UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

CREDIS, PIPP, ANUL III

PORTOFOLIU
DIDACTICA EDUCATIEI TEHNOLOGICE
Profesor Nicoleta Stanica

STUDENT,

Constantinescu(Constantin)Agnese
ANUL III,2015
1.Importanta disciplinei arte vizuale si abilitati practice din perspectiva elevului.

Creativitatea a devenit una dintre temele de baza ale psihologiei, in mare parte datorita
societatii contemporane care se caracterizeaza prin schimbari radicale in conduita, la locul de
munca sau in familie, in educatie, stiinta, tehnologie si aproape in orice aspect al vietii noastre.
Prin originea lui, omul este un creator, dar creativitatea nu inseamna doar receptarea si
utilizarea noutatilor, ci, in primul rand, crearea noului. Orice om este creativ, trebuie insa ca el sa
isi dea seama. Prin creativitate asiguram vietii noastre siguranta, dar si culoare, iesind din banal
si viata noastra devenind incarcata.
Putem fi creativi in profesie si ne asiguram recunoasterea valorii, putem fi creativi fata
de cei din jurul nostru, in relatiile interpersonale si vom scapa de monotonie, iar relatia cu ceilalti
va avea de castigat, in sfarsit putem fi creativi fata de noi insine, pentru a ne valorifica
potentialul propriu si a ne desavarsi. Satisfactiile pe care le simte omul creativ sunt deosebite, iar
actul creatiei finalizat si recunoscut conduce la obtinerea unei stari de fericire care la randul ei va
imbunatati si starea de sanatate, iar ce este cel mai important, dupa cum spunea scriitoarea de
origine rusa, Ayn Rand "Un om creativ este motivat de dorinta de a realiza ceva, si nu de dorinta
de a-i invinge pe ceilalti".
Este foarte evidenta importanta activitatilor de Abilitati practice si Educatie
tehnologica in invatamantul primar.
Creativitatea vizeaza pe cadrul didactic, cade in sarcina sa, dar deschide elevului orizontul vast
al cunoasterii in care viziunile nu mai sunt disparate, ci unite intr-un sistem operational.
Aria curriculara Tehnologii ofera un teren larg de aplicare a cunostintelor pe care elevii si le
insusesc la celelalte discipline.Aplicarea permanenta a cunostintelor in practica intareste
increderea elevilor in valoarea acestora, stimulandu-i pentru activitatile viitoare.
Orice tehnica de lucru folosita de invatator trebuie sa fie luminata de intelegerea mecanismelor
care duc la finalizarea unor produse.
Felul in care copiii isi valorifica potentialul creator a constituit in permanenta o preocupare
majora pentru noi, adultii, parinti sau educatori deopotriva. Inca din perioada prescolara, copii
invata sa confectioneze, sa se joace, sa ingrijeasca jucarii.
Jocul si jucaria nu e numai ocupatie si distractie, ci si posibilitate de exprimare creatoare a
copilului, acumulare de priceperi si deprinderi de viata. Jocul aprinde fantezia copiilor,
stimuleaza gandirea, imaginatia, insistenta de a finisa lucrarea.
Prin intermediul hartiei, panzei, atei, acului, materialelor din natura, dar si al fanteziei, jucariile
se pot transforma in chipuri reale, devenindu-le prieteni si producandu-le copiilor o adevarata
satisfactie sufleteasca.
Astfel, aria curriculara Tehnologii are o dimensiune artistica si creativa, care trebuie exploatata.
Rolul nostru, al cadrelor didactice este acela de a-i indruma, de a le inlesni elevilor calea spre
cunoastere.
Prin atitudinea deschisa, cooperanta, incurajatoare si creativa, le putem asigura micilor scolari
un climat favorabil, care sa provoace curiozitatea, sa stimuleze tendinta acestora de a fi originali,
inventivi, de a cauta legaturi noi si de a emite idei nebanuite.
În urma aplicării la clasă a unei învăţări creative , folosind metodele de dezvoltare a creativităţii
într-un climat afectiv favorabil, şi pot concluziona că :
 Noţiunile teoretice transmise din domeniul ariilor Arte şi Tehnologii îi ajute pe elevi să-şi
dezvolte conduita creativă;
 Cunosc şi practică suficient brainstormingul de grup şi individual şi pot aplica şi în alte
domenii această metodă;
 Elevii devin mai deschişi , mai comunicativi, mai inventivi;
 Elevii sunt mai încrezători (indicând mai multe domenii în care cred că ar putea obţine
performanţe creative);
 mai motivaţi pentru creativitate , au o atitudine mai creativă faţă de
mediul înconjurător;
 Folosesc elementele de limbaj plastic în redarea trăirilor lor sufleteşti, cunoscând
semnificaţiile culorilor şi îmbinându-le în mod original;
