PROIECTAREA PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

DIN PERSPECTIVĂ CURRICULARĂ

I. Introducere
Proiectarea pedagogică a lecției din perspectivă curriculară promovează un învățământ
centrat pe aspectul formativ al procesului didactic : competențe, capacități, abilități, punând
accentul pe învățare; dezvoltare, evaluare formativă realizată pe baza descriptorilor de
performanță.
Conferă o eficiență sporită procesului de predare-învățare, valorificând potențialul de
educație al fiecărui copil.
II. Proiectarea pedagogică
La diferite niveluri ale sistemului și ale procesului de învățământ, conceptul de proiectare
pedagogică este definit ca o „acțiune complexă de anticipare a rezultatelor unei activități cu
finalitate formativă (...), pe termen lung, mediu și scurt.( Cristea S., Didactica Pro nr 5(9),
2001, pag 36 ).
Această acțiune implică toate componentele de bază ale procesului de educație care sunt
valorificate într-un anumit context (finalități/obiective -conținuturi-metodologie-evaluare).
Caracterul general este dat de funcția centrală la nivelul proiectării pedagogice care
vizează optimizarea activităților de educație și instruire.
Acțiunea de proiectare pedagogică poate fi analizată din două perspective. Astfel, se poate
remarca o structură de bază, organizată la nivel național ce rezultă din interacțiunea între
finalități/obiective/conținuturi(morale, științifice, tehnologice, estetice)/ metodologie( de
predare-învățare-evaluare)/ evaluare(inițială, finală, continuă).
A doua perspectivă este structura de organizare ce se referă la forma de educație (formală/
nonformală ), forma de învățământ (frontal/ pe grupe/ individuală) forma de activitate /lecție ,
consultații individuale.
Din perspectivă curriculară trebuie construită pedagogic o legătură între toate elementele
nivelului de bază, legătură ce asigură optimizarea activităților de educație /instruire, situate la
diferite niveluri de referință(ciclul de educație, an de instruire, semestru, oră de curs etc.).
După Vlăsceanu L, 1988 „criteriul de optimizare” implică existența unor principii de
proiectare curriculară și anume:
a)prioritatea obiectivelor și a conținuturilor în raport cu metodologia, evaluarea și contextul în
care sunt realizate activitățile de educație;
b)diferențierea educației/instruirii;

1
c)evaluarea continuă, formativă cu scop de reglare permanentă.
În practică pedagogică sunt evidente două tipuri de proiectare : globală și eșalonată.
Proiectarea globală cuprinde:
a)politicile educaționale ;
b)planul de învățământ .
Proiectarea eșalonată vizează elaborarea:
a)programelor și a manualelor școlare, a altor materiale curriculare;
b)planificările calendaristice ale profesorilor;
c)proiectele de activitate didactică(lecție).
După structura de funcționare a acțiunii de proiectare pedagogică există două tipuri de
modele : clasică și curriculară. Amândouă au la bază același elemente componente: obiective,
conținuturi, metodologie, evaluare.
Optimizarea este criteriul care urmărește „maximizarea performanțelor elevilor în
învățare( Vlăsceanu. L, 1988, pag 250) realizată prin diferența dintre elementele componente și
condițiile de realizare.
Dacă proiectarea clasică este centrată asupra conținuturilor care subordonează toate
celelalte elemente componente, proiectarea curriculară se axează asupra obiectivelor care
determină raporturi pedagogice optime cu celelalte elemente componente (conținuturi,
metodologie, evaluare) și contextuale.
Paralela
Proiectare curriculară
Modelul Didacticist Modelul Curricular
Este centrat pe conținuturi și pe predarea de Este centrat pe obiective și predare de tip
tip expozitiv: expunere, prelegere, interactiv
informație, interogație retorică etc.
Conținuturile sunt cele are impun și își Obiectivele sunt cele care impun și li se
subordonează obiectivele, metodologia și subordonează conținuturile, metodologia
evaluarea didactică într-o logică a și evaluarea într-o logică a învățământului
învățământului informativ formativ
Conținuturile exclusiv academice, lipsite de Conținuturile sunt mixte academice și cu
finalitate practică și socială într-o proporție finalitate imediată în practica socială
importantă
Grupa/clasa este statică, elevii/copiii Clasa/grupa este dinamică; elevii/copiii
lucrează și răspund individual lucrează în echipe sau perechi
Educatoarea conduce întreaga activitate și o Educatoarea este facilitator, moderator

