GRADINITA NR.

15 SIBIU

Revist trimestrial pentru precolari, prini i cadre didactice

NR. 5 din 28.10.2012
ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Colectivul de redacie:
Redactor ef: Prof. Anca Buzil
Tehnoredactor: Prof. Bianca Sandru
Redactori: Dir. Doina Langa
Prof. Iulia Micu
Colaboratori, n ordine alfabetic:
Prof. Maria Cheslerean
Prof. Maria Costea
Prof. Iulia Micu
Prof. Elena Pcuraru
Prof. Teodora Simtion

Adresa redaciei:
Grdinia nr. 15 Sibiu
Strada Gladiolelor nr. 13 A
Tel./Fax: 0269/231.627
ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 - 2800

Rspunderea pentru coninutul articolelor revine n

exclusivitate autorilor.

Orice critici, sugestii sau propuneri de colaborare le

ateptm cu interes la sediul grdiniei, pe site-ul grdiniei
http://gradinita15sibiu.gradinite.edu.ro/ sau la adresa de
email gradinita_15sibiu@yahoo.com

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 2

CUPRINS

Din activitatea noastr ..................................................................................p. 4

Proiecte model de activitate didactic .....p. 8
S ne cunoatem ara.....................................................................................p. 18
Minte sntoas n corp sntos Poate nu tiai ...................................... p. 20
Pagina anotimpului: Munci agricole de primvar .......................................p. 21
Sfatul fructelor Prof. Elene Pacuraru.........................................................p. 22
Toamna Poezie de Prof. Maria Costea........................................................p. 23
Pagina isteilor ..............................................................................................p. 24
Divertisment - Joc ........... ........................................................................p. 25
Lecia de german ..........................................................................................p. 26
Lecia de englez ...........................................................................................p. 27
Ce pot face dou mini dibace Micii exploratori.......................................p. 28
Pagina de colorat: Coul cu fructe de toamn ............................................p. 29
Proiect educaional Grdini de var......................................................p. 30

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 3

Din activitatea noastr...

Activitate desfurat n cadrul COMISIEI

METODICE Octombrie 2012
Prof. andru Bianca
Prof. Cheslerean Maria

Ceapa, aliment miraculos

Deoarece am intrat n plin sezon rece, iar n jurul nostru care mai de care fie tuesc, fie strnut,
fie i sufl nasul, vrem s v prezentm o metod simpl de protecie, dar extrem de eficienta.
Pn s apelm la medicamente, siropuri sau prafuri minune, pe care zgomotoasele reclame ni le
tot laud, haidei mai bine s incercm s ne tratm cu...ceap,o legum ce ne este la ndemn,
gsindu-se n casa fiecruia.
E de neles pe de o parte, faptul c gustul i mirosul, care o fac unic nu sunt pe placul
tuturor (mai ales cnd ne referim la copii ) dar, pe de alt parte nu trebuie s uitm calitile ei

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 4

nutriionale ; de aceea ne-am gndit c ar fi bine s nu ratm acest prilej de a aminti nc o dat
ct de important este ceapa n alimentaia copiilor.
Ne-am propus s le prezentm celor mici ceapa, sub diferite forme, personaliznd-o. Atracia
va fi mare i dorina de a consuma ceapa, cu siguran, va crete.
Ceapa contine:
- glucide; vitaminele A, B, C si E; numeroase oligoelemente precum sodiu, potasiu, calciu, siliciu,
iod, fosfor, carbon, clor, magneziu, zinc, cupru;
- uleiuri volatile; lipide; proteine, n cantiti reduse; acid fosforic i acetic; substante naturale cu
proprieti antiseptice.
Indicatii:
Ceapa se recomand pentru:
- uz intern, n astenie, retenie de ap i clorosodic (edeme cardiace i renale, pleurezie, ascit,
oligurie, afectuni respiratorii, guturai, bronit, astm, laringita, varice, tromboflebita,
arterioscleroza, parazitoze intestinale, imbatranire precoce, impotenta sexuala, boli reumatice,
gripa, diabet zaharat, obezitate, viermi intestinali, surmenaj fizic si intelectual, astenie,
prostatita, infectii intestinale si urinare, insomnii, litiaza urica, guta.
- uz extern, in abcese, panaritiu, furunculoza, intepaturi de insecte, nevralgii dentare, degeraturi,
crapaturi, arsuri, negi, plagi, ulcere, surditate

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 5

Ghicitori despre ceap

Am cmi nenumrate,
Plngi de le dezbraci pe toate!
Despre ce-o fi vorba,
Poti ghici?(ceapa)
Am o doamn n cmar,
Cu cosiele afar.
Ghici acum
Ce poate fi?(ceapa)
Am o gras jupneas,
mbrcat-n rochii de mtas.
De-ncep a o dezbrca,
Toi ncep a lcrima.(ceapa)
Bo ca mrul,
Pturi ca plcinta.
Poti acum s gndeti
i pe loc s mi ghiceti?(ceapa verde)
Fetioar,
Cu picioarele n vnt
i cu barba n pmnt.
Ghicete ce e!(ceapa)
Prof. andru Bianca
Prof. Cheslerean Maria

