginal Colț
Dimensiuni 55X55X247. 60X60X247. 55X75X247. 45X45X252. 50X50X252. 45X65X252.
[cm] 5 5 5 5 5 5
Nr. stalpi 5 10 6 5 10 6

W [m] 0.27 0.3 0.25 0.23 0.25 0.21

Nr. rânduri 1 1 2 1 1 2

lg [m] 0.33 0.36 0.33 0.27 0.3 0.27

a [m] 0.42 0.45 0.38 0.34 0.37 0.31

b [m] - - 0.25 - - 0.21

Nr. găuri de
5 5 10 5 5 10
mină
Exp. pe
69.3 81 62.7 45.9 55.5 41.9
gaură [g]
Exp. pe
346.5 405 627 230 278 419
stâlp [g]
Semnificația notațiilor:
o W – Anticipanta
o lg – Lungimea găurii de mină
o b – Distanța între rândurile de găuri de mină
o a – Distanța dintre găurile de mină

Tabel 2 Prametri de împușcare grinzi.

Localizare Parter, Et. 1, Et. 2 Parter, Et. 1, Et. 2

Tip grindă Transversală Longitudinală
Dimensiuni [cm] 410x32.5x72.5 642.5x27.5x67.5
Nr. grinzi 8 8
W [m] 0.16 0.14
Nr. rânduri 1 1
lg [m] 0.57 0.54
a [m] 0.3 0.3
Încărcături pe gaură 2 2
Nr. găuri de mină 11 19
Exp. pe gaură [g] 85.5 81
Exp. pe grindă [g] 940.5 1539

Modul de realizare a inițierii încărcăturilor explozive

Modul de inițiere a încărcăturilor de exploziv utilizând un cordon de fitil detonant e reprezentat

în Anexa 13, fitilul detonant se leagă sub formă de buclă în jurul calupului de exploziv, apoi calupul
este introdus în gaura de mină prin împingere. Pentru ușurința burării se utilizează argilă.

Ulterior fitilul detonant se leagă la magistrală (un alt cordon de fitil detonant ce leagă toate
încărcăturile de exploziv din găurile de mină la capsa detonantă NONEL).
Tabel 3 Trepte de întârziere.

Întârziere
Nr. Treaptă de Localizare Exp. Pe Lungime fitil Lungime de
conectori
întârziere elemente treaptă (g) detonant (m) perforare (m)
(ms)
Parter, 5-
1 1659 23.1 8.9 9
A,B,C
Parter, 4-
2 1157 15 5.74 17
A,B,C
Et. 1, 5-
3 1659 23.1 8.9 42
A,B,C
Et. 1, 4-
4 1157 15 5.75 17
A,B,C
Et. 2, 5-
5 1659 23.1 8.9 42
A,B,C
Et. 2, 4-
6 1157 15 5.75 17
A,B,C
Et. 3, 5-
7 670 12.3 4.8 42
A,B,C
8 Et. 3 513 7.2 3.82 17
Parter, 3-
9 2411 32.1 11.9 4x100
A,B,C,D,E
Parter, 2-
10 1850 25.6 8.55 17
A,B,C,D,E
Et. 1, 3-
11 1446 18.2 6.1 42
A,B,C,D,E
12 Et.1 855 7.2 3.42 17
16193 216.9 82.53

6. Necesar de materiale explozive

Cantitate

Calupi dinamită 88 buc.

