(DIDACTICĂ GENERALĂ)

Anul II semestrul 3
Conf.univ.dr. Nadia FLOREA
1. Introducere în TMI. Analiza procesului de învățământ
d.p.v. structural și procesual. Activități
fundamentale în procesul didactic
2. Bazele teoretice ale instruirii
3. Stiluri de interacțiune didactică
4. Cum se operaționalizează obiectivele?
5. Metode de predare-învățare
6. Mijloace de învățamânt
7. Proiectarea didactică
8. Normativitatea didactică

2
Termenul provine din cuvantul
grecesc „didaktikos”, învățare,
instrucție; ”didaskein” – a
învăța pe alții
J.A.Comenius: „Didactica
Magna” (1657) „Marea didactică
sau arta de a-i învăța pe toți
toate”.
a elaborat teoria atenţiei, teoria
interesului, teoria educaţiei morale;

 descriestructura lecţiei, care trebuie

să parcurgă următoarele etape,
denumite „trepte formale”: claritatea,
asocierea, sistema şi metoda.
 procesul de învăţământ ca proces unitar de
instrucție și de educație
 principiile (legităţile) activității didactice
 curriculum școlar și componentele sale:
obiective, conținuturi, strategii didactice,
strategii de evaluare
 stiluri de activitate didactică și relațiile
educaționale
 formele de activitate didactică (organizarea
procesului de învăţământ)
 Abordare procesuală – din perspectiva
activităţilor didactice fundamentale:
predarea, învăţarea, evaluarea;

 Abordare structurală- elemente

structurale: obiective, conţinut, metode
de predare-învățare, mijloace de
învățământ, forme de organizare a
activității elevilor.
 Didactica generala (sau Teoria şi metodologia
instruirii) studiaza conceperea, organizarea si
desfasurarea procesului de invatamant.

 Didactica specializării studiază aplicarea

didacticii la predarea unei anumite discipline.
 Didactica tradiţională (secolele XVII-XIX)

 Didacticamodernă (sfârşitul secolului

XIX - prima jumătate a secolului XX)

 Didacticapostmodernă (a doua jumătate

a secolului XX)
concepe procesul de învăţământ, mai ales, ca activitate de
predare. Rolul prioritar revine cadrului didactic, care este
centrat aproape exclusiv asupra transmiterii cunoştinţelor în
vederea memorării şi a reproducerii acestora de către elevi şi
studenţi.
concepe procesul de învăţământ, în mod special, ca
activitate de predare-învăţare. Rolul prioritar revine
cadrului didactic care este centrat asupra corelaţiei dintre
acţiunea iniţială de predare şi acţiunea, simultană sau
ulterioară, de învăţare, acţiune declanşată, organizată,
orientată, în direcţia transformării personalităţii
(pre)şcolarului/studentului.
concepe procesul de învăţământ ca activitate de predare-
învăţare-evaluare, proiectată în sens curricular prin
centrarea pe obiective şi realizarea corespondenţei
pedagogice dintre obiective-conţinuturi-metodologie-
evaluare. Plaseaza elevul in centrul procesului de instruire,
iar accentul in procesul de învăţământ se pune pe obiective.
 În a doua jumătate a secolului XX este promovată
didactica generală bazată pe “instruirea
programată”.

Ea vizeaza următoarea problematică pedagogică:

1) Scopurile instrucţiei;
2) Conţinutul învăţământului;
3) Procesul de învăţământ (de la obiective la
continuturi şi evaluare);
4) Principiile didactice;
5) Metodele de învăţământ;
6) Organizarea activităţii şcolare.
 Procesul de învăţământ

un ansamblu de activităţi comune ale

cadrelor didactice cu elevii,
activităţi sistematice, proiectate şi
desfăşurate într-un cadru
instituţional organizat, în vederea
realizării unor scopuri instructiv-
educative.
Structura de bază a procesului de învăţământ

obiective

conţinuturi evaluare

metode F.de org.