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 6

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 7

Proiecte de lecie model

PROIECT DE ACTIVITATE

DATA: 31. 01. 2012

UNITATEA DE NVMNT: GRDINIA CU P. P. NR. 15 SIBIU
PROFESOR: COSTEA MARIA
GRUPA: Mare- ( nivel II )
TEMA: ,, Cum este / a fost si va fi aici pe Pamant ?
TEMA PROIECTULUI: Vietuitoiarele pamantului
TIPUL DE ACTIVITATE: Activitate de consolidare a cunotinelor
FORME DE ORGANIZARE: Frontal, individual, pe grupe.
1. ADP ( activiti de dezvoltare personal )
D: ,, Tainele padurii- invatam sa protejam
RUTINE: calendarul naturii, ne pregtim pentru activiti;
Activitate de grup: Ne respectm unii pe alii
TRANZIII: ,, Ghici, ghicitoarea mea!
ACTIVITI LIBER ALESE
1.
CONSTRUCII : Cusca lui Patrocle
SCOP: consolidarea deprinderii i priceperii de a asambla piese de construcie;
OBIECTIVE OPERAIONALE:
O1 S mbine piesele de construcii pentru a realiza cusca catelului;
O2 - S redea pe cat posibil forma corecta a unei custi ;
O3- S aeze in cusca un catel de plus.
METODE I PROCEDEE DIDACTICE: conversaia, explicaia, exerciiul, aprecierea;
MIJLOACE DIDACTICE: lego, piese din lemn de diferite mrimi, jucrii.
2. STIINTA: Ce stim despre elefanti si magari?- convorbire
SCOP: consolidarea deprinderii de a realiza corect o propozitie din punct de vedere gramatical
OBIECTIVE OPERAIONALE:
O4 S recunoasca animalele;
O5 S denumeasca componentele corpului fiecarui animal in parte;
O6 Sa cunoasca mediul lor de viata.
METODE I PROCEDEE DIDACTICE: conversaia, explicaia, exerciiul, observaia,
aprecierea, nvarea intuitiv;
3. ART: Coloram animale salbatice
SCOP: Consolidarea deprinderilor de lucru pentru realizarea unor desene, stimularea
expresivitatii si creativitatii prin activitatile artistico-plastice.
OBIECTIVE OPERAIONALE:
O7 S enumere materialele puse la dispoziie.
O8 - S redea culoarea cat mai aproape de realitate;
METODE I PROCEDEE DIDACTICE: conversaia, explicaia, exerciiul, observaia;
MIJLOACE DIDACTICE: fise cu siluetele unor animale salbatice
4. JOC DE MAS: Puzzle
SCOP: consolidarea deprinderilor de a aciona independent sau n grupuri mici pentru a rezolva o
sarcin realizarea completa a imaginii din puzzle;
OBIECTIVE OPERAIONALE:
O9 sa lucreze in liniste fara a deranja colegul de langa el;
O10 S colaboreze i s coopereze pentru rezolvarea sarcinii de lucru;
METODE I PROCEDEE DIDACTICE: conversaia, explicaia, observaia, aprecierea;
MIJLOACE DIDACTICE: puzzle cu diferite imagini in care avem animale.
SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012
ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 8

ACTIVITI DE DEZVOLTARE PERSONAL ( ADP )

NTLNIREA DE DIMINEA
SCOP: Participarea i implicarea activ a copiilor n vederea stimulrii comunicrii, favorizrii
interrelaionrii, mprtirii cu ceilali i formrii comportamentului empatic la precolari.
OBIECTIVE OPERAIONALE:
- s utilizeze formule de salut adecvate momentelor zilei sau n diferite mprejurri;
- s sesizeze absena sau prezena unui coleg cunoscndu-i chipul i n acelai timp numele;
- s observe cu atenie vremea de afar oferind verbal cteva caracteristici ale acesteia, marcndu-le
prin simbolul adecvat.
Activitatea debuteaz cu ntlnirea de grup ntre copii i educatoare, prin intermediul salutului
de diminea. Salutul ntre copii se va realiza utiliznd strategia de nvare prin cooperare
Salut copiii: ,, Dimineaa a venit
Toi copiii au sosit.
n picioare ne ridicam ,
Si frumos ne salutm! - Buna dimineata grupa mare
Copiii raman in picioare pentru a face cateva exercitii de inviorare :
Nu mi-e frica si o
sa sar, Bat din palme
n continuare copiii vor prezenta cantecul Taraful Chit. Prin micrile sugerate de textul
cantecului se realizeaz micrile minilor i braelor premergtoare activitiilor didactice.
Unul din copii va realiza prezena. Se va completa apoi calendarul naturii.
Noutatea zilei: este c avem musafiri . A venit la noi doamna inspector s v vad ct suntei
de frumoi i cum v vei descurca pe parcursul zilei, i tot astzi, animalele de plus din clasa
noastra urmaresc i ele desfasurarea activitilor noastre.
TRANZIIE: ,, Ghici, ghicitoarea mea .
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
1. ,,Curriculum pentru nvmntul precolar, MECI, 2008.
2. Metodica activitatilor instructiv educative in gradinita de copii, Editura GheorgheCartu Alexandru-Craiova - 2009

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 9

ANEXE
Cnd e frig, st covrig,
Iar cnd vede un motan
Sare ca un nzdrvan!
(Cinele)

S stea lng sob-i place,

N-are furc, dar tot toarce.
Pe oareci i nimerete,
Dar de cine se ferete.
(Pisica)

Ea este bun la toate,

Ne d carne, ne d lapte,
Iar viei mititei
Se numesc copiii ei.
(Vaca)

Foarte incapatanat,
Urechi lungi,
Minte nu are
Are cruce pe spinare.
(magarul)

Cnd o caui e pe lac.

Toat ziua: mac, mac, mac!
i te scoal dimineaa!
Mac, mac, mac! Este
(Raa)
E fricosul cel mai mare
Iute-alearg-n deprtare,
Dar la morcovi de l chem
Vine, doar s-i fac un semn!
(Iepurele de cas)
Este un prieten bun,
El m duce unde-i spun
Cu cpstru i cu a,
Iarna-mi plimb sania.
(Calul)
Umbla dansa prin gradini
Cautand mereu gaini.
( VULPEA )

Are lna lung, crea,

Pate iarba sus la stn
i-i d ca i brnz bun.
(Oaia)

Prin padure,prin zavoaie,

Dansul oile jupoaie.
( LUPUL )
Umbla singur prin padure,
Cautand miere si mure.
( URSUL )
Urecheatul campului,
Tinta vanatorului,
Altul ca el nimeni nu-i :
Fuge si de umbra lui.
(IEPURELE)

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 10

Eveniment
didactic

timp

Moment
organizatoric

Captarea ateniei

Anunarea
temei
noi i a obiectivelor

Ob.
Opera
ionale

Coninutul tiintific
Asigurarea condiiilor optime pentru buna
desfurare a activitii:
-aerisirea slii de grup;
-aranjarea mobilierului;
Pregtirea materialului didactic;
ntlnirea de diminea, Salutul, Calendarul Naturii,
discuii despre animale salbatice si animale
domestice.
Animalutele din clasa noastra doresc s vad ct de
cumini suntei voi i ct de activi sunteti la activiti.
Ce tii voi despre animale?

Prezint sarcinile centrelor de activitate.

O7
O8
O4
O5
O6
O9
O10
O1
O2
O3

La ART : vor colora fise reprezentand animale

salbatice

Evaluare

Metode

Mijloace

Forme de
organi-zare

Forme

Instrumente

Conversaia;

Calenda-rul
naturii;

frontal

- orala

Enumerarea unor
aspecte
caracteristi-ce
animalelor
salbatice
si
domestice;

- orala

Rezolvarea
sarcinilor

Braistorming
Explica-ia;
exerciiul

La STIINTE: vei realiza o caracterizare a magarului

si a elefantului

Fise
cu
siluete
de
animale;
Imagini
elefanti
magari;

Lucrul
grupuri
mici

Cooperare
relaionare
cadrul echipei

cu
si
Individual

La JOC DE MAS veti realiza puzzel cu animale

puzzle;
cuburi
lemn
plastic

LA CONSTRUCII: vei construi o coliba pentru

Patrocle.
Copiii aleg centrul preferat, iar eu urmresc
desfurarea activitilor la centre.