 Sunt deprinşi a căuta soluţii în cele mai variate direcţii , trecând cu uşurinţă de la o cale la
alta şi de la un domeniu la altul atunci când au de rezolvat o problemă plastică.
Acţionând prin sine însuşi , independent atât pe plan mintal , cât şi în plan practic, ca o
premisă şi ca un prim pas pe calea obţinerii unor produse în care independenţa actului să
garanteze originalitatea soluţiei , imaginaţia se înarmează cu anumite instrumente,
îndepărtânduse de blocajele subiective generale şi de cele proprii.
Trebuie ţinut seama de flexibilitatea,pasiunile elevilor, de aptitudinile lor, de curiozitatea,
încrederea în sine, de spontaneitatea găsirii unei soluţii, încurajându-i pe elevi cu sfaturi .. Sunt
foarte atenţi atunci când le sunt transmise informaţii noi legate de expresivitatea unor elemente
de limbaj plastic sau legate de noi tehnici de lucru. Ei observă şi lucrează cu o atenţie
concentrată. Au o mare vioiciune corporală şi o participare fizică la ceea ce realizează(mimează
sau povestesc în timp ce desenează sau lucrează în ora de Abilităţi practice).
Cred ca incercarea crearii unui climat de învăţare neautoritar duce la stimularea activităţii
artistice, creatoare a elevilor. Ei ar putea prinde curajcă ideile lor sunt foarte importante atât
pentru ei , cât şi pentru întreaga clasă. Ar putea căpătata încredere în forţele lor pentru a putea
lucra creator.
Imaginaţia îndrăzneaţă figurează printre cele mai de seamă calităţi ale omului modern. Cu
ajutorul ei, copilul găseşte forţă în a lupta pentru adaptarea unor mentalităţi existente la situaţii
noi, într-un ritm accelerat.
Cu ajutorul imaginaţiei creatoare , elevii de azi si oamenii de mâine vor putea să vadă în
viitor şi să-şi aducă contribuţia reală la progresul societăţii.
O temă îndrăgită de elevii de clasa a IV a la Abilităţi practice este „Construcţii din mase
plastice”. Materialele folosit ( cuburi, paralelipipede, cilindri, conuri, piramide) sunt destinate
construcţiilor în spaţiu , foarte agreate de elevi. Folosind materiale metalice de construcţie ,
elevii pot realiza unele utilaje : macara, excavator, tractor etc. Tot în orele de Abilităţi practice ,
elevii pot face diferite construcţii cu materiale plastice speciale existente în comerţ ( piese
LEGO).
Solicitând deprinderi şi utilizări variate , lucrul cu aceste materiale aduce o contribuţie
specifică la dezvoltarea intelectuală a copiilor, cu precădere la dezvoltarea gândirii tehnice, dar şi
a creativităţii lor.
Jocurile de construcţie capătă o întindere tematică remarcabilă spre clasa a IV a ca expresie a
curiozităţii şi a intereselor din ce în ce mai stabile şi mai largi faţă de mediul social. Ei realizează
construcţii tot mai îndrăzneţe şi mai complexe, pornind de la clasicele turnuri, poduri, case,
tuneluri şi ajungând la construcţii bizare , imaginate de ei sau create după model: nave de
explorare a adâncimilor, nave călătoare în timp, fantome, corăbii ale piraţilor etc.
 2. PROIECT DE LECŢIE
CLASA:a IV –a
ARIA CURRICULARĂ:Tehnologii
DISCIPLINA: Educaţie tehnologică
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Activităţi cu materiale sintetice – hârtia
SUBIECTUL LUCRĂRII: Crizantema
TIPUL LECŢIEI: - formare de priceperi şi deprinderi
SCOPUL:
 Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile;
 Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple;
 Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: să mânuiască cu uşurinţă instrumentele de lucru;
O2: să menţină poziţia corectă în timpul lucrului;
O3: să demonstreze deprinderi practice.
O4: să aplice tehnici de lucru adecvate ( conturare, aplicare, decorare)
O5: să realizeze lucrarea propusă pe baza modelului şi etapelor;
O6: să evalueze lucrările ţinând seama de următoarele aspecte: finalizare, corectitudine, aspectul estetic al
lucrării.
FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode şi procedee : conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, instructajul, exerciţiul practic,
turul galeriei.

Materiale necesare: lucrarea model, carton color, hârtie glacé, foarfece, aracet.
Operaţii: desenare, decupare, lipire.
Etape de lucru:
1) Se decupează 4 flori de mărimi diferite, un cerc şi o frunză;
2) Pe cartonul xerox color se lipesc frunza şi florile, în ordine descrescătoare a mărimii, având grijă să dăm
cu aracet numai în centrul florilor;
3) La sfârşit se lipeşte cercul în mijlocul florii.

Pentru a-i da un aspect şi mai plăcut se poate rula fiecare petală pe creion.