Mijloace
  Structura
de bază a procesului de
învăţământ

obiective conţinuturi metode evaluare

 influențează organizarea procesului de învăţământ,
 include un ansamblu de variabile:

Spațiul Timpul Stilul didactic

Factorii interni:
mediul clasei şi al grupei de elevi/studenţi

Factorii externi:
mediul şcolar, extraşcolar, comunitar, social.
sunt plasate pe circuitul interdependenţelor
dintre
societate – sistem – proces de învăţământ
Procesul de învăţământ, gândit în perspectiva
teoriei şi metodologiei curriculumului are

punct de plecare punct final

stabilirea şi urmărirea rezultatele elevilor

consecventă a obiectivelor
 Predarea este latura procesului de
învățământ intenționată, programată,
organizată și constientizată de comunicare
(transmitere) de către profesor a
cunoștintelor teoretice și practice, care stau
la baza învățării.
 Perspectiva didacticii contemporane:
organizarea și conducerea proceselor de
învățare

Predarea include toate activitățile instructiv-

educative conduse de profesor, inclusiv cele
care privesc formarea calităților psihice
afective, volitive, caracteriale etc.
 Învăţarea şcolară este o formă particulară a învăţării
umane, care se realizează în cadrul instituţionalizat
(şcoala), organizată şi îndrumată de cadre didactice.

 asimilare
activă de informaţii, însoţită de achiziţionarea
de noi operaţii, priceperi, deprinderi, capacităţi,
competenţe, interese, atitudini, convingeri, etc.

 dobândire a cunoștințelor teoretice și practice de către

elev (student) pe baza predării și a studiului
independent.
este acţiunea iniţiată de profesor special pentru
verificarea gradului de îndeplinire a sarcinilor de
predare-învăţare.

Procesul de învăţământ ca activitate

predare ↔ învăţare
↕ ↕
evaluare
 Obiectivele reflectă cerinţe de instruire
şi de educaţie; sunt proiectări anticipate
care corespund unor opţiuni şi priorităţi
sociale de valoare şi de comportament.

 Agenţi ai acţiunii – profesorii şi elevii la

care se adaugă şi comunitatea, familia,
părinţii, reuniţi în vederea atingerii unor
scopuri comune.
 Conţinutul învățământului (curriculum) reprezintă
ansamblu de valori, cunoştinţe, atitudini, competenţe
selectat din tezaurul cunoaşterii şi practicii umane,
care se transmit şi se dobândesc pentru dezvoltarea
personalităţii in vederea integrării socio-profesionale.
 Mijloacele de învăţământ şi materialul
didactic reprezinta ansamblul de obiecte,
produse, documente, aparate si sisteme
tehnice care mijlocesc relatia de predare-
invatare pentru eficientizarea acesteia.
 Formele de organizare sunt modalitatile
de organizare a procesului instructiv-
educativ (lecţii, activităţi practice, cercuri,
excursii etc.)
 Câmpul relaţional se formeaza la nivelul
diferitor tipuri de relaţii: profesori – elevi;
elevi – elevi; gup, microgrup – clasă;
 Timpul disponibil impune o anumită
“segmentare” a conţinuturilor pentru
atingerea obiectivelor.
 este organizarea pe niveluri,
trepte, cicluri, ani de studii, arii
curriculare, discipline şcolare etc.
a) Organizarea activității elevilor:
- frontal,
–pe grupe, pe echipe, în perechi
– independent/ individual;

a) Proces
- activităţi didactice (lecţia, activitate în: cabinet, laborator,
atelier şcolar; excursii didactice …);
- activităţi educative (ora de dirigenţie, activitate de
consiliere, cercuri, dezbateri …).
1. Identificați standardele profesiei didactice și realizați profilul de
competențe al unui cadru didactic pentru școala contemporană.
2. Realizați o schemă de abordare sistemică a procesului de
învățământ
3. Realizați un eseu cu tema Procesul de învățământ – un mod specific
de comunicare interumană
4. Identificați invocarea activităților didactice în opere literare, arte
plastice, cinematografie, etc. Identificați roluri / tipuri de profesori
și dezbateți acțiunile acestora din perspectiva relației profesor-elev