Prezentarea noului
coninut i dirijarea
nvrii
Evaluarea

20
3

Aprecierea asupra modului de realizare a sarcinilor

de lucru la fiecare sector.

Aprecieri
recomandri

Apreciez modul de participare al precolarilor la

activitate.

Strategii didactice

- scris
de
si

Individual;
pe grupuri
mici
Rezolvarea
sarcinilor

Conversaia;
Turul
galeriei

Fie, siluete,
jetoane

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

frontal

- oral

Aprecierea
pozitiv

Aprecierea
verbal

Page 11

i
n

PROIECT DIDACTIC

GRDINIA: CU PP NR. 15 SIBIU

GRUPA: Mare
PROFESOR: COSTEA MARIA
DATA: 31.01.2012
TEMA DE STUDIU: ,, Cum este / a fost si va fi aici pe Pamant ?
TEMA PROIECTULUI: Vietuitoiarele pamantului
SUBTEMA: Animale domestice si salbatice
DOMENIUL DE ACTIVITATE: Domeniul tiin
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ACTIVITATE MATEMATIC
TEMA ACTIVITATII: Numarul si cifra 8
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual
TIPUL ACTIVITII: predare-invatare
TIMP: 30-35min.
SCOPUL ACTIVITII: consolidarea deprinderii de a numara crescator si descrescator in limitele 1-8 ;
OBIECTIVE OPERAIONALE:

O1 - s numere cresctor i descresctor n limitele 1-8;

O2 s spun vecinii numerelor;

O3 s alctuiasc cresctor scara numeric n limitele 1-8;

O4 s alctuiasc grupe de obiecte cu tot attea, cu unul mai mult, cu unul mai puin;

O5 s compun i s descompun numrul 8;

O6 s motiveze aciunile efectuate i rezultatele obinute ntr-un limbaj matematic corespunztor.

O7 - sa raporteze numarul la cantitate si invers, verbalizand corect actiunea efectuata.

STRATEGII DIDACTICE:
1) Metode i procedee: conversaia, explicaia, observaia, demonstraia, exerciiul, problematizarea, analiza, explozia stelara.
2) Resurse materiale: material mrunt (jetoane), farfurii, cifre 0-8, caiete speciale, creioane, fie de lucru, penare, flanelograf.
3) Forme de organizare: frontal, n perechi, pe grupe.
BIBLIOGRAFIE
- Crjan, F.,Didactica matematicii, Ed. Paralela 45, Piteti, 2002- Dinua, N.,
- Metodica activitilor matematice n grdini Ed. Universitii, Piteti, 2007

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 12

Eveniment
didactic

Timp

1.Moment
organizatoric
2.Captarea ateniei

3.Anunarea temei

4.Dirijarea
nvrii

15

Ob.
Op.

Aez masuele sub form de U i pregtesc

materialele necesare desfurrii activitii.
Se face printr-o convorbire ntre educatoare i
precolari i prin prezentarea materialului surpriz
pe catelul Patrocle, care dorete s asiste la activiti
Astzi, vom invata despre numarul si cifra 8.

O1

O2

O7
O2
O3
O6

O7
O4
O6

5.Obinerea
performanei

5
i

Coninutul tiintific

Pentru nceput, le voi spune copiilor sa numere

crescator si descrescator de la 1-10.ncepnd cu
primul copil, vom numra cresctor de la 1 la 10,
apoi descresctor de la 10 la 1. Copiii vor primi
jetoane.Fiecare copil este atent la materialul pe care
l-a primit. Solicit unui numr s se ridice, apoi cer
acelas lucru vecinilor numrului respectiv. Dup
cteva exerciii strng jetoanele i cer copiilor s
numere crescator pana la cifra 7.
Solicit un copil s ordoneze cresctor cifrele de la 1
la 7 pe flanelograf, apoi cer altor copii sa raporteze
cantitatea la numar in limitele 1-7.
Cer copiilor sa prezinte vecinul mai mare al lui 7, si
de aici se va prezenta numarul si cifra 8.
Se vor forma grupe de 5,6,7,8 elemente si se va cere
sa se spuna cu cate elemente avem mai multe sau
mai putine in fiecare grupa. Se va efectua
descompunerea lui 8, folosind mai multe posibilitati
( 8=7 si 1; 8= 6 si 2; 8= 5 si 3) . Descompunerea se
va face cu ajutorul copiilor la flanelograf. Fiecare
actiune va fi prezentata folosind un limbaj adecvat.
Pentru a verifica daca toti copiii cunosc sirul
numeric si reactioneaza corect la sarcina primita , o
sa spun un numar in limitele 1-8, iar unii copii
trebuie sa arate jetonul cu cifra corecta, iar altii sa
bata din palme de atatea ori de cat este nevoie pentru
a efectua corect raportul la numarul dat.
La aceasta etapa voi folosi o serie de intrebari cu
ajutorul metodei interactive , numita explozia

Strategii didactice

Evaluare

Metode

Mijloace

Forme
de
organizare

Forme

Conver-saia

Catelul
Patrocle

frontal

oral

Conversaia
Conversaia;
Explicatia;
Exercitiul

Instrumente

frontal
Cartonae cu cifre

Frontal;
Individual;

Oral

Rezolvarea
sarcinilor

Oral

Rezolvarea
sarcinilor

Explicaia;
Exerciiul;
Exerciiul;

problematizarea;

Frontal,
individual
Flanelograf;

Oral
nvarea
prin
descoperire;
exerciiul.

Problematiza-

jetoane;
cifre;
Individual;

Jetoane
stele
din
hartie

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

frontal
Pe grupe

oral
oral

Page 13

Rezolvarea
sarcinilor

realizarea
feedback-ului

6.Evaluarea

7.ncheierea
activitii

O1,
O2,
O3,
O4,
O5

stelara.
Pe steaua cea mare va fi scrisa cifra 8, iar in jurul ei
se vor afla alte cinci stelute pe care vor fi
urmatoarele intrebari :
- Cine urmeaza in sirul numeric dupa 7?
- Unde avem mai multe elemente, in grupa
formata din 6 elemente sau in grupa
formata din 8 elemente?
- De ce numarul 8 este mai mare decat 7?
- Ce avem scris pe steaua cea mare? ( 8 ).
- Cand spunem cifra opt si cand spunem
numarul opt?
Impart copiilor caiete speciale ,unde vor realiza fisa
cu tema referitoare la activitatea desfasurata astazi.

