Universitatea din Pitești – Facultatea de Științe ale Educației, Științe

Sociale și Psihologie

MIJLOACE DE INVATAMANT UTILIZATE IN

PREDAREA – INVATAREA ISTORIEI LA CLASA A IV- A

Sîrca Elena
Conversie P.I.P.P.
Anul II sem. II
 MIJLOACE DE INVATAMANT UTILIZATE IN
PREDAREA – INVATAREA ISTORIEI LA CLASA A IV- A

Mijloacele de invatamant sunt instrumente, materiale, dispozitive si alte forme de

reprezentare materiala a realitatii, produse, adaptate si selectionate in conformitate cu unele
criterii psihologice si pedagogice in scopul realizarii cu succes a obiectivelor instructiv –
educative ale procesului de invatamant.
Mijloacele de invatamant reprezinta o categorie importanta a bazei tehnico – materiale a
institutiilor scolare, constituindu-se in resurse practice ale procesului de predare / invatare /
evaluare, investite cu functii pedagogice in vederea facilitatii si optimizarii proceselor de
comunicare, intelegere, formare a notiunilor consolidare si evaluare a activitatii practice.
Din punct de vedere istoric si conceptual, evolutia mijloacelor de invatamant a pornit de la
notiunile de mijloc intuitiv si de material didactic, devansate astazi terminologic si instrumental
de ascensiunea mijloacelor tehnice moderne si a fenomenelor multimedia. Avantajul oferit de
programul acestor stiinte il reprezinta sistemul perfectionat de procesare si de prezentare a
informatiei didactice.
Mijloacele de invatamant pentru studiul istoriei in clasele primare reprezinta un ansamblu
de resurse si instrumente materiale si tehnice folosite de profesori in predare si de elevi in
invatare, pentru relizarea obiectivelor stabilite de programele scolare la acest obiect de
invatamant. Mijloacele de invatamant, dupa rolul lor in procesul de invatamint, au mai multe
functii, intre acestea retinem pe urmatoarele :
Functia de comunicare a informatiilor istorice;
Functia de substituire (mijloacele de invatamant substitue realitatea istorica);
Functia de motivare a invatarii ;
Functia formativa ( capacitatea mijloacelor didactice de a stimula analiza, sinteza, comparatia);
Functia estetica (dezvolta capacitatea elevilor de a aprecia, intelege si evalua esteticul realitatii
obeictive);
Functia ergonomica ( capacitatea mijloacelor de invatamant de a transmite un volum mare de
informatii intr-un timp scurt);
Functia de evaluare a randamentului scolar ( se obtin informatii referitoare la rezultatele
invatarii).
 Imaginile; mijloacele audio – vizuale pot crea in lectii, sub indumarea cadrului didactic,
situatii – problema, in care elevii sunt pusi sa identifice si sa compare diferite evenimente
istorice. Dintre multele tipuri de clasificari ale mijloacelor de invatamant, retinem varianta care
vizeaza in special corelarea si coroborarea criteriilor tehnice si psihopedagogice ceea ce este in
spiritul teoretic al pedagogiei romanesti.
În simpla lor enumerare în ordinea de mai sus, se pot regăsi trei caracteristici importante:

 gradul de complexitate;
 ordinea apariţiei lor (cronologia);
 progresul tehnologiei;
În funcţie de modul de utilizare, ele cuprind trei tipuri:

 aparate audio: aparatul radio, casetofonul;

 aparate vizuale: retroproiectorul;
 aparate audio-vizuale: televizorul, calculatorul.
Ele pot fi utilizate atât individual, cât şi asociate sau combinate, având un rol
complementar în transmiterea de cunoştinţe către elevi (Vert, C., 2006).

În urma practicilor îndelungate s-a constatat că cele mai eficiente sunt aparatele audio-
vizuale, care acţionează pe cele două căi senzoriale, auzul şi văzul, prin urmare, noile cunoştinţe
sunt mult mai uşor de receptat şi de reţinut datorită memoriei vizuale şi auditive.

