Necesitatea disciplinei Didactica Educației tehnologice în

curriculumul școlar

CURSANT:BOȚOGHINĂ STELUȚA

Conversie PIPP, anul al II-lea

 Educația tehnologică este disciplină obligatorie, din aria curriculară Tehnologii, se predă în ciclul
primar în clasele I-IV, o oră pe săptămână, 33 de ore anual, dar numărul de ore anual poate varia în
dependență de structura anului școlar și datele calendaristice.
Se propun spre studiere opt module. Din lista modulelor propuse, în fiecare an de studii, pentru
fiecare clasă a ciclului primar, se vor alege două module în dependență de opțiunea elevilor și a cadrului
didactic, dar și în concordanță cu utilarea instituției cu cele necesare, astfel încât lecțiile de educație
tehnologică să fie realizate la nivel înalt. Pentru fiecare modul ales, din totalul numărului de ore anual, se
vor rezerva 15 ore1.
Potrivit Curriculumului național pentru învățământul primar, repartizarea modulelor pe clase este
în felul următor2:

Tabelul 1: Repartizarea modulelor pe clase

Nr. Clasa
ord. Modulul
I II III IV
1. Modelarea artistică  (opțional)   
2. Colaje și decoraţiuni    
3. Educaţia digitală  (obligatoriu)   
4. Arta culinară și sănătatea   
5. Reciclarea creativă   
6. Activităţi agricole  
7. Meșteșuguri populare (arta acului) 
8. Robotica 
Sursa: Curriculum național: Învățământul primar. Coord. Cutasevici A. ș. a. Chișinău: Lyceum,
2018, p. 150.

După cum se poate vedea din tabel, primele trei module sunt propuse pentru toate clasele din ciclul
primar, următoarele cinci module observăm că nu sunt propuse pentru clasa întâi, ci doar pentru
următoarele clase, probabil în dependență de gradul de dificultate al modulului și particularitățile de
vârstă ale elevilor. Având în vedere reorganizarea / redimensionarea unităților de conținut la educația
tehnologică, potrivit Ghidului de implementare a curriculumului pentru învățământul primar, unele
module mai dificile, cum ar fi, Croșetarea, Tricotarea, Sărbătorile calendaristice, au fost înlocuite cu
altele noi care sunt mai accesibile elevilor de vârstă școlară mică 3, spre exemplu, Modelarea artistică,
Colaje și decoraţiuni, Reciclarea creativă 4.