Apreciez modul n care copiii s-au comportat la

activitate.

rea;
nvarea
prin
descoperire;
exerciiul.

Explozia
stelara;

Analiza;
Exerciiul

Fise de lucru

Buline

individual

Prob
scris

Rezolvarea
sarcinilor

oral

Aprecieri verbale

PROIECT DIDACTIC
GRDINIA: CU PP NR. 15 SIBIU
GRUPA: Mare
PROFESOR: COSTEA MARIA
DATA: 31.01.2012
TEMA DE STUDIU: ,, Cum este / a fost si va fi aici pe Pamant ?
TEMA PROIECTULUI: Vietuitoiarele pamantului
SUBTEMA: Animale domestice si salbatice
DOMENIUL DE ACTIVITATE: Domeniul om si societate
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate practica
FORMA DE REALIZARE: Colaj
TEMA: Ursuletul
TIPUL ACTIVITII: consolidare de priceperi i deprinderi.
TIMP: 30-35
SCOPUL ACTIVITII: consolidarea deprinderii de a rupe hartia in bucati cat mai mici si realizarea spatiului plastic cat mai original.
OBIECTIVE OPERAIONALE:

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 14


O1 - s recunoasca materialul pus la dispozitie pentru realizarea temei.

O2 s organizeze spaiul plastic ntr-o lucrare echilibrat i expresiv;

O3 s foloseasc un limbaj adecvat;

O4 s mnuiasc corect instrumentele de lucru- hartie glasata , lipici;

O5 s intinda corect pasta de lipici pe spatiul de lucru;

O6 s analizeze obiectiv lucrrile;

STRATEGII DIDACTICE:
Metode i procedee: conversaia, explicaia, observaia, demonstraia, expunerea, turul galeriei.
Mijloace didactice: hartie glasata, lipici, foaie cu silueta unui ursulet, material ilustrativ
BIBLIOGRAFIE:
1Programa activitilor instructiv educative n grdinia de copii, editura V&I Integral, Bucureti, 2000
2. E. Barboni i M. Boneag, Pictura mai mult ca o joac, Editura Emia, Deva, 2002
Eveniment didactic

Timp

Moment
organizatoric

Captarea ateniei

Anunarea temei 1
noi
i
a
obiectivelor
Desfurarea
20
activitii

Ob.
op.

Coninutul tiintific

Strategii didactice
Metode
Mijloace

Asigurarea condiiilor optime pentru buna desfurare Conversaia

a activitii:
-aerisirea slii de grup;
-aranjarea mobilierului;
Pregtirea materialului didactic;
ConverSe prezint copiilor o poezie foarte scurta:
saia;
Ursuletul Martinel
A invatat un cantecel,
Si ii place ca-i usor
Observaia
Mor, mor si iarasi mor.
Si o ghicitoare:
Cine umbla prin padure
Sa culeaga fragi si mure?
Se anun activitatea, tema obiectivele care se vor
realiza mpreun

O1

Catelul Patrocle vrea sa vada cum va descurcati si la

aceasta activitate si pentru inceput ar vrea sa vada daca

Explic.
Expunerea;
Conv.
Observaia;
Conver-

Forme de
organizare
Lucru
echip

Imagini
reprezentative;

frontal

Evaluare
Forme

- oral

- oral
frontal

Imagini cu
ursi

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Frontal;

Instrumente

- oral

Page 15

Enumerarea
unor
caracteristici ale
acestui animal:
mediul
de viata, hrana

O2

O3

O4

Evaluarea

ncheierea
activitii

O5

stiti ce culoare trebuie sa folosim la acest animal?

(maro). Dar ca sa realizam tema noastra de ce material
avem nevoie? (lipici, hartie alba si hartie maro)
Se execut exerciii de nclzire a muchilor mici ai
minii. nchidem deschidem pumnul, Cntm la
acordeon, pian, Morica.
Impart prescolarii in doua grupe, grupa pisicilor si
grupa catelusilor.
Prezint copiilor tehnica de rupere a hartiei si explicatii
privind repartizarea bucatilor de hartie in spatiul
plastic, si anume in interiorul conturului aflat pe foaia
de hartie.
In fata copiilor se vor expune imagini cu ursul brun si
un colaj ce reprezinta un ursulet.
Ambele grupe vor trece prin fata imaginilor, pentru a
analiza si percepe informatii despre tennica de lucru,
apoi la semnalul dat de educatoare vor terce la masute
pentru a incepe lucrul.
Se acord sprijin individual sau colectiv dup caz.
Lucrarile vor fi expuse pe doua panouri , iar la
semnalul educatoarei grupele de prescolari vor evalua
pe rand exponatele. La expirarea timpului acordat
pentru analizarea lucrarilor, fiecare grupa se aseaza la
locul ei si isi va expune punctul de vedere cu privire la
modul de lucru si finalizarea temei propuse.
Se analizeaz activitatea, stabilind raporturile de
realizare a obiectivelor operaionale propuse. Se
apreciaz copiii, se acord stimulente.

saia;

Turul
galeriei
Realizarea lucrrilor
Explicaia;

Pe grupe;

Demonstraia;
Exercitiul
individual
observatia
Conversaia;
Turul
galeriei.

Frontal;
Pe grupe.

- oral

Aprecierea verbal

Buline
rosii
si
aplauze.