Fitil detonant 12 g/ml 83 m
Capse NONEL 44 buc.
Elemente de conectare 9 ms 1 buc.
Elemente de conectare 17 ms 6 buc.
Elemente de conectare 42 ms 4 buc.
Elemente de conectare 100 ms 4 buc.
Capse electrice 1 buc.
Tabel 4 Necesar total de material.
 7. Măsuri organizatorice și de siguranță

6.1. Măsuri organizatorice

Lucrările de demolare controlată a construcției se desfășoară conform prevederilo

Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificările și completările
ulteriore prin Legea nr. 464/2001 și Legea nr. 478/2003, precum și a Normelor tehnice
privind deținerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea,
mânuirea și folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operațiuni specifice în
activitățile deținătorilor, precum și autorizarea artificierilor și a pirotehniștilor, aprobate prin
HG nr. 536/2002.
 Activitățile de împușcare controlată se vor executa în baza avizului I.T.M. al
municiului Buzău și cu înștiințarea Poliției municipiului Buzău.
 La data de 20.01.2018, ora 9.00 va avea loc demolarea controlată a clădirii.
 Pentru executarea lucrărilor de împușcare și încărcare cu exploziv pot fi executate
doar de către persoane calificate și autorizate să activeze în lucrări de demolare cu
explozivi.
 Odată cu începerea activităților la locul unde se execută lucrarea de demolare
controlată, se va face instructajul periodic al personalului de către conducătorul
locului de muncă.
 Modul de realizare al schemei de împușcare este prevăzută in Anexa 9, 10 și în Tab.
1,2.
 Lucrările de împușcare se execută în etape, așa cum sunt acestea precizate în
documentația tehnică.
 Se realizează debranșarea și verificarea debrașării clădirii de la rețelele de utilități cu
energie electrică, apă, gaze, etc.
 Se dispune înlăturarea tuturor materialelor ce pot fi aruncate pe timpul prăbușirii
(ex. fațada, geamurile, elemente dispuse pe pereții exteriori și tencuiala și betonul
intens fisurat din zona de acțiune a încărcăturilor explozive), la etajele cu elemete de
distrus trebuie înlturați pereții exteriori Anexa 8.
 Identificarea locului de retragere și adăpostire a personalului și utilajelor pe timpul
executării demolarii controlate. Acestea se amplaseaza la o distanță mai mare decât
maximul dintre distanța de siguranță calculată și cea prevazută în art. 7.1 din NSPM
pentru depozitarea, transportul și folosirea materiilor explozive. Personalul se poate
retrage la o distanță mai mică, dacă locul de retragere este realizat beton sau alte
materiale ce pot asigura o protecție corespunzătoare față de efectele demolării.
 Identificarea locului de retragere a artificierului și dare a focului.
 Materialele explozive și mijloacele de inițiere se vor păstra, conform normelor în
vigoare, în locul de retragere a artificierului sub pază permanentă. Pe o rază de 50 m
de locul unde se păstrează materialele explozive și mijloacele de inițiere sunt
 interzise focurile deschise și fumatul. Se interzice accesul în zona de depozitare a
materialelor explozive a persoanelor neautorizate.
 Incărcarea găurilor de mină se va realiza numai după ce zona de restricție a fost
închisă accesului iar posturile de pază au fost instalate. Găurile încărcate cu exploziv
se burează cu argilă.
 Pentru diminuarea cantității de praf ce rezultă în urma demolării clădirii se va stropi
cu apă terenul atât înainte cât și imediat după executarea demolării controlate.
 La momentul executări demolarii este asigurată prezența unei ambulanțe pentru a
oferi ajutor în cazul unui accident.