1 Curriculum național: Învățământul primar. Coord. Cutasevici A. ș. a. Chișinău: Lyceum, 2018, p. 150.
2 Ibidem.
3 Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar. Coord. Cutasevici A. ș. a. Chișinău: Lyceum,
2018, p. 194.
4 Ibidem, p. 191.
 Practica educațională demonstrează că oricare dintre modulele propuse spre studiere are avantajele
sale și contribuie la progresul elevului prin diverse activități creative. Totodată este necesar să precizăm
că și cadrul didactic trebuie să dețină acele capacități artistice pentru ca lecția de educație tehnologică să
devină cât mai atractivă pentru elevi, să prezinte lucrări model, astfel încât să trezească curiozitatea
discipolilor pentru activitate, pentru rezultatul pe care urmează să-l obțină. În acest sens, în continuare
prezentăm argumente.
Primul modul propus spre studiere, conform Curriculumului național pentru învățământul primar,
este Modelarea artistică. Potrivit literaturii de specialitate, modelarea artistică înglobează în sine
activități practice, utilizându-se materiale maleabile, care vor rezulta obținerea unor forme, obiecte de
diferite culori și structuri cu caracter artistic sau asemănătoare celor din realitate 5. Explicația pe care o
întâlnim în Ghidul de implementare a curriculumului pentru învățământul primar este următoarea:
„Modelarea artistică presupune familiarizarea elevilor cu tehnicile modelajului în diverse materiale:
plastilină, ceară, aluat, lut, lut polimeric, nisip etc.”. De aici reiese că în cadrul acestui modul se lucrează
cu materiale maleabile, ușor de modelat. Activitatea de modelare este interesantă pentru elevii de vârstă
școlară mică. Aceasta contribuie la dezvoltarea motrică și a mușchilor fini ai mâinilor. Datorită diverselor
procedee tehnice, dar și a metodelor (constructivă, plastică, combinată) folosite în modelare, elevii obțin
variate forme plate, volumetrice, sferice, cilindrice, obiecte care redau realitatea, lumea înconjurătoare, în
dependență de subiectul lecției. Elevii învață să combine culorile, formele, astfel încât lucrarea realizată
să fie estetică, corectă, să transmită un mesaj. Trebuie să menționăm că este importantă și calitatea
materialelor maleabile6.
Analizând curriculumul disciplinar la disciplina școlară educație tehnologică, observăm că de la o
clasă la alta unitățile de competențe se extind gradual, iar unitățile de conținut se complică în dependență
de particularitățile de vârstă ale elevilor. Pentru început, în clasa I-a, modulul se începe cu modelarea
formelor simple, cu exersarea celor mai simple procedee de modelare, iar în următoarele clase deja se
continue cu modelarea formelor compuse prin metoda constructivă, atunci când elevii modelează un corp
din mai multe părți pregătite în prealabil și apoi le unesc; prin metoda plastică, atunci când dintr-o bucată
de material maleabil prin alungire se redau noi forme acestuia; prin metoda combinată care include
ambele metode menționate anterior. De asemenea, în cadrul acestui modul, în funcție de subiectul lecției,
elevii se familiarizează cu materialele de lucru, cu instrumentele / ustensilele folosite în acest sens și,
bineînțeles, cu tehnicile de modelare. Evident aici se urmărește și îmbogățirea vocabularului cu
terminologia specifică acestui modul pe care elevii o vor utiliza și în afara orelor de educație tehnologică.
Modelarea artistică dezvoltă elevilor atenția, spiritul de observație, precizia, percepția vizuală 3. Pentru a
dezvolta încrederea elevilor, este necesar să le oferim posibilitatea să-și analizeze lucrările realizate,
având în vedere criteriile de succes. În acest mod ei vor înțelege dacă sunt careva neajunsuri pe care ar
trebui să le remedieze. Cadrul didactic este cel care va veni cu sfaturi în acest sens, astfel încât elevul să
rămână cointeresat și în continuare să modeleze diverse lucrări individual sau în grup.

