Inspectoratul Școlar Județean Galați

Școala Gimnazială Nr. 3 Galați

Cercul metodic al bibliotecarilor/ profesorilor documentariști/ responsabililor CDI

Setul II

Călătorie în lumea poveștilor

demult uitate
1o februarie 2023
Călătoria copilului în lumea cărților

“Am citit o carte într-o zi şi întreaga

mea viaţă s-a schimbat.”
Orhan Pamuk

Bibliotecar Raluca Coroamă

 Importanţa lecturii în viaţa copilului

Știm foarte bine că lectura aduce o multitudine de beneficii,

cum ar fi:
- antrenarea creierului prin dezvoltarea capacităţii de memorare;
- dezvoltarea gândirii analitice prin formarea capacităţii de selecţie
a informaţiilor;
- naşterea ideilor noi prin dezvoltarea creativităţii şi a imaginaţiei;
- îmbunătăţeşte relaţiile sociale prin îmbogăţirea vocabularului şi a
capacităţii de exprimare;
- dezvoltă capacitatea de concentrare;
- reduce stresul prin transpunerea în realitatea unei lecturi;
- este o terapie accesibilă pentru că ne ajută să depăşim diverse
traume sau provocări.
 Este bine știut că incursiunea copilului în fascinanta lume a cărţilor începe de la
vârsta de 3-4 luni, atunci când bebeluşul petrece foarte mult timp în braţele mamei, iar
aceasta îi poate citi câteva rânduri însoţite de efecte sonore (interjecţii, onomatopee şi
alintul dulce al mamei) sau jocuri specifice acestei vârste.
Cărțile indicate spre a fi lecturate, răsfoite, eventual gustate împreună cu bebe
sunt cele cu imagini simple, viu colorate şi luminoase.
 Pe măsură ce bebeluşul creşte şi se apropie de prima sa aniversare, pot fi introduse cărţi cu fraze
simple care fac referire la imaginea de pe pagină, cărţi cu efecte sonore și senzoriale sau cărţi cu decupaje.
Lecturile specifice copilului de la 1 la 2 ani sunt cărţi în care personajele sunt de vârsta lor şi fac
lucruri obişnuite şi interesante, iar povestea este una simplă, cu imagini viu colorate, clare și textul este
puţin. În această etapă de dezvoltare a copilului apar primele semne de limbaj expresiv, primele cuvinte.
La vârsta de 2 ani, micul cititor, deja experimentat, continuă să fie atras de cărţile cu personaje
familiare şi de poveştile care ilustrează diferite situaţii pe care personajele trebuie să le depăşească.
 La începutul grădiniţei, preşcolarul în vârstă de 3 ani devine din ce în ce mai complex în materie de
lectură şi nu numai. Este mai independent, mai încrezător în propriile forţe, cunoaşte foarte multe cuvinte,
are personaje preferate şi este interesat de foarte multe lucruri din sfera sa de interacţiune. Îi plac cărţile
despre emoţii, animale, plante, fructe, mijloace de transport, meserii. La grădiniţă au parte zilnic de un
moment de lectură, învaţă cântecele, colorează şi desenează foarte multe din lucrurile învăţate.
 Pentru foarte mulţi dintre copiii ce ajung la grădiniţă, lectura este un
lucru necunoscut sau aproape necunoscut. Nu au în familie rutina de lectură
înainte de culcare, știu foarte bine să mânuiască mijloacele multimedia
(telefon, tabletă şi televizor), nu prea au răbdare atunci când li se citeşte o
poveste, dar, cu mult tact, un educator reuşeşte să insufle această deprindere
copilului şi familiei acestuia.
 Numeroase studii de specialitate
indică faptul că, până la vârsta de 8-9 ani,
copilului ar trebui să i se citească cu voce tare
şi, astfel, să fie încurajat să preia ştafeta.
Totodată, discuţiile pe baza poveştilor citite au
un rol deosebit de important pentru că fiecare
poveste are o morală, personajele pot fi
pozitive şi negative, pot avea puteri
miraculoase, locul desfăşurării acţiunii este
unul inedit, iar finalul este, de cele mai multe
ori, unul fericit.
În viaţa de şcolar, copilul se va întâlni
foarte des cu lectura, atât în ambianţa formală a
orelor de curs, cât şi în cadrul activităţilor
extraşcolare de tip nonformal, dar, nu în ultimul
rând, va avea acces la educaţia informală prin
prezența dispozitivelor multimedia - atât de
iubite şi de prezente în viața lor - care nu
întotdeauna pot avea o influenţă bună.
 La clasa pregătitoare, de îndată ce învaţă câteva litere, este introdusă lectura cărţilor cu pictograme,
unde o serie de cuvinte noi sunt înlocuite cu desene. Un exemplu de astfel de cărţi o reprezintă seria „Învăț
să citesc”, care încurajează şi dezvoltă abilităţile de citire, alături de cultivarea interesului pentru lectură.
Cărțile sunt clasificate pe 6 niveluri și ating aria de vârstă cuprinsă între 5 și 9 ani.