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Aprecierea pozitiv

Page 16

JOCURI DE MICARE PENTRU ACTIVITIILE COMPLEMENTARE

ADP2
PROIECT DE ACTIVITATE
PROFESOR : COSTEA MARIA
UNITATEA DE INVMNT: Grdinia cu P.P. nr. 15 Sibiu
DATA: 31.01.2012
GRUPA: NIVEL II grupa mare
LOC DE DESFURARE: SALA DE CLASA
DOMENIUL DE ACTIVITATE: ACTIVITI COMPLEMENTARE
MIJLOACE DE REALIZARE: JOC DE MICARE.
RATELE SI VANATORII
SCOPUL: Deconectare intelectual n urma efortului psihic din ziua respectiv.
OBIECTIVE OPERAIONALE:
O1 - s arunce mingea a atinge un copil, respectiv o rata;
O2 s nu arate semne de suparare daca este scos din joc la terminarea vietilor;
SARCINI DE JOC: 1. s loveasc inta- rata;
2. sa alerge in spatiul dat fara a provoca accidente .
REGULILE JOCULUI: Copiii sunt aezai ntr-un teren, fiind numiti ratele , iar doi copii sunt
asezati in fata si in spatela lor, respectiv- vanatorii.
STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode i procedee: explicaia, exerciiul, jocul;
b) Mijloace didactice: mingii, int
c) Forma de organizare: frontal, in grup
ELEMENTE DE JOC : aplauze, ncurajarea
LOCUL DE DESFSURARE : jocul se desfoar in sala de clasa ( de obicei n aer liber,dar timpul
nu este favorabil),
DURATA: 30 minute.
Etapele desfurrii jocului
1. Introducerea n joc
Haidei s ne micm puin i s respirm aerul proaspt .
2. Anunarea titlului jocului i a obiectivelor
Astzi ne vom juca jocul Ratele si vanatorii. Doi copii,care vor fi numiti vanatori, vor arunca
cu mingea pentru a lovii ratele din teren. Ele au trei vieti, daca sunt atinse de minge vor pierde cate o
viata. La trei atingeri paraseste jocul,fara a se supara.
3. Prezentarea materialului
Le prezint copiilor mingea si spatiul care va reprezenta terenul de joaca.
4. Explicarea regulilor i demonstrarea jocului:
Explic copiilor regulile jocului i le demonstrez acestora ce au de fcut. Copilul care rezista cel
mai mult in teren si nu este vanat, va fi declarat ctigtor.
5. Demonstrarea regulilor de joc
Demonsrez cu trei copii.
6. Fixarea regulilor
i pun s repete pe copii ce au de fcut
7. Executarea jocului de prob
Invit alti trei copii pentru a demonstra cele explicate
8. Executarea jocului de micarede ctre copii
Copiii incep jocul.
Evaluarea:
La final copiii vor primi cte o tampil pe mn.
SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012
ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 17

S ne cunoatem ara!
Prof. Anca Buzil

Delta Dunrii
Dunrea, avnd originea n
Pdurea Neagr, dup ce parcurge un
drum plin de aventur i lung de 2850
km, ajunge la destinaie, la Marea
Neagr. Cu 70 km nainte de revrsare,
se desparte n dou ramuri: braul Chilia,
i continu drumul lung de 117 km pe
linia graniei, iar braul Tulcea, dup ce
parcurge 17.5 km, se rupe n braul
Sulina (63.5 km) i braul Sfntu
Gheorghe
(70
km).
Reglarea
i
supravegherea debitului fluviului pe cele
dou brae inferioare au redus considerabil lungimea originala al acestora, astfel
58% din cantitatea de ap ce sosete pe Dunre, ajunge n Marea Neagr prin braul
Chilia. Din suprafaa de 4152 km al deltei 82% se afl pe teritoriul Romniei, iar
18% n Ucraina. Extinderea Deltei n ultimul timp se demonstreaz i prin
construirea in anul 1856 al unui turn celest exact pe mal, care azi se afl la 1200 m
n mare. naintea malurilor Deltei se ntinde de-a lungul peninsula Sahalin, care, de
asemenea s-a materializat prin depunerile aduse de ap, prin curenii marini.
Construirea Porii de Fier, respectiv modificarea anumitor brae pentru a
corespunde navigrii prin excavare continu a patului fluviului, au avut consecina
ca fluviul (debit general 6300 m/sec) s ajung la revrsarea n mare, transportnd
o cantitate permanent n scdere de aluviuni. n anul 1960 fluviul transporta 67.5
milioane tone de aluviuni anual, care n anul 1983 a sczut la 52.7, iar la nceputul
anilor 90 a ajuns la 22 milioane tone/an.
Din punct de vedere natural-geografic, Delta Dunrii se situeaz ntr-o zon
care pe vremuri a fost influenat de schimbrile de nivel al apei Mrii Negre. n
urma acestor micri i modificri de nivel al apei, fluviul i marea au contribuit
mpreun la materializarea treptat a zonei de delt. Fluviul cu cele trei brae se
revrsa ntr-un golf deja existent, care n cursul celor 12 800 ani a alctuit
numeroase delte secundare. n ultimii 200 ani nivelul mrii este n continu cretere
(2 4 mm/an), fapt cruia i ca urmare a fenomenelor abrazive, linia malului se
retrage i prin calcule s-a determinat c suprafaa deltei scade anual cu 46 ha.
Clima Deltei este predominant continental, fiind n permanen influenat
de efectul moderat al mrii. Temperatura medie anual este de 11C, precipitaiile
medii anuale ating 400-500 mm. nlimea medie deasupra nivelului mrii este de
doar 52 cm i 20.5% din suprafa se afl sub nivelul mrii. Unele grupri
SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012
ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 18

morfologice se mpart n felul urmtor: brae de ruri 3%, lacuri 10%, mlatini 69%,
marsuri 8%, bane 7%, cmpie 3%. Delta, din punct de vedere geologic tnr, deine
o flor i o faun considerabil preioas. Parc Naional deja din 1938, mai trziu
(1990) Rezervaie Biosfer Delta Dunrii, iar n 1991 s-a declarat ca fiind parte al
Patrimoniului Mondial. n 1992 UNESCO a introdus Delta Dunrii n Programul
Omul i Biosfera.
1456 specii de animale populeaz zona Deltei.
Triesc mai mult de 300 specii de psri, din care
176 i clocesc oule aici. Merit subliniat existena
teritoriului de pelicani, unde triesc 2500 perechi de
pelicani, unicat n Europa. Din cele 45 specii de peti
de ap dulce cel mai mare este visa care, pe vremuri,
cnd puritatea apei permitea, a notat pn la
Budapesta. Foarte valoroase sunt i cele 1473 specii
de plante, de asemenea, mai ales n locurile populate
pentru meninerea vieii. Insulele plutitoare cu trestie
i plante acvatice ofer ocazii de pscut animalelor de
cas care triesc n zon.
Delta Dunrii ni se arat cu un caracter etnic
foarte variat. Lng romnii n majoritate triesc, de mai multe secole ucrainieni,
turci, rromi, armeni, rui, evrei, greci, maghiari, in cele mai bune relaii de pace. Din
pcate,n secolul XX. populaia a sczut cu repeziciune
(de la 20 000 la 15 000) i prezint caracter de
mbtrnire. Principala subzisten este pescuitul, a crui
importan scade permanent. Acesta este un mod de
ntreinere greu, nu este aleator faptul c de aici au ieit
cei mai buni campioni olimpici ai Romniei la vsle.
Dunrea este cea mai ieftin posibilitate de transport a
mrfurilor i a persoanelor. Este itinerarul de navigare
cea mai important al Europei. Prin estuar,pe braul
Sulina n sus,170 km pn la Brila,pot naviga vase
marine cu 7.3 m scufundare i 150 m lungime. Suprafaa
de 260000 ha trestie, care chiar i la nivel mondial este o
unicitate, a contribuit la dezvoltarea considerabil a
industriei de celuloz, dar ncercrile de automatizare a
culesului de trestie nu au dat roade. n regimul
Ceauescu s-au fcut multe ncercri de drenare al
mlatinilor, pentru a obine ct mai multe teritorii noi cu destinaie agricol, dar i
aceste ncercri au euat. De fapt, s-a obinut cea mai bun rezolvare atunci cnd
Delta Dunrii a fost declarat ocrotit i se concentreaz asupra turismului,
respectnd norme riguroase de securitate privind ocrotirea de patrimoniu.
Sursa: http://dunadeltaihorgaszat.hu/ro/dunadelta.html