5 Calistru R. Modelarea artistică – mijloc eficient de susţinere şi dezvoltare a copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară
mică. Disponibil online la https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/182 -186_2.pdf.
6 Ghid de implementare a
curriculumului pentru învățământul primar.
Coord. Cutasevici A. ș. a. Chișinău:
Lyceum, 2018, pp. 194-195. 3 Curriculum
național: Învățământul primar. Coord.
Cutasevici A. ș. a. Chișinău: Lyceum, 2018,
pp. 151-169. 4 Ghid de implementare a
curriculumului pentru învățământul primar.
Coord. Cutasevici A. ș. a. Chișinău:
Lyceum, 2018, pp. 197-200.
 Următorul modul propus spre studiere în ciclul primar Colaje și decorațiuni are continuitate și în
învățământul gimnazial. Colajul este un procedeu cu o istorie destul de îndelungată și presupune crearea
lucrărilor decorative din diverse materiale, spre exemplu, hârtie de diferite feluri și calitate, țesătură,
materiale de reciclaj și altele. Pentru realizarea unui colaj elevii pot identifica și selecta materialele pentru
lucru în funcție de genul colajului: colaj obiectual, colaj tematic și cu subiect, colaj decorativ, colaj șrift,
colaj abstract. Fiecare dintre aceste colaje are specificul său, elevul fiind învățat să facă deosebire între
ele. De asemenea, elevul claselor primare exersează realizarea colajului prin rupere și colajului prin
decupare și, bineînțeles, decuparea corectă a detaliilor pentru colaj 4.
Având în vedere că acest modul se propune pentru clasele I-IV, se observă corelarea unităților de
conținut, a activităților de învățare și produselor școlare recomandate cu particularitățile de vârstă ale
elevilor. Studierea modulului se începe cu prezentarea informațiilor despre materialele și ustensilele
utilizate în crearea colajelor, cu realizarea colajelor și decorațiunilor simple, ulterior se confecționează
colaje tematice și cu subiect, colaje plane și volumetrice, colaje din materiale mixte și realizarea
decorațiunilor în diverse tehnici însușite. Elevii, ghidați de către cadrul didactic, aleg suportul pe care vor
fixa colajul în dependență de materialele de lucru, vor decupa atât detaliile în moduri variate, după
șablon, pe linie dreaptă, pe linie curbă, cât și forme simetrice, respectând proporționalitatea 7.
La acest modul poate fi propusă o gamă mare de subiecte care ar valorifica creativitatea și
imaginația elevului, ar dezvolta orientarea în spațiu, exactitatea, simțul estetic, capacitatea de a percepe
frumosul, ar educa responsabilitatea de utilizare corectă a ustensilelor, de respectare a normelor de
securitate, de menținere a spațiului de lucru în ordine.
Modulul Educaţia digitală2 se propune a fi studiat în toate clasele din ciclul primar, în clasa I-a
fiind obligatoriu. Studierea acestui modul devine indispensabilă datorită dezvoltării tehnologiilor
informaționale și de comunicare. Atât cadrele didactice, cât și elevii de vârstă școlară mică trebuie să
dispună de capacitatea de aplicare a echipamentelor digitale în activitatea de predare-învățare, dar și în
viața cotidiană. Acum mai mult ca niciodată este necesară abilitatea de utilizare a resurselor educaționale
și a diverselor platforme educaționale pentru învățământul online. Competențele digitale pe care le
formăm elevilor prin intermediul modulului respectiv le vor servi și în cadrul altor discipline școlare, de
exemplu, în situația în care vor avea de realizat o prezentare Power Point ori să caute, selecteze,
analizeze, proceseze, sistematizeze informații din surse internet care-i vor fi utile în pregătirea sa.
În cadrul acestui modul vom dezvolta elevilor capacitatea de a se orienta în mediul informațional și
de a identifica dispozitivele digitale și componentele aferente, vom completa experiența de utilizare
eficientă ale acestora, vom contribui la îmbogățirea vocabularului cu terminologia specifică modulului
studiat, vom forma gândirea tehnologică, algoritmică și divergentă, vom educa corectitudinea și
responsabilitatea privind respectarea normelor etice în spațiul digital.
Este important de precizat faptul că învățătorii claselor primare au acces la suportul didactic pentru
clasele I-a și a II-a, dar și la modele de proiecte didactice 8, ceea ce înlesnește activitatea
instructiveducativă. Prin felul în care sunt elaborate materialele propuse spre utilizare în cadrul lecției de
educație tehnologică la predarea-învățarea modulului Educație digitală, lecția devine mai interesantă, mai
atractivă. Dotarea spațiului pentru studii cu dispozitivele necesare și conexiunea la internet vor completa
și vor facilita activitatea didactică.