Uneori, poate şi forţat de împrejurări, copilul va citi o carte, astfel este indicat ca acesta să nu simtă
lectura ca pe o povară, ca pe o sarcină de lucru imposibilă, iar sprijinul învăţătorului sau al profesorului, al
familiei, este esenţial pentru că, oricând putem petrece timp de calitate cu copiii, pur şi simplu citind
împreună.
• La clasa a II-a apare primul obstacol:
EVALUAREA NAŢIONALĂ, în cadrul căreia
şcolarul deja emoţionat de sobrietatea primului
examen, are de înfruntat un text mare pe care
trebuie să-l citească într-un timp scurt, iar lectura
trebuie să fie conştientă şi explicativă. Dacă pașii
expuşi anterior au fost parcurşi, şcolarul nu va avea
nicio problemă în a rezolva corect și la timp
cerințele.
• După depăşirea acestui prim obstacol, lectura
continuă, deja a prins curaj şi începe să se
aventureze singur printre cărţile mai groase, mult
mai complexe ca temă şi cu mult mai puţine
imagini şi totuşi... încă are pretenţia ca „scrisul să
fie mare”.
 Noua tendinţă cu privire la textele literare
prezente în manualele de Comunicare în limba
română şi de Limba română de la ciclul
primar sunt texte ale autorilor contemporani
români și străini, în detrimentul literaturii
române clasice pe care o întâlnesc doar în
cadrul activităților de tip nonformal organizate
la școală, de pildă comemorări ale diverșilor
autori (Ion Creangă, I.L.Caragiale, Eminescu,
Emil Gârleanu, Ion Agârbiceanu, I. Al.
Brătescu-Voinești, George Coșbuc, Vasile
Alecsandri etc), evenimente istorice, vizite la
casele memoriale ale acestora.
Necesitatea înlocuirii textelor aparținând
autorilor clasici români în favoarea textelor
contemporane a fost dictată de bariera
limbajului, din ce în ce mai inaccesibil pentru
generațiile actuale.
• La clasa a IV-a, deja familiarizat cu textele mai
ample, cu noțiuni mai complicate de la orele de
istorie, geografie și științe, Evaluarea Națională este
aproape o formalitate. Citește mult mai fluent,
înțelege textul și rezolvă cerințele cu multă ușurință
pentru că este mult mai organizat în gândire, dar și
comportamental. Preferințele sale în materie de
lectură sunt bine conturate. Nu de puține ori, atunci
când vin la bibliotecă îmi cer enciclopedii, cărți de
groază, volume de aventuri, cărți science-fiction,
cărți cu tematică istorică etc.
• Pe toată perioada școlarității, elevul trebuie să fie
încurajat cu blândețe și cu argumente solide furnizate
de familie, de învățător, de profesorul de Limbă și
literatură română, de bibliotecar, poate chiar de
cercul de prieteni, să nu abandoneze parcursul
fascinant al lecturii, început din fragedă copilărie,
pentru că îi va deschide calea spre nemărginita
cunoaștere.
”Micul prinț”,
Antoine de Saint-
Exupery
• În lumea fascinantă a cărților, am identificat un volum
pretabil spre a fi citit în toate etapele de vârstă. Este o carte ce
a văzut lumina tiparului demult, în 1943, și este scrisă de
Antoine de Saint-Exupery.
• ”Micul Prinț" este cartea ce poate fi citită la orice vârstă, de
nenumărate ori, dar de fiecare dată va fi receptată altfel.
• Recomandată în programa școlară, aceasta apare în listele de
lecturi pe care profesorii de Limba și literatura română le
alcătuiesc spre a le fi ghid elevilor ce pășesc în ciclul
gimnazial.
• La 10 - 11 ani, cartea stârnește imaginația copiilor, purtându-
i prin spații extraordinare, făcându-i să reflecteze, poate,
asupra vocației prieteniei. Distincția bine-rău, definitorie
pentru povești, va fi reliefată și în acest caz.
• La 12 ani, elevul de clasa a VI-a poate să citească textul în
ediție bilingvă și chiar să fie interesat de simbolismul
personajelor, de legătura dintre desene-emoții și valori
morale.
• Pentru viitorul absolvent de gimnaziu, candidat la Evaluarea
Națională, cea mai tradusă carte a literaturii franceze este o
"salvare". O va reciti cu gândul să rețină cât mai multe valori
morale, teme abordate, neapărat desprinzând lecția de viață
oferită de personaje! "Puntea suspinelor", adică itemul 9,
poate fi depășită cu ajutorul raportării la o carte de suflet!
 Exemple de activități extrașcolare de tip nonformal ce s-au desfășurat în școala noastră:

Lecturi de demult vs Lecturi la modă

Ce mai citesc elevii noștri de clasa a VII-a?