2
 evaluează
Se adresează memoriei de tip reproductiv Se adresează memoriei de tip creativ
Activitatea este evaluată prin feed-back
constructiv

Principiile care determină proiectarea curriculară :

1.Prioritatea obiectivelor în calitate de finalități care reflectă idealul și scopul educației;
2.Asigurarea corespondențelor pedagogice dintre : obiective -conținuturi- metodologie-
evaluare; context de organizare ;
3.Diferențierea educației, realizabilă în orice formă de organizare a învățământului;
4.Evaluarea continuă, cu funcția formativă de reglare a acțiunilor profesorului și elevilor.
Aplicarea proiectării curriculare implică respectarea integrală a principiilor amintite atât la
nivel global cât și eșalonat.
Dacă la nivel global sunt angajate politicile educaționale valabile pe termen lung și mediu,
la nivel eșalonat sunt elaborate în cadrul fiecărei activități (lecții) programele și manualele
școlare.
Proiectarea curriculară a lecției se realizează prin : a)principiile promovate ;b) structura de
funcționare propusă; c)normele de elaborate a scenariului pedagogic .
Punerea în practică a scenariului pedagogic realizat de profesor trebuie să precizeze
evenimentele anticipate, timpul necesar, soluțiile metodologice de dirijare a instruirii și temele pentru
acasă.
Normele de elaborare a scenariului pedagogic aplicat la nivelul lecției implică realizarea unui
model deschis, adaptabil la schimbare, în situații diferite. Aceste norme vizează: asigurarea atenției și
motivației copiilor, învățarea activă în ritm individual, evaluarea continuă, stimularea permanentă a
randamentului școlar.
Derularea practică a scenariului pedagogic, întru-un cadru optim de realizare și dezvoltare
curriculară a lecției este asigurată de corelația între evenimente instrucționale, activitatea
profesorului și activitatea copiilor .
Planificarea activităților reflectă coerența atât pe orizontală (în cadrul unei zile de lucru) cât și
pe verticală (pe parcursul unei săptămâni, luni), a modului în care obiectivele, conținuturile se
corelează pe o durată mai mare de timp, asigurând un continuum al acțiunii cadrului didactic în
scopul stimulării dezvoltării copilului.
La nivel preșcolar planificarea activităților reprezintă o activitate de bază în aplicarea
curriculumului. Dezvoltarea plenară a copilului reprezintă scopul primordial al educației timpurii, de

3
aceea prin domeniile de dezvoltare și experențiale propuse, urmărim stimularea dezvoltării a
copilului.
Lecțiile sunt condiționate în mare măsură de specificitatea grupului de copii pe care îl
coordonăm. Astfel, durata atingerii unor capacități și comportamente poate varia de la o grupă la alta,
de la un copil la alt copil. Cadrul didactic este cel care decide care obiective, cu ce conținuturi , cu ce
materiale și care metode le va utiliza pe o anumită perioadă de timp (zi, săptămână, lună).
Noul curriculum promovează ideea activităților integrate, care combină domeniile
experențiale sub cupola a șase teme mari . Aceste teme, în funcție de grupa de vârstă a copiilor, sunt
adaptate pentru capacitățile și atitudinile urmărite , specifice grupei de vârstă de 3-5 și 5-6 ani.
Educatoarea organizează și desfășoară activități integrate de subiecte stabilite planificate
pentru tot timpul anului. Acestea sunt desfășurate integrat după un scenariu elaborat. Scenariul
elaborat îi orientează pe copii să opteze pentru diverse centre care oferă posibilitatea alegerii
domeniilor de învățare și a materialelor. Copiii își asumă responsabilități și roluri în microgrupul din
care fac parte participând la jocuri de rol interesante, inițiate la sugestia celor din jur sau chiar create
de ei .
Fiecare zi poate purta un nume astfel încât copiii să fie motivați de învățare, activitatea
integrată deține succesul pentru că in mod plăcut se abordează conținuturi, fără să fie impuse.
Proiectarea unei lecții este poate cea mai detaliată și concretă ,anticipare și prefigurare a
acțiunilor instructiv- educative . Se materializează într-un document structurat în două părți, una de
introducere , unde sunt precizate, data , grupa, disciplina, tema, tipul activității , dimensiunile ale
dezvoltării , comportamentele vizate și obiectivele operaționalizate și cea de-a doua, scenariul
didactic, realizat sub forma unui tabel.
III. Proiectarea lecției -probleme și posibile soluții
După părerea mea se pot întâlni câteva probleme la grupă , legate de proiectarea unei
activități. De exemplu încă de pe băncile școlii nu putem spune că avem un model „sigur ” de proiect
didactic, și deși poate fi benefic să avem posibilitatea de a alege în funcție de grupa noastră, atunci
când susținem examene precum titularizare, definitivat sau grade didactice, suntem „notate” în
funcție de modelul pe care îl preferă profesorul corector. Aceeași problemă și la inspecțiile aferente
acestor examene. Fiecare metodistă cu modelul ei de proiect de listă.
De asemenea proiectele de lecție tind să devină mici scenarii de film , ceea ce după mine,
ocupă mult timp aferent pregătirii proiectului , iar în practică, nu vom putea să-l punem în aplicare .
Hârtie folosită degeaba , copaci tăiați doar pentru că în învățământul românesc ne place să „dăm
bine” pe hârtie iar în practică totul ajunge să fie făcut de fațadă.