7 Curriculum național: Învățământul

primar. Coord. Cutasevici A. ș. a. Chișinău:
Lyceum, 2018, pp. 151-171. 2 Ghid de
implementare a curriculumului pentru
învățământul primar. Coord. Cutasevici A.
ș. a. Chișinău: Lyceum, 2018, pp. 204-215.
8 http://ctice.gov.md/resurse/educatia-digitala/
 Un alt modul pe care ne propunem să-l menționăm în continuare este Arta culinară și sănătatea9.
Nu excludem faptul că elevii claselor primare dețin o serie de informații cu privire la arta culinară, la
alimente, alimentație sănătoasă, reguli de servire a mesei etc. Prin intermediul acestui modul completăm
și, totodată, dezvoltăm acele cunoștințe pe care elevii le au deja acumulate.
Un subiect cheie despre care se va discuta este piramida alimentară, istoricul și tipurile piramidei
alimentare, ce reprezintă piramida alimentară, structura acesteia. De asemenea, în contextul acestui
subiect vom extinde informațiile cu privire la alimentația sănătoasă, echilibrată, convingând elevii că
pentru buna funcționare a organismului uman e necesar să respectăm anumite reguli, norme în acest sens.
Varietatea alimentelor ne oferă și posibilitatea de a le combina corect, astfel încât să nu dăunăm asupra
sănătății noastre.
Evident în cadrul acestui modul vom informa elevii privitor la etichetarea produselor alimentare, la
valoarea lor nutritivă, la condițiile optime de păstrare și prelucrare a alimentelor, la igiena din bucătărie și
igiena personală. Reieșind din condițiile și dotarea instituției școlare, la lecțiile de educație tehnologică în
cadrul acestui modul oferim posibilitate elevilor să implementeze cunoștințele acumulate la nivel teoretic
în practică prin prepararea celor mai simple bucate, orientându-se după fișa tehnologică elaborată în
prealabil. Totodată vom exersa și acele modalități de servire a mesei 5.
Un alt modul propus pentru studiere în clasele primare este Reciclarea creativă. Studiind acest
modul, elevii află despre clasificarea materialelor reciclabile și despre efectele acestora asupra mediului
ambiant. Prin studierea acestui modul oferim elevilor posibilitatea de a-și dezvolta spiritul de inițiativă /
de echipă, favorizăm armonia dintre om și mediu, elevul înțelegând că reciclând corect, găsind utilitate
unor materiale vechi care inițial ar părea inutilizabile, de fapt, reducem poluarea mediului. Cadrul
didactic, prezentând diferite argumente în acest sens, contribuie la formarea unui cetățean activ și
responsabil de tot ceea ce-l înconjoară. Din alt punct de vedere, elevii, cunoscând varietatea materialelor
reciclabile, alegând și combinând corect aceste materiale (plastic, diferite ambalaje, hârtie, carton etc.),
pot obține diferite suvenire, obiecte decorative atât plane, cât și volumetrice, lucrări reușite care să
înfrumusețeze o încăpere etc. Varietatea ideilor ce pot fi exprimate prin intermediul activităților de
reciclare creativă demonstrează implicare emoțională din partea elevului, dar și din partea cadrului
didactic10.
Este important a respecta regulile igienico-sanitare și de protecție a muncii în timpul creării
lucrărilor, a utiliza corect instrumentele de lucru, a cunoaște modalitatea de asamblare a detaliilor într-o
lucrare, a observa proprietățile și însușirile estetice ale materialelor reciclabile. Acest modul permite
realizarea expozițiilor de lucrări atât colective, cât și individuale, și evaluarea / autoevaluarea acestora în
baza criteriilor stabilite în prealabil. Evident se va face corelarea dintre particularitățile de vârstă ale
elevilor și activitățile propuse la acest modul în cadrul orelor de educație tehnologică 11.