6.2. Măsuri de siguranță

Pe timpul executării lucrărilor de împușcare de vor respecta Normele Generale de

Protecție a Muncii, Normele Specifice de Protecție a Muncii pentru transportul, depozitarea
și folosirea materialelor explozive:
 Pentru prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirii, personalul ce desfășoară
activitatea de demolare controlată a clădirii va fi dotat cu echipament individual de
protecție. Personalul care beneficiează de echipament individual de protecție are
obligativitatea să poarte echipamentul pe timpul desfășurării sarcinilor de muncă.
 Pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă sub 200 m nu se desfășoară
lucrări de împușcare, respectiv nici activități de pregătire a materialelor explozive
sau a mijloacelor de inițiere pentru utilizare în scopul executării lucrărilor de
împușcare (art. 1.21 din NSPM pentru depozitarea, transportul și folosirea
materialelor explozive).
 Manipularea, transportul și depozitarea materialelor explozive și de inițiere se va
face cu respectarea prevederilor Normelor specifice de protecție a muncii pentru
depozitarea, transportul și folosirea materialelor explozive.
 Înaintea perforării găurilor de mină se verifică integritatea pereților structurii de
demolat și se îndepărtează orice parte de zid sau tencuială care poate ceda și cădea
pe parcursul executării găurilor.
 În timpul perforării găurilor se urmărește ca deasupra locului să nu se prăbușească
părți ale clădirii. În cazul în care se observă nereguli, se întrerupe procesul de
perforare până se îndepărtează pericolul.
 Înainte de realizarea rețelei de împușcare artificierul numit pentru a executa această
operațiune evacuează întreg personalul din acel loc, cu excepția persoanelor care
rămân să-l ajute.
 După realizarea rețelei de inițiere, artificierul părăsește locul ultimul.
 Înainte de inițierea exploziei se verifică ca în zona de restrcție să nu fie nicio
persoană.
 După executarea împușcării artificierul controlează împreună cu conducătorul
lucrărilor de împușcare locul împușcării.
 În cazul în care se descoperă că există încărcături neexplodate se iau măsuri de
asanare a acestora (art. 7.14 din NSPM pentru depozitarea, transportul și folosirea
materiilor explozive).
 Dacă pe timpul desfășurării exploziei au fost aruncate bucăți de material exploziv
care nu s-au inițiat, se iau măsuri de strângere și distrugere a acestora.
 Dacă pe timpul executării controlului după demolarea controlată sunt identificate
situații neobișnuite care ar putea împiedica reluarea lucrului în condiții de siguranță,
conducătorul lucrărilor de împușcare va interzice accesul în zona construcției și va
dispune măsurile necesare la fața locului pentru remedierea situației. Activitivitățile
se vor relua doar după îndepărtarea pericolului.
 Dacă pe timpul operațiilor de încărcare-evacuare a materialului rezultat în urma
demolării controlate se identifică încărcături explozive care nu au explodat, resturi
de materiale explozive sai mijloace de inițiere, se întrerupe imediat lucrul și este
chemat la fața locului artificierul.

8. Anexe

Anexă Denumire
1. Plan de situație a zonei
2. Plan parter
3. Plan etaj III
4. Plan etaJ V
5. Secțiune longitudinală a clădirii de demolat
6. Secțiune transversală a clădirii de demolat
7. Plan concepție de demolare
8. Plan lucrări pregătitoare
9. Parametri de împușcare stâlpi
10. Parametri de împușcare grinzi
11. Plan trepte de întârziere corp A
12. Plan trepte de întârziere corp B
13. Dispunerea încărcăturii în gaura de mină
 Cuprins

1. Descrierea obiectivului................................................................................................................... 1
2. Concepția de demolare .................................................................................................................. 2
3. Lucrări efectuate pentru demolarea clădirii.................................................................................. 3
3.1. Lucrări pregătitoare pentru demolarea controlată a clădirii .................................................. 3
3.2. Lucrări de împușcare pentru demolarea ................................................................................ 3
3.3. Mod de acțiune în caz de rateu .............................................................................................. 4
4. Estimarea efectelor demolării controlate ..................................................................................... 5
4.1. Efectul undei de șoc aeriene ................................................................................................... 5
5. Parametrii de împușcare ................................................................................................................ 6
Modul de realizare a inițierii încărcăturilor explozive ........................................................................ 7
6. Necesar de materiale explozive ..................................................................................................... 8
7. Măsuri organizatorice și de siguranță ........................................................................................... 9
6.1. Măsuri organizatorice .................................................................................................................. 9
6.2. Măsuri de siguranță ................................................................................................................... 10
8. Anexe ............................................................................................................................................ 11