4
 Încă nu am destulă experiență în domeniu educațional să pot emite soluții. Dar pot spune că eu în
prezent la grupa mea , la grădinița unde lucrez , mă ghidez după proiecte de activitate cât se poate de
scurte și cu un scenariu la fel de scurt. Acest scenariu îl pot dezvolta , în funcție de timpul avut, de
starea de spirit de la grupa mea, ziua în care am activitatea , copiii tind să fie mai concentrați luni și
marți , astfel activitatea decurge ușor , spre finalul săptămânii este destul de greu să poți urmării un
scenariu didactic cu copii între 4-5 ani.
Model de proiect didactic propus :

PROIECT DIDACTIC

Data : 29.11.2019

Unitatea de învățământ :Grădinița „Universul copiilor 2” , Voluntari -Ilfov

Grupa mare: Mijlocie

Propunătoare: Olteanu Andreea

Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?

Proiect tematic transsemestrial : „ Călători prin anotimpuri” Subtema : „Pe cărările toamnei”

Domeniu experențial : Domeniul Estetic și Creativ

Categoria de activitate : Educație plastică

Tema activității: Flori de toamnă –Crizantema

Forma de realizare : modelaj

Forma de organizare: frontal, individual

Tipul activității: formare de priceperi și deprinderi

Timp : 20 min

Scopul activității :

5
  Consolidarea deprinderilor de a lucra cu plastilina, folosind tehnici variate de lucru,
respectând succesiunea operațiilor ;
 Educarea simțului estetic
Dimensiuni ale dezvoltării :

 Activare și manifestare a potențialului creativ

 Finalizarea sarcinilor și acțiunilor
 Autocontrol și expresivitate emoțională
Comportamente vizate:

3.1. Manifestă creativitate în activități diverse

3.2. Demonstrează creativitate prin activităși artistico-plastice , muzicale și practice, în conversații și

povestiri creative

2.1. Realizeaza sarcinile de lucru cu consecvență

2.2. Integrează ajutorul primit, prin realizarea sarcinilor de lucru la care întâmpină dificultăți

4.1. Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare , obiecte de artă
etc.

Obiective operaționale:

Pe parcursul activității și la finalul acesteia, preșcolarii vor fi capabili :

O1. Să aplice corect tehnica modelajului pentru a realiza obiecte din mediul ambiant;

O2. Să modeleze prin mișcări circulare și translatorii a palmelor față de planșetă ;

O3. Să modeleze după model , respectând succesiunea operațiilor crizantema ( din părți componente)
, ducând lucrarea la bun sfârșit;

Strategia didactică:

 Metode și procedee: conversația, observarea, explicația , excercițiul, demonstrația,

problematizarea, expunerea.
 Mijloace didactice : crizantema , planșete, plastilină, coli colorate modele educatoarei
( crizantemă)