9 Curriculum național: Învățământul

primar. Coord. Cutasevici A. ș. a. Chișinău:
Lyceum, 2018, pp. 159-173. 5 Vitcovschii
A. Arta culinară și sănătatea. Suport de curs.
Chișinău: Tipogr. UPS „I. Creangă”, 2015.
Disponibil online la
http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/318/suport%20de%20curs%20ARTA%20CULINARA
%20Final%2015.03.2016.pdf?sequence=1&isAllowed=y
10 Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar. Coord. Cutasevici A. ș. a. Chișinău:
Lyceum, 2018, pp. 201-203.
11 Curriculum național:
Învățământul primar. Coord.
Cutasevici A. ș. a. Chișinău:
Lyceum, 2018, pp. 159-174. 3
Ibidem, pp. 174-175. 4 Ibidem, p.
 Merită menționat faptul că modulul Colaje și decorațiuni și modulul Reciclarea creativă se
completează oarecum pentru că din materiale reciclabile putem crea variate colaje și decorațiuni de
diferite forme, cu diverse tematici și ocazii. Astfel, atât elevii de vârstă școlară mică, cât și adulții
înțelegem că prin micile noastre acțiuni, oferim bucurie celor din jur.
Modulul Activităţi agricole3 este propus pentru clasele III-IV. Acest modul prin familiarizarea
elevilor cu lucrările sezoniere, cu creșterea și îngrijirea plantelor decorative de cameră contribuie la
formarea viitorului gospodar. Elevii vor participa la activitățile practice propuse în curriculumul pentru
învățământul primar la acest modul, vor observa plantele de pe terenul școlii și cele de cameră, vor
preciza schimbările care se produc asupra acestora de-a lungul timpului și cum influențează condițiile de
mediu dezvoltarea lor și, sub îndrumarea cadrului didactic, vor nota cele observate pentru ca ulterior să
poată formula anumite concluzii. Bineînțeles, pentru siguranța elevilor se vor respecta regulile
sanitaroigienice și de protecție a muncii. Prin intermediul acestui modul reușim să educăm elevilor
hărnicia și spiritul de întreprinzător. Cunoștințele fundamentale achiziționate în timpul predării-învățării
acestui modul, la un moment dat, vor fi aplicate în practică, vor deveni funcționale.
Modulul Meșteșuguri populare (arta acului)4 se propune spre studiere în clasa a IV-a. Alegând să
predăm acest modul, este necesar să familiarizăm elevii cu tehnicile de cusut și brodat, cu ustensilele și
materialele de lucru specifice, cum ar fi, acul, etamina, ghergheful, degetarul etc., și modalitățile de
păstrare corectă ale acestora, spre exemplu, acul obligatoriu se va păstra în pernuța pentru ace, lucrarea se
va păstra într-un săculeț curat etc. Bineînțeles cadrul didactic va atrage atenție la regulile de igienă și
protecție a muncii. În acest mod, vom forma elevilor responsabilitatea pentru ordine în spațiul de lucru.
În scopul păstrării sănătății elevilor, se va opta pentru o sală luminoasă, cu mobilier adecvat vârstei
acestora.
În cazul în care avem în clasă elevi cu deficiențe de văz, vom urmări aranjarea acestora printre
elevii fără astfel de probleme pentru a putea fi ajutați. Este cunoscut faptul că elevii cu deficiențe de văz
pot utiliza pentru cusut și brodat ace de dimensiuni mai mari, dar este binevenit, totuși, ca elevii să se
ajute reciproc, demonstrând empatie, întrajutorare, atitudine pozitivă față de colegi 1213.
De asemenea, la acest modul se va face cunoștință cu arta decorativă, cu portul tradițional, cu
meșterii populari. Abordând aceste aspecte, vom educa elevilor simțul apartenenței și mândriei față de
familie, de neam. Excursiile didactice la muzeul localității unde sunt expuse diferite obiecte confecționate
/ modelate în stil național sau vizitele la atelierele de lucru ale meșterilor populari vor întregi informațiile
acumulate de către elevi la nivel teoretic și-i vor motiva să-și valorifice potențialul creativ.
Ultimul modul este Robotica14, se propune pentru clasa a IV-a și este o nouă provocare atât pentru
elevi, cât și pentru cadrul didactic. Conform Ghidului de implementare a curriculumului pentru
învățământul primar, predarea-învățarea-evaluarea modulului respectiv se realizează în baza sistemului
de competențe specifice învățământului primar, învățarea fiind centrată pe cel ce învață 15. Studierea
modulului Robotica contribuie la dezvoltarea competențelor în matematică, știinţe, tehnologie, acțional-
strategice, la autorealizare, la formarea spiritului de observare și cercetare, a gândirii logice, creative,
tehnologice și algoritmice, la educarea încrederii în propriile idei. Prin activitățile de proiectare,
construire și conducere a roboților elevii devin mai atenți și mai îndemânatici, vor reuși să asambleze /
dezasambleze părțile componente ale unui robot, fiind antrenați să lucreze individual sau în echipă.
Pentru realizarea eficientă a modulului este necesar ca instituția / elevii să dispună de seturi de roboți, să
îmbine teoria cu practica. În urma studierii modulului respectiv, elevii pot participa la diferite
concursuri / olimpiade naționale și internaționale, își formează acele priceperi și deprinderi caracteristice

175.
12
13
14
15
unui viitor savant sau inginer. Competențele specifice roboticii vor fi dobândite respectându-se
următoarele etape: „cercetare / explorare, proiectare, creare, testare, prezentare /schimb de informații” 16.
Potrivit Curriculumului pentru disciplina opţională Robotica, în scopul predării-învățării roboticii este
necesar să se respecte următoarele principii specifice: principiul abordării integrate a disciplinei,
principiul centrării activităţii / demersului didactic pe elev, principiul funcţionalităţii sociale al procesului
didactic, principiul corelaţiei interdisciplinare 17, respectarea acestora fiind o condiție pentru reușita
școlară.