Răspunsul l-am aflat în cadrul unei întâlniri organizate la biblioteca școlii, o activitate motivantă și foarte interesantă, în
care am analizat texte clasice, dar am și ascultat cu bucurie unele recenzii de cărți noi, pe placul elevilor.
Pornind de la citatul "Fiecare carte are cititorul ei" (Alberto Manguel), înțelegem necesitatea introducerii creațiilor
autorilor contemporani în viața culturală individuală.
Activitatea a avut ca scop principal motivarea copiilor pentru lectură, apropierea acestora de minunata lume a cărților.
 Lectura pentru cei mici cu ocazia Marii Uniri

”Am fost și eu la Alba Iulia” – Dumitru Almaș este lectura cu care i-am încântat pe micii preșcolari
îmbrăcați în straie de sărbătoare de la Grădinița Nr. 35 Galați.
 Șezătoare. Tradiții, obiceiuri și îndeletniciri din alte timpuri

La început de decembrie, am onorat invitația Școlii Gimnaziale Nr. 26 Galati de a participa, împreună cu elevii noștri, la o
șezătoare în adevăratul sens al cuvântului.
Copiii au putut vedea ce înseamnă portul tradițional românesc, au răsfoit cărțile ce descriu în cel mai mic detaliu cusăturile
specifice zonei noastre geografice, și, nu în ultimul rând, au încercat, unii chiar au reușit, să coasă pe etamină, să învețe să croșeteze
firul de lanț și să înmulțească ochiurile pe andrele.
 Cărțile sunt o comoară
Activitatea a fost realizată în colaborare cu elevii clasei a III-a B și a constat în urmărirea indiciilor ce i-au condus spre biblioteca școlii. Pe
măsură ce răspundeau la întrebările legate de cărțile citite, primeau diverse recompense, pentru ca ulterior să ajungă la descoperirea viitoarei lor
cărți de citit.
 Obiceiuri de Crăciun de pe Mapamond
Spiritul Crăciunului a adus starea de bine la Școala Gimnazială Nr. 3 Galați

Tradițiile și interculturalitatea sunt cuvintele cheie ce surprind specificul activității desfășurate sub titlul "Obiceiuri de Crăciun de pe mapamond".
• Cei direct implicați au fost inimoșii de la clasa a VII-a A, organizați în patru grupe ce au intrat în competiție, reprezentând România, Germania, Danemarca,
S.U.A.
• Fiecare grupă a decorat masa destinată cu elemente tradiționale de Crăciun pentru țara ce o reprezintă, a realizat și prezentat un material sinteză despre
obiceiurile asociate sărbătorii magice și a exemplificat un produs culinar specific zonei: turtele sau scutecele lui Iisus (România), pancakes (S.U.A.), turta dulce
(Germania) și klejner (Danemarca).
• Întâlnirea s-a încheiat cu decorarea unor omuleți din turtă dulce și cu desemnarea marelui câștigător: spiritul sărbătorii ce ne-a unit și ne-a făcut să ne simțim
excelent împreună!
 Mihai Eminescu și lecția de AVAP

Elevii clasei I A au adus un omagiu celui mai

mare poet român, Mihai Eminescu, în timpul orei
de Arte vizuale și Abilități practice. Au realizat un
colaj ce reprezintă o lebădă, folosind materiale
specifice, și au recitat cu mare bucurie versurile
poeziei ”Somnoroase păsărele ”.
 Simțim românește

În cadrul acestei activități, elevii participanți au prezentat câteva proiecte realizate de ei despre
semnificația Zilei Naționale, dar și despre doi mari scriitori români, Ion Creangă și Grigore Vieru, care au
pus în lumină prin scrierile lor simbolurile noastre naționale și legătura strânsă dintre România și Basarabia.
Ziua internațională a cititului împreună
(ZICI 2023)

Pe 1 februarie am sărbătorit ”Ziua

cititului împreună” și, cu acest prilej,
alături de elevii clasei a VI-a A am
citit o parte din romanul ”Băiatul cu
pijamale în dungi” scrisă de John
Boyne.
Activităţi ce pot sprijini lectura în rândul elevilor

- încurajaţi să frecventeze biblioteca

şcolii sau biblioteca judeţeană;
- crearea unui ritual de a cumpăra o carte
la un anumit interval de timp;
- vizionarea spectacolelor de teatru;
- vizite la muzee de istorie, știinte
naturale;
- achiziţionarea unor abonamente la
diverse serii sau publicaţii;
- participarea la cluburile de lectură care
de obicei se organizează în şcoală;
- achiziţionarea unui e-book reader
(copiii sunt fascinaţi de ecrane).
Dragostea pentru lectură se insuflă, trebuie să fie un proces blând ce se
realizează treptat, consecința fiind contagiunea ireversibilă pentru carte.
Vă mulțumesc!