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 19

Minte sntoas n corp sntos

Poate nu stiai...
Prof. Elena Pcuraru
Merele sunt unele din cele mai consumate si apreciate fructe existente. Le
gasim in mai multe nuante de la verde, galben, la rosu, avand diferite dimensiuni de
la marimea unei cirese pana la dimensiunea unui grapefruit. In lume exista peste
7500 de varietati de mere. Exista soiuri de vara, cu coacerea in lunile iulie
august, soiuri de toamna si soiuri de iarna, care se recolteaza in septembrie
octombrie.
Arheologii au descoperit ca oamenii au consumat mere inca din anul 6500
I.HR.
Pentru a produce primele fructe, marul are nevoie de 4 5 ani de crestere.
Aceste fructe nu contin sodiu, colesterol sau grasimi. In medie, un mar are 5
grame de fibre si aproximativ 80 de calorii. Nutritionistii recomanda ca merele sa
fie consumate cu tot cu coaja. Decojite, acestea isi pierd o mare parte din
proprietati, deoarece coaja contine de doua ori mai multe vitamine si minerale
decat pulpa.
Sucul de mere contine celuloza, saruri minerale, vitaminele C, A, B1 si este
indicat in astenia fizica, anemie, reumatisme, stari de febra, obezitate, guta, ulcer
gastric sau insomnii. Datorita aciditatii reduse, merele ajuta digestia, iar
microorganismenele (cuprul, fierul si zincul) inlesnesc arderile in organism.
Desi merele sunt fructe dulci, ele contin zaharuri simple, cum este fructoza,
care este eliberata lent in sange, fara a creste glicemia. Ultimele studii au relevat
ca consumul merelor previne aparitia cancerului de prostata, san sau colon.
In cursul iernii si primaverii, merele
ajuta la intarirea organismului si la
prevenirea racelilor si a infectiilor
aparatului respirator. Consumul zilnic al
unui mar contribiue la intarirea muschilor
cardiaci si a sistmului muscular, ajutand organismul in lupta contra infarctului si a
aterosclerozei. Consumate inainte sa ne culcam, merele au o actiune calmanta,
usureaza somnul si previn insomniile.
Principalul producator si exportator de mere este China, urmata de SUA,
Turcia si Polonia.
SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012
ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 20

Pagina anotimpului
ACUM E TOAMNA, DA
MUZICA: GR. TEODOSIU
Cantec cules de Prof:IULIA MICU-GRADINIA NR.15.SIBIU

AAA
ACUM E TOAMN DA
IARBA-N CAMP SE VETEJETE
FRUNZA-N CODRU-NGLBENETE
AAA
ACUM E TOAMNA DA !

EEE
PLACUT VREME E
MERE ,PRUNE ,NUCI I PERE
NOI AVEM DUP PLCERE
EEE
PLACUT VREME E !
III
VENII CU NOI COPII
STRUGURELE MUST SE FACE
I MUSTUL NOU NE PLACE
III
VENII CU NOI COPII !
OOOO
SE DUC COCORII-N STOL
SE DUC CUCI I RNDUNELE
I NE PARE RU DE ELE
OOO
SE DUC COCOCRII-N STOL!

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 21

Sfatul fructelor
de Elena Pacuraru

Fructele s-au suparat

Si s-au pus pe mare sfat!
Au sarit cu gura toate
Si mi-au spus tot ce le roade:
Marul rosu-i suparat
Ca pe el nu l-am gustat.
Are multe vitamine,
Pregatite pentru mine...
Para galben-aurie
Vine-apoi sa-mi spuna mie
Ca-mi dau multa sanatate
Ea si ale ei surate...
Strugurele dulce-dulce
Bucurie-mi va aduce
Daca-l voi manca pe tot
Proaspat, must sau in compot.
Dar eu nu sunt mofturos
Si prepar ceva gustos,
Pe toate sa le impac
Salata de fructe fac,
Pe care-o mananc cu placere
Fiindca-mi da multa putere!

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 22

TOAMNA

Profesor Costea Maria

Pe crarea ruginie
Coboar toamna din vie
Cu corfa plin n spinare
S-aduc la fiecare
Prune, pere, nuci i mere
Gutui, struguri, bunti
Ca s le-mpart la toi.
Drag toamn, tot munceti
Spune cnd te odihneti ?

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 23

Pagina isteilor
O fisa de lucru pentru cei mai mici...
Elena Pacuraru

Incercuieste grupa merelor mici.

Coloreaza un mar mare.

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 24

DIVERTISMENT
JOC DE MICARE: Coul rupt!
Prof. Elena Pcuraru

Avem nevoie de un copil cumprtor. Acesta va primi medalionul

bancnot, ceilali copii vor primi cte un medalion fruct. Cumprtorul cu un
co n mn ocolete cercul i spune: Am plecat la pia s cumpr...!

copilul-fruct se aeaz dup cumprtor i-l urmeaz. Cumprtorul cere alt

fruct i aa mai departe se repet jocul de 3 - 4 ori. La comanda Coul s-a

rupt! fructele cumprate trebuie s - i ocupe rapid locul n cerc.

Avei model de medalioane.

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 25

Lectia de germana
Der Herbst ist wieder da !
Prof. Teodora Simtion

pfel, Birnen, Pflaumen, Trauben, Nsse sind jetzt reif. Die

Kinder essen gern Obst. Das Obst schmeckt gut. Die Trauben sind
s .

Wir merken uns !

Isst du gern Obst ? Ja, sehr gern .
Was schmeckt dir am besten? Die . , aber auch
und .. schmecken mir gut.
Wir lernen ein Gedicht !
Erntefest
pfel, Birnen und auch Pflaumen
gibt es viel in diesem Jahr.
Kommt, wir wollen frhlich tanzen,
weil so gut die Ernte war.
SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012
ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 26

Lectia de engleza
One, one, one

Profesor Anca Buzil

Please, cat, run!