Disciplina școlară educație tehnologică implică în sine activități care contribuie la formarea
competențelor școlare specifice disciplinei și la dezvoltarea personalității elevilor de vârstă școlară mică.
Progresul obținut de către elevi în cadrul orelor de educație tehnologică este întregit prin realizarea
produselor școlare evaluabile recomandate la fiecare unitate de conținut. Conform Curriculumului
național pentru învățământul primar, „produsul școlar reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru a fi
realizat de către elev și măsurat, apreciat de către cadrul didactic, elevul însuși, colegii și, eventual,
părinţii”4. Pentru obținerea performanțelor, elevii sunt familiarizați cu criteriile de succes în baza cărora
vor fi evaluați, acestea fiind formulate într-un limbaj accesibil. Realizând produsele școlare propuse,
elevul se deprinde să lucreze atât individual, cât și în echipă; să descrie etapele de elaborare ale
produsului școlar; își dezvoltă atitudinea creativă și curiozitatea pentru inovație; își cultivă simțul estetic,
acuratețea; învață să respecte subiectele propuse în conformitate cu tematica / modulul studiat și să fie
responsabil de obligațiile care-i
Este cunoscut faptul că pedagogul este cel care modelează sufletul și personalitatea copilului, este
modelul uman demn de urmat, persoana care demonstrează etică profesională, măiestrie pedagogică și
calități artistice. Învățătorul claselor primare este cel care fundamentează formarea multilaterală a
elevului, de aceea se cuvine ca absolvenții specialității Pedagogie în Învățământul primar și Pedagogie
preșcolară să cunoască specificul fiecărei discipline studiate în ciclul primar, inclusiv educația
tehnologică. Din acest considerent, afirmăm următorul fapt: cursurile Teoria și metodologia educației
tehnologice și Curs practic de educație tehnologică, predate la specialitatea menționată anterior,
pregătesc viitorii învățători pentru predarea-învățarea-evaluarea disciplinei educație tehnologică. Din
practica pedagogică constatăm că activitățile didactice desfășurate în cadrul cursurilor respective prezintă
interes pentru studenți, pregătindu-i pentru specialitatea aleasă și, cu siguranță, elevii din ciclul primar, la
rândul lor, sub îndrumarea cadrului didactic, vor fi curioși să descopere misterul orelor de educație
tehnologică. Pentru obținerea reușitei, de asemenea, este important să cunoaștem conținutul manualelor
de educație tehnologică, curriculumul disciplinar, ghidul de implementare a curriculumului pentru
învățământul primar și să aplicăm strategii didactice adecvate pentru a crea o atmosferă eficientă de lucru
în clasa de elevi. Astfel, disciplina școlară educație tehnologică își va menține locul și rolul său
indispensabil în sistemul de învățământ.

Lucrările sunt prezentate elevilor în

cadrul lecției de educație tehnologică, în
funcție
16 de unitatea de conținut, cu scopul de a
le dezvolta creativitatea, de a-i motiva s
17
descopere
să-si talentul artistic, de a le extinde i
orizontul de cunoștințe. -
 Bibliografie:
1. Bostan T. Strategii de predare pentru copiii slabvăzători la lecţiile de educaţie tehnologică. În:
Didactica Pro..., nr. 2-3 (72-73), anul 2012. Disponibil online la
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/90_92_Strategii%20de%20predare%20pentru
%20cop iii%20slabvazatori%20la%20lectiile%20de%20educatie%20tehnologica.pdf
2. Calistru R. Modelarea artistică – mijloc eficient de susţinere şi dezvoltare a copiilor de vârstă
preşcolară şi şcolară mică. Disponibil online la https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/182-
186_2.pdf.
3. Cosma M. Globalizarea şi educaţia. Disponibil online la
https://www.armyacademy.ro/reviste/2_2004/r5.pdf
4. Curriculum național: Învățământul primar. Coord. Cutasevici A. ș. a. Chișinău: Lyceum, 2018.
5. Curriculumul pentru disciplina opţională Robotica. Coord. Gremalschi A. Chişinău, 2015.
Disponibil online la
https://mecc.gov.md/sites/default/files/document/attachments/curriculum_robotica_2015-07-7_0.pdf
6. Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar. Coord. Cutasevici A. ș. a.
Chișinău: Lyceum, 2018.
7. http://ctice.gov.md/resurse/educatia-digitala/