Astfel se poate defini urmatoarea tipologie a mijloacelor de invatamant :

Mijloace informativ – demonstrative
Mijloace de exersare si formare
Mijloace audio-vizuale
Mijloace de rationalizare a timpului didactic
Tehnica informativa si de calcul
Este foarte important ca invatatorul / institutorul sa cunoasca potentialul didactic al
mijloacelor de invatamant si tehnicile de actionare a mijloacelor audio – vizuale. Valoarea
pedagogica este data de eficienta lor in realizarea obiectivelor pedagogice.102 Mijloacele audio
– vizuale au o mare forta de comunicare si demonstrare, operationeaza procesele gandirii,
realizeza in esenta un invatamant formativ.
In predarea / invatarea / evaluarea istoriei la clasele primare se utilizeaza in mod frecvent
urmatoarele mijloace de invatamant :
1.Obiecte si urme istorice, arheologice, etonografice, numismatice (mijloace obiectuale) –
reprezinta realitati istorice autentice si intensifica motivatia pentru cunoastere.
Avantajul lor consta in faptul ca permit perceperea directa a urmelor vietii din trecut, a
obiceiurilor, a faptelor de arme ale inaintasilor, contribuind, in felul acesta, la formarea,
dezvoltarea si consolidarea reprezentarilor si notiunilor de istorie ale elevilor.
2.Reprezentarile grafice (modelele – mijloace grafice).Mijloacele grafice concretizeaza spatiul
istoric si geografic, timpul istoric, detaliaza si generalizeaza fenomene si evenimente
istorice.Modelele care se pot utiliza in predarea – invatarea istoriei la clasele primare pot fi :
tabloul istoric, care in functie de scopul pentru care a fost creat, poate fi : didactic si artistic. Un
loc aparte il ocupa , tot aici, portretul istoric, care reprezinta figuri ale unor personalitati ale
trecutului iar in urma vizualizarii portretelor istorice, a observarii lor cu atentie de catre elevi se
cultiva sentimentele de admiratie ale acestora fata de eroii neamului sau ai omenirii.
La acestea se pot adauga : macheta (reprezentarea la scara redusa a unor monumente, scene de
lupta, cetati etc; harta istorica, mijloc foarte important care contribuie la formarea si insusirea
notiunilor de spatiu si timp in istorie, la informarea elevilor despre dinamica transformarilor
petrecute intr-un anumit spatiu geografic, imbinand cunostintele de geografie cu cele de istorie.
Hartile istorice – generale sau tematice sunt mijloace de invatamant absolut necesare in procesul
de invatamant, deoarece ele permit observarea de catre elevi a detaliilor desfasurarii in timp si
spatiu a unui eveniment istoric, ceea ce ii ajuta la intelegerea mai profunda a acestuia.
3.Mijloacele audio – vizuale, care pot fi de doua categorii : mijloace tehnice vizuale –
epiproiectorul pentru suporturi opace, fotografii, scheme, desene, epidiascopul pentru diapozitive
si diafilme, aspectomatul si diastorul pentru proiectia diapozitivelor, aparatul de filmat,
retroproiectoorul pentru folii transparente, video - documentarul pentru citit microfilme,
videocasetofonul, compact – discul; mijloace tehnice auditive : - casetofonul, magnetofonul,
radioul, pickup-ul pentru discuri, hard-discul pentru calculatorul electronic.
In ultima vreme se utilizeaza tot mai mult videocasetofonul, filmele didactice, artistice, istorice,
televiziunea si calculatorul electronic, care dezvolta la elevi capacitatea de sinteza, permit
sesizarea cauzelor unui eveniment istoric, elementele caracteristice ale unei culturi sau civilizatii.
Integrarea mijloacelor de invatamant in lectiile de istorie sau alte activitati didactice cu continut
istoric, pentru a eficientiza procesul de predare / invatare / evaluare trebuie sa respecte anumite
conditii, care ne trimit la calitatea mijloacelor de invatamant si la modul cum sunt integrate in
lectiile de istorie si activitatea didactica.