Two, two, two,
The dog is after you,
Three, three, three,
Three birds on a tree,
Four, four, four,
Four cats on the floor!
http://englezalagradi.wordpress.com/category/the-numbers/

1-ONE, 2 TWO, 3 THREE, 4 FOUR, 5 FIVE, 6 SIX,

7 SEVEN, 8 EIGHT, 9 NINE, 10 TEN, 11 ELEVEN,
12 TWELVE
SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012
ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 27

Ce pot face doua maini dibace

GRDINIA DE VAR- proiectul Micii exploratoriiniiat de profesor andru Bianca,
Costea Maria i Cheslerean Maria la care au luat parte toi copiii prezeni n acea
perioad.

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 28

Pagina de colorat
Denumete fructele, coloreaz-le i adaug
nc un fruct n co!

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 29

Str. Gladiolelor Nr.13 A

Tel. 0269/231627

Inspectoratul colar Judeean Sibiu

Str. Berariei Nr. 2, Sibiu

PROIECT EDUCATIONAL
GRADINITA DE VARA 2012
i ca totul s i se imprime ct mai uor trebuie apelat, ori de cte ori este posibil, la simuris fie
unite auzul cu vederea i gustul, cu mna,materia care trebuie nvat s nu fie doar expus, ca s
ptrund numai n urechi, ci ea trebuie prezentat i prin imagini, ca astfel reprezentarea s se
imprime ochiului, urechii, intelectului i memoriei.
(J.A. Comenius, Didactica Magna)

ORGANIZATORI: INSPECTORATUL COLAR JUDEEAN SIBIU

- INSP. PROF. DR. MARIA TUREAN
- INSP. PROF. DELIA STOICESCU
GRDINIA NR. 15 SIBIU
-DIR. PROF. DOINA LANGA
- PROF. ANDRU BIANCA
- PROF. CHESLEREAN MARIA
- PROF. COSTEA ALINA
INIIATOR PROIECT: Prof. ANDRU BIANCA
COORDONATORI: Prof. ANDRU BIANCA
Prof. CHESLEREAN MARIA
Prof. COSTEA MARIA

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 30

n fiecare zi ceva nou i interesant!

Proiectul educaional Micii exploratori se adreseaz precolarilor cu vrste
cuprinse ntre 3 - 5 ani. Aciunea a fost iniiat cu scopul de a stimula copiii, de a-i
identifica, de a ntocmi programe difereniate i/sau servicii suplimentare, de a motiva
copiii pentru frecventarea grdiniei de var.
Totodat grdinia de var i propune respectarea principalelor caracteristici ale
personalitii copiilor, ncurajarea i afirmarea talentelor prin parcurgerea unui
curriculum mbogit, structurat pe domenii, pe niveluri, pe grade de dificultate i,
totodat, eliminarea sincopelor n educaia i instrucia copiilor pe timpul verii.
De asemenea, se urmrete educarea copiilor n sensul asimilrii elementelor de
baz ale principalelor limbaje neconvenionale (scris, citit, calcul matematic), stimularea
acestora n vederea cunoaterii i stpnirii mediului apropiat, a potenialului creativ, a
intuiiei i imaginaiei acestuia, precum i formarea motivrii pentru nvare,
considerat ca activitate social.
Activitatea este centrat pe copii i se desfoar cu suportul unor proiecte
tematice atractive cu competene sporite, care stimuleaz comunicarea, jocul interactiv,
cunoaterea, autocunoaterea i creativitatea. Totodat, activitile au menirea de a
promova un mediu stimulativ i integrativ, incurajnd explorarea i investigarea
independent la nivelul precolarilor. Se respect nevoia de joc, de micare, de relaxare
a copiilor, dar i ritmul i potenialul fiecrui copil. Astfel se poate adapta un demers
educaional, conform abilitilor copiilor, valorificndu-se i potenialul intelectual i
motivaional intrinsec al lor.
n desfrarea proiectului vom porni de la ceva nou i interesant, totul fiind o
aventur i distracie.

Proiectul educaional Micii exploratori are ca scop respectarea principalelor caracteristici ale
personalitii copiilor, ncurajarea i afirmarea talentelor prin parcurgerea unui curriculum mbogit,
structurat pe domenii, pe niveluri, pe grade de dificultate i, totodat, eliminarea sincopelor n educaia
i instrucia copiilor pe timpul verii.

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 31

S ofere un cadru potrivit pentru socializare, nvare activ i joac pentru copiii precolari cu
vrst cuprins ntre 3 5 ani;
S ofere o alternativ viabil, sigur i potrivit de petrecere a timpului copiilor precolari pe
perioada vacanei de var;
S dezvolte cunotinte minimale n diferite domenii (sntate, educaie rutier, ecologie);
S exploreze i s descopere n ritmul propriu.
BENEFICIARI:
Copii cu vrst cuprins ntre 3 - 5 ani;
Cadre didactice;
Prinii copiilor
DURATA PROIECTULUI:
Sptmna 9 13 Iulie 2012
RESURSE UMANE:
Cadre didactice din nvmntul precolar (Grdinia Nr. 15 Sibiu);
Copii cu vrsta cuprins ntre 3-5 ani;
Comunitatea local.
RESURSE MATERIALE:
Fotografii din timpul desfurrii diferitelor aciuni din cadrul proiectului educaional;
Desene, picturi, colaje realizate de copii cu tema Micii exploratori;
Calculator;
Imprimant;
Hrtie, carton, foarfece, lipici, materiale reciclabile;
Instrumente muzicale;
Puzzle educaional Corpul uman;
Softuri educaionale PITICLIC.
LOCUL DE DESFURARE AL PROIECTULUI:
Grdinia cu Program Prelungit nr. 15 Sibiu, str. Gladiolelor nr. 13A
Curtea grdiniei i mprejurimi.
REZULTATE ATEPTATE N URMA PROIECTULUI:
Implicarea tuturor precolarilor prezeni pe perioada vacanei n diferite aciviti desfurate n
cadrul proiectului
RESPONSABILITATEA COORDONATORULUI DE PROIECT:
ntocmirea proiectului
Depunerea proiectului la I.S.J.Sibiu
Consultri pentru stabilirea programului activitilor
Desfuraea activitilor propuse
Postarea aciunilor desfurate precum i imagini din timpul desfurrii acestora pe site-ul
Grdiniei i n revista Grdiniei.
Evaluarea prin organizarea unei expoziii cu lucrrile realizate
Cutarea de sponsori n vederea desfurrii cu succes a proiectului