6
Bibliografie:

 Curriculum educație timpurie, Ministerul Educației Naționale, 2019

 Metodica predării activităților de modelaj în grădinița de copii, 1992

Eveniment didactic Conținut științific Strategii Evaluare

didactice -instrumente și
indicatori-
Moment Se asigură un amibient optim
organizatoric pentru copii:
- Se aerisește sala de grupă;
- Se aranjează scaunelele;
- Se pregătește materialul

7
 didactic.
Se solicită copiilor să adopte o
poziție corectă pe scăunele pentru
a modela corect: spate drept,
mâinile pe masă, capul drept .
Captarea atenției Se realizează printr-o ghicitoare conversația chestionare orală
despre crizantemă .
„Cea mai curajoasă dintre flori
Înflorește în multe culori
Românul cu drag o îngrijește
Fiindcă iernii îi zâmbește”
Reactualizarea Se va realiza printr-o scurtă conversația chestionarea
cunoștințelor discuție :
„Copii după cum știm toamna este
un anotimp frumos și bogat , în
legume, fructe, fenomene ale
naturii, flori . problematizarea
Să dam cateva exemple de
legume , fructe, fenomene ale
naturii și flori
Zâna Toamnă știind ce copii
frumoși deștepți sunteți voi , și
știind că eu am să vin în vizită pe
la voi, mi-a dat pentru voi acest
frumos buchet de ...crizanteme.”
Anunțarea temei și a „M-am gândit să îi facem și noi un conversația
obiectivelor cadou Zânei Toamnă, o crizantemă
din plastilină.De aceea astăzi la
activitatea de educație plastică
vom realiza împreună prin
modelare o crizantemă.Pentru ca
floarile noastre să aibe un aspect
plăcut trebuie să fiți atenți și să
lucrați corect și cu răbdare.
Prezentarea Se face intuirea materialului conversația aprecieri verbale

8
conținutului și didactic . observația
dirijarea învățării Să observăm floarea de
crizantemă. Ea este alcătuită din
tulpină , frunze și floare. Ce
culoarea au crizantemele ?Ce alte
culori mai pot avea crizantemele ?
(albe,galbene,rosii).Pe măsuțe explicația
avem de asemenea plastilină, expunerea
planșete , coli de hârtie .Se demonstrația
prezintă modele realizate pe pași. exercițiul
Modelul (tulpină) , modelul2
( tulpină+ frunze), model 3
( tulplină+frunze+floare). Se
demonstrează tehnica de lucru. demonstrația
Priviți cu atenție cum trebuie să
lucrăm. Dar înainte de a începe
trebuie să executăm câteva mișcări
de încălzire a mâinilor:
-cântăm la pian; -batem din palme
-ne spălă pe mâini;-podul din
degețele. Apoi
încălzim plastilina trecând-o dintr-
o mână în alta.Când e moale
putem modela.
Obținerea Copiii lucreaza împreună cu exercițiul autoevaluarea
performanței și educatoarea. Se urmărește poziția
asigurarea feed-back- corectă la măsuțe, modul de lucru
ului și sunt ajutați copiii care întâmpină
greutăți în executarea temei. Se
lucrează pe planșete și se așează
crizantema din plastilină pe coala
de hartie cartonată.Pe care se va aprecieri verbale
scrie numele fiecarui copil Când
timpul alocat activității se apropie

9
 de final se face aprecierea
lucrărilor.
Evaluarea și retenția Se face evaluarea lucrărilor conversația aprecieri verbale
realizate de copii și se vor face generale
aprecieri generale și individuale
asupra lucrărilor dar și asupra
modului în care s-a desfășurat
activitatea.

BIBLIOGRAFIE

 Cristea S, (2000), Dicționar pedagogic, Chișinău-București, Grupul Editorial -Litera

Internațional;
 Cristea S, (2001), Proiectarea pedagogică din perspectivă curriculară, București, Revista
Didactica Pro...
 Curriculum pentru Educația timpurie, 2019, Anexa la ordinul ministrului Educației Naționale
nr. 4.694/2.08.2019
 Vlăsceanu L, (1988), Proiectarea pedagogică în Curs de Pedagogie ( coordonatori, Cerghit .I;
Vlăsceanu L, Universitatea București

10