Eficienta mijloacelor de invatamant in procesul didactic presupune :
selectionarea rationala a mijloacelor de invatamant, in raport cu obiectivele lectiei sau activitatii
didactice;
adaptarea riguroasa la sarcinile de invatare;
interdependentele lor, conditionarea reciproca;
stabilirea obiectivelor urmarite prin folosirea mijloacelor de invatamant;
stabilirea duratei demonstratiei cu ajutorul mijloacelor de invatamant , mai cu seama a celor
audio – vizuale;
folosirea mijloacelor de invatamant pentru crearea unor idei - ancora ale activitatii educative ;
alegerea momentului folosirii mijlocului de invatamant in suscesiunea lectiei pentru a forma la
elevi deprinderi practice, a crea motivatia invatarii, pentru dobandirea de noi cunostinte;
folosirea lor pentru evaluarea unor cunostinte, deprinderi;
o pregatire activa, complexa a cadrului didactic, care incepe inainte de activitatea didactica si
continua cu procesul de predare – invatare si se incheie cu stabilirea concluziilor desprinse din
evaluarea realizarilor obiectivelor stabilite pentru mijloacele audio – vizuale ;
folosirea judicioasa, echilibrata, in functie de obiectivele lectiei, a mijloacelor de invatamant.
Cu toate avantajele pe care le prezinta mijloacele de invatamant, mai cu seama cele audio –
vizuale, ele raman mijloace auxiliare in activitatea cadrelor didactice si a elevilor, pretioase prin
valentele lor, dar care nu se vor putea substitui niciodata sistemului de metode si procedee
didactice, maiestriei didactice a dascalului de la catedra.
Mijloacele de invatamant asigura invatarea la nivelul gandirii logice si a reflectiei, ofera
posibilitatea de a descoperi cauzele si consecintele, conexiunile si interferentele dintre date si
procesul istoric.
Metodologia integrarii mijloacelor didactice in lectii si alte activitati didactice cu continut istoric
depinde de competenta cadrului didactic si de particularitatile de varsta ale elevilor , de
mijloacele didactice existente in scoala.
Utilizarea acestor mijloace trebuie permanent subordonata obiectivelor si continuturilor
istoriei predate la clasa a IV-a si integrate organic in structura lectiilor.
Folosirea mijloacelor de invatamant largeste campul de cunostinte al elevilor, de la
experimentele directe la cele abstracte.
Având în vedere că didactica tradiţională a dezvoltat suficient de mult mijloacele clasice
de predare a istoriei, este necesară utilizarea pe scară largă a noilor mijloace moderne, în special
calculatorul. Integrarea în lecţia de istorie trebuie să stimuleze interesul elevilor pentru aceaste
stiinţe, să-i solicite în cunoaştere şi în formularea soluţiilor, să le stimuleze creativitatea, să le
deschidă calea spre un dialog pe bază de întrebări deschise şi nu doar spre algoritmizări.
Utilizarea metodelor moderne nu trebuie făcută în modul tradiţional de predare-învăţare-
evaluare şi nici nu trebuie supraestimată valoarea acestor metode în aşa fel încât să le înlocuiască
pe cele clasice. Nu trebuie ignorată valoarea mijloacelor clasice şi a celor moderne, deoarece
fiecare dintre acestea au o anumită contribuţie la obţinerea unor rezultate edificatoare ale
elevilor.
Ideea este de a îmbina în mod obiectiv metodele clasice cu mijloacele moderne de
predare, iar rezultatul să reprezinte un beneficiu formativ pentru elevi.
 BIBLIOGRAFIE

1. Crenguţa - Lăcrămioara Oprea – “ Strategii didactice interactive”, ed. a

III-a, EDP, Bucureşti 2008
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan,
Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti,
1988.
3. Ionescu, M., Radu, I. (coordonatori) , Didactica modernă EdituraDacia, Cluj
Napoca 2021
4. Ioan Jinga, Ion Negreţ, Învăţarea eficientă, Editura Editis, Bucureşti, 1994

5. https://www.academia.edu/7294695/METODICA_PRED%C4%82RII_ISTORIEI