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 32

- personalizarea numelor copiilor cu materiale din cutia creaiei

- stabilirea regulilor grupei
- completarea calendarului naturii
- stabilirea traseului de urmat de fiecare data la intrarea si iesirea din sala de clasa (un sotron
personalizat cu imagini cu exploratori)
- stabilirea salutului la venire: SALUTARE! (Salutare, exploratori n devenire, Salutare,
exploratori veseli, Salutare, exploratori frumoi, Salutare, exploratori cumini etc)
- anuntarea tematicii atelierului de var: vom transforma grdinia n insula micilor exploratori
urmnd ca la final s cutm comoara ascuns.
ZIUA/
DATA

TEMA
ACTIVITII

LUNI
9.07.2012

Comoara din
oraul celor 8
oglinzi:
prezentare Oglinda literelor

MARI
10.07.2012

Oglinda
numerelor

MIERCURI
11.07.2012

Oglinda naturii

JOI
12.07.2012

Oglinda naturii

VINERI
13.07.2012

Oglinda
prieteniei

TIPUL
ACTIVITII
Activitate integrat
(limb i comunicare
i tiin, educaie
artistico-plastic);
Activitate
integrat
(activitate matematic,
educaie
muzical,
activitate practic)
Activitate integrat (
limb i comunicare,
tiin, educaie
artistico-plastic)
Activitate integrat
(activitate practic,
tiin, educaie psihomotric)
Activitate
integrat
Cutare de comori
moment
inedit
(educaie
psihomotric,
educaie
muzical

MIJLOC DE REALIZARE
Studierea globului pmntesc, a hrilor din atlas
Desen: Globul pmntesc
Curiozitati, imagini si date interesante despre exploratori
Confectionare i personalizare steaguri pentru micii exploratori
utiliznd culorile curcubeului
Fie de lucru special create pentru tema zilei
Povestea Curcubeului vizionarea filmului cu acelai titlu
Desenarea curcubeului i a diferitelor fructe, legume, obiecte,
etc reprezentate de culorile acestuia.
Familiarizarea cu tonurile de culoare
Exercitiu intelectual: Gsete diferenele ntre imagini (2
imagini aproape identice)
Confectionare: Corpul uman : fetia i biatul
Experiment: Plantarea boabelor de fasole
Drumeie
Decorarea curii grdinitei, transformarea ei in insula
exploratorilor
Jocuri distractive, intreceri pentru obtinerea indiciilor si a
bucatilor din care va fi reconstituita harta comorii (curcubeul
prieteniei)
Realizarea curcubeului ca semn al prieteniei
Impartirea prieteneasca a continutului comorii
Impartirea diplomelor de exploratori

LOCUL DE
DESFURARE
Sala
de
clas
Grdinia nr. 15 Sibiu

Sala
de
clas
Grdinia nr. 15 Sibiu;
Curtea grdiniei
Sala
de
clas
Grdinia nr. 15 Sibiu;

Sala
de
clas
Grdinia nr. 15 Sibiu;
Curtea grdiniei;
mprejurimi
Curtea grdiniei;

POVESTEA CURCUBEULUI
Cu mult timp in urma, la inceputul timpurilor, culorile lumii s-au certat. Fiecare
dintre ele pretindea ca era cea mai buna, cea mai frumoasa, cea mai importanta, cea mai
folositoare, cea mai iubita. Verdele spuse: "Uitati-va la iarba, frunze si copaci. In mod
evident vedeti si voi ca sunt cea mai importanta culoare. Sunt culoarea vietii si a sperantei.
Uitati-va in jur si o sa vedeti ca sunt peste tot". Albastrul l-a intrerupt si exclama:
"Ganditi-va la cer si la mare. Apa sta la baza vietii si fara mine nu ar exista cerul albastru.

Fara mine nu ar exista nimic!" Galbenul rase: "Eu sunt luminos si cald, iar tu esti atat de
serios. De fiecare data cand te uiti la o narcisa galbena sau la o floarea-soarelui zambesti.
Soarele, luna si stelele sunt galbene, frumusetea mea este atat de evidenta incat oricine ma
vede ramane uimit." Portocaliul incepu sa se laude: " Eu sunt culoarea mancarurilor
sanatoase ce dau putere. Morcovul, portocala si dovleacul au multe vitamine. i atunci
cand portocaliul umple cerul, la rasarit sau la apus, frumusetea mea este atat de evidenta
incat toti cei ce ma vad se opresc sa ma priveasca cu admiratie si uimire." Ei bine, rosul
incepu sa strige: "Eu sunt conducatorul intregii vieti. Sangele este rosu si sangele inseamna
viata. Eu sunt culoarea pasiunii si a iubirii." Violetul se ridica in picioare si era foarte
inalt. El vorbi dand foarte multa importanta spuselor sale: "Eu sunt culoarea imperiala si
a regilor. Oamenii puternici intotdeauna m-au ales pe mine deoarece eu sunt culoarea
puterii si a intelepciunii." La sfarsit, cu o voce joasa si timida, Indigoul spuse: "Cu greu ma
observati, insa desi sunt tacut, fara mine nu ati fi nimic. Aveti nevoie de mine pentru
echilibru si contrast si pentru liniste interioara." Argumentarile au continuat, fiecare
culoare in parte laudandu-se, ridicandu-se in slavi si certandu-se. Fiecare in parte
considera ca este perfectiunea intruchipata. in timp ce se certau din ce in ce mai tare, un
fulger puternic lumina cerul. Incepu sa tune si sa ploua cu galeata. Culorile tremurara de
frica si se stransera in brate pentru a se linisti si proteja una pe alta. Apoi ploaia incepu sa
vorbeasca: "Voi, culorilor, sunteti atat de nesabuite. Va certati care este cea mai buna,
fiecare incercand sa fie deasupra celorlate. Nu intelegeti ca fiecare in parte ati fost facute
cu un scop special, fiecare este unica si diferita? Luati-va de maini si urmati-ma! Facand
ce le spuse ploaia, culorile se apropiara si se luara de maini. De acum incolo, zise ploaia,
cand ploua, fiecare dintre voi se va intinde de-a lungul cerului intr-un superb semicerc
colorat. Curcubeul va fi un semn al pacii si al sperantei. Astfel, oameni buni, de fiecare
data cand ploaia curata pamantul, cautati un curcubeu pe intinsul cerului. Cand apare,
tineti minte ca fiecare dintre voi este special. Lasati culorile curcubeului sa va
reaminteasca sa va apreciati pe voi insiva si pe cei din jur.

SUPERGRADINITA Anul II, Nr. 5, Octombrie 2012

ISSN 2247 2800
ISSN L = 2247 